Jurnal FM 
„Lume, lume, soro lume”. „Un pod prea îndepărtat”?…
de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de Carmen Vintu on iulie 19, 2023
Motto: „Lumea-i cum este…şi ca dânsa suntem noi.” – Mihai Eminescu, în „Epigonii”
Stimați amici, sub logo-ul „Lume, lume, soro lume...”, ca de obicei, ne întâlnim miercurea, cu câteva gânduri referitoare la „trendurile” politicii „din afară” ori la întâmplări pe care le consider importante în încâlcita lume de azi. Pentru început, am să răspund aici mai multor amici, doamne și domni, care, având în vedere că sunt militar de profesie, mi-au cerut în privat să le explic eu, aici la „Lume, lume, soro lume”, ce și cum cu mersul contraofensivei ucrainene în curs de desfășurare împotriva muscalilor „îngropați la teren” în fortificațiile lor de campanie din teritoriile ucrainene ocupate. Motivul invocat: „sunteți militar și știți mai bine”! Tocmai din această pricină n-am s-o fac! Una, că-mi știu, zic eu, lungul nasului și am mai spus și o repet: nu voi face acest lucru din simplul motiv că este greu de explicat cu argumente „tehnice” și doar în câteva fraze o întreagă operație de o asemenea amploare, iar lipsa mea de informații reale din teren nu poate fi suplinită de imaginație și supoziții, așa cum fac, de mai mult de un an, anumiți domni generali în rezervă ori în retragere invitați (prea des și fără rost, zic eu) prin unele studiouri TV unde, cu greu, sunt lăsați de niște moderatori „atoatestivuitori” să explice un fenomen ori un fapt de la cap la coadă, iar unii, cu tot respectul, când o fac, sau deraiază de la subiect fix precum guvernanții noștri cu oiștea-n gardul istoriei sau „bat câmpii cu grație”! Pot da exemple, dar unii dintre acești domni vor zâmbi la aceste rânduri, știind că-i știu că sunt oameni pricepuți, dar care nu au cum spune tot, din motive obiective, iar alții vor ridica, supărați, din sprâncenele tocmai „creionate” electoral! Vă asigur că pentru unii dintre acești domni, pe care îi cunosc destul de bine, interesul principal este doar apariția pe vreun post TV, nu contează pe care, cu scopul evident pentru mine de a câștiga capital electoral pentru anul care vine! Repet, aș putea da exemple acum, dar mă voi abține până la anul când „supărările” de acum ale unora vor căpăta sens mieros cu miză electorală! Pentru cei care „știu meserie” și nu vorbesc doar pentru a se afla-n treabă, jos pălăria! Ori bereta! Am să mă refer în cele ce urmează la o „lovitură strategică”, cum titrau luni unii știriști de la mai mulți vectori media apropo de lovirea „podului lui Putin”, podul din Crimeea, ce-i drept unul vital pentru menținerea în ghearele muscălești a respectivei peninsule. N-am să-ncep aici să explic ce-nseamnă nivelul tactic, cel operativ ori cel strategic al acțiunilor militare pentru că se fac multe ore de cursuri militare pentru asta, dar să zicem că, în contextul contraofensivei ucrainene, lovirea, din nou, a acestui pod poate reprezenta, în context psihologic de masă și ca operație informațională, o „lovitură strategică”. Dar cam atât!
A distruge un asemenea pod ori a-l face cu adevărat inutilizabil pentru ruși necesită vaste și puțin probabile (acum) manevre de forțe și mjloace ucrainene. Eu văd această lovitură ca un sprijin moral pentru mentalul colectiv ucrainean în contextul mai larg al luptelor cu adevărat acerbe de pe front, acolo unde moartea a devenit o prezență constantă și unde se moare „pe capete” și de-o parte și de cealaltă. Sunt mai mult decât sigur, având eu și niște informații din surse personale și de pe acolo, de pe front, că multe generații de acum încolo, după finalizarea în vreun fel a războiului, ura față de ruși va rămâne adânc înrădăcinată în mentalul colectiv al ucrainenilor. Probabil și invers, din varii și adânci motive! Voi repeta ceea ce știți de alaltăieri, adică faptul că serviciile speciale şi marina ucrainene au atacat podul din Crimeea cu „drone navale”, după cum a declarat luni pentru agențiile de presă internaționale surse din cadrul serviciilor de securitate ucrainene (SBU). Podul care leagă Rusia de peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Moscova în 2014 şi folosită ca bază pentru a aproviziona armata rusă care luptă în Ucraina, a fost atacat în noaptea de duminică spre luni, provocând pagube importante la secţiunea sa rutieră. Respectivele surse au declarat că: „atacul de astăzi asupra podului din Crimeea a fost o operaţiune specială a SBU şi a marinei”, adăugând că „podul a fost atacat cu ajutorul dronelor navale”.
Aproape instantaneu, tot luni, de partea cealaltă, Comitetul antiterorist rus a acuzat Ucraina că a atacat podul din Crimeea folosind „drone fără pilot la suprafaţa apei”, potrivit presei de stat rusești. Comitetul de Investigaţii al Rusiei a afirmat într-un comunicat că serviciile speciale ucrainene sunt responsabile pentru atac şi că a deschis o anchetă penală, relatează Reuters. Să fim serioși! Sunteți în război, muscalilor, și trebuia să v-așteptați la lovituri reciproce!Ori „spețialnaia vaennaia aperația” e musai să fie numa-ntr-un sens? Mihailo Podoliak, consilier al Preşedinţiei ucrainene, a comentat pe Twitter, referitor la acest atac: „Orice structură ilegală folosită pentru a livra echipamente ruseşti pentru crimă în masă este în mod necesar efemeră… indiferent de motivele distrugerii„. Atacul asupra podului a ucis doi civili şi a provocat întreruperea traficului rutier pe pod şi blocaje masive în trafic, potrivit autorităţilor ruse. Traficul feroviar pe pod a fost, de asemenea, suspendat temporar, înainte de a fi reluat în cursul dimineţii, potrivit autorităţilor ruse. Firește au urmat și vor mai urma „răspunsuri” rusești de răzbunare…Prima consecință a fost că a oferit un motiv public excelent pentru ruși să justifice neprelungirea acordului privind tranzitul cerealelor ucrainene în Marea Neagră! Chiar dacă nu e nicio legătură de cauzalitate între cele două fapte! Luni, Putin a cerut întărirea măsurilor de securitate la podul peste strâmtoarea Kerci. „Dat fiind faptul că acesta este al doilea atac terorist asupra podului Crimeii, aştept propuneri concrete pentru îmbunătăţirea securităţii acestei importante şi strategice infrastructuri de transport”, a declarat Putin în cadrul unei reuniuni a guvernului de la Moscova transmisă de televiziunea de stat. „Ministerul Apărării pregătește propuneri corespunzătoare. Ceea ce s-a întâmplat a fost un alt atac terorist al regimului de la Kiev, care nu avea nicio logică din punct de vedere militar”, spune președintele rus… Logica lui, firește!
Trecând la alt subiect, spuneam săptămâna trecută că există ceva care a stricat puțintel „lanțul de iubire” dintre Kremlin și nenea „sultanul” de la Ankara, lucru vizibil în acceptarea, finalmente, de către Turcia, a candidaturii Suediei la NATO fix în preajma summitului de la Vilnius, ca piatră de încercare a unor negocieri mult mai concrete cu administrația americană de peste Ocean. Un strop de răceală se vede și din abordarea recentă cu un ton mai țâfnos de către Azerbaidjan la adresa Moscovei într-o problemă în care rușii au nasul vârât până la coate!
Spun asta din perspectiva faptului că azerii sunt „frații direcți” ai turcilor, iar politica externă a Turciei și Azerbaidjanului sunt destul de coordonate reciproc de câteva decenii încoace. Un amic ofițer turc îmi spunea acum peste un deceniu că azerii sunt „turcii vechi”, limbile seamănă foarte mult, la fel și cultura și tradițiile, armata turcă antrenează și dotează de mult timp trupele azere etc. Astfel, Azerbaidjanul a acuzat duminică Rusia că nu şi-a îndeplinit obligaţiile din cadrul acordului de încetare a focului din 2020, obţinut de Moscova pentru a pune capăt războiului dintre Azerbaidjan şi Armenia pentru controlul regiunii Nagorno-Karabah, după cum au transmis majoritatea agențiilor media în weekendul trecut. În comunicatul emis de ministerul azer de externe și preluat de aceste agenții se spune că:„Partea rusă nu a asigurat punerea în aplicare deplină a acordului în cadrul obligaţiilor sale și nu a făcut nimic pentru a împiedica” Armenia să livreze echipamente militare forţelor separatiste din enclavă. Fără un OK aprobat de la Ankara nu cred că, în actualele condiții de securitate globală, azerii s-ar fi „rățoit” (semipoliticos, totuși) la Kremlin!
Și pentru că veni vorba despre Ankara și influența ei pe „acilea” prin Balcanii noștri „cei de toate zilele”, se încinge atmosfera prin Kosovo, din nou…Forţa de menţinere a păcii condusă de NATO în Kosovo (KFOR) a avertizat luni Pristina după ce aceasta a achiziţionat drone militare de la Turcia, subliniind că KFOR este singura responsabilă cu supravegherea spaţiului aerian kosovar.Această declaraţie KFOR intervine la o zi după anunţul făcut de premierul kosovar Albin Kurtin privind cumpărarea de la turci a unor drone TB-2 Bayraktar. „Referitor la utilizarea tuturor categoriilor de drone şi limitările corespunzătoare, inclusiv cele privind TB-2 Bayraktar, comandamentul KFOR are autoritatea principală asupra spaţiului aerian al Kosovo”, se menţionează în comunicat citat de AFP, potrivit Agerpres. Guvernul kosovar vrea să transforme Forţa de securitate a Kosovo (KSF), forţă de intervenţie dotată cu armament de infanterie, într-o armată regulată de 5.000 de oameni, cu 3.000 de rezervişti. Dar KFOR, prezentă în ţară de la războiul din 1998-1999, rămâne principala instituţie responsabilă de securitatea ţării, având efective de 4.500 de soldaţi din 27 de ţări. Tensiunile rămân puternice în Kosovo după luni de tulburări în zonele cu populaţie majoritar sârbă, în nord. La sfârşitul lunii mai, peste 30 soldaţi din KFOR au fost răniţi.
În ceea ce privește evenimentul major al Alianței Nord-Atlantice de săptămâna trecută, NATO a încheiat la Vilnius un summit cu relevanță istorică, în cadrul căruia şefii de stat şi de guvern din statele membre au convenit asupra celor mai detaliate şi mai solide planuri de apărare ale Alianţei de la Războiul Rece încoace, după cum a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, miercurea trecută, în conferinţa de presă susţinută la finalul reuniunii. Acesta a spus că: „Ne-am consolidat angajamentul faţă de investiţiile în domeniul apărării. Am convenit să aducem Ucraina mai aproape de Alianţă şi să intensificăm sprijinul pe termen lung. Şi am aprofundat şi mai mult parteneriatele noastre din întreaga lume’‘. După cum se știe peste tot, cu ocazia acestui summit, a avut loc şi reuniunea inaugurală a noului Consiliu NATO-Ucraina, care a fost prezidată de către secretarul general al NATO, acest a fiind un format în care Alianţa Nord-Atlantică şi Ucraina se vor reuni pentru a discuta şi a decide de la egal la egal. Conform spuselor lui Stoltenberg:„Acesta este un pas semnificativ pentru a apropia Ucraina de NATO.” Cu aceeași ocazie, acesta a anunţat, totodată, că aliaţii au convenit asupra unui nou pachet de asistenţă multianuală pentru Ucraina, pentru a o ajuta să treacă de la echipamentele şi standardele din epoca sovietică la cele ale NATO şi pentru a face forţele sale „pe deplin interoperabile cu cele ale NATO”.
Jens Stoltenberg a mai spus, în același context, că: „Ucraina este acum mai aproape de NATO decât oricând. Aliaţii au reafirmat faptul că Ucraina va deveni membră a NATO şi au convenit să elimine cerinţa unui plan de acţiune pentru aderare. Acest lucru va schimba calea de aderare a Ucrainei de la un proces în două etape la un proces într-o singură etapă. Vom lansa o invitaţie pentru ca Ucraina să adere la NATO atunci când aliaţii vor fi de acord că sunt îndeplinite condiţiile (…) Acest lucru transmite un mesaj clar, puternic şi unitar din partea reuniunii noastre la nivel înalt de la Vilnius. Trebuie să ne asigurăm că, atunci când acest război se va încheia, vor exista aranjamente credibile pentru securitatea Ucrainei, astfel încât istoria să nu se repete”. Oficialul NATO a mai ținut să reitereze și alte teme „fierbinți” ale Alianței de la această oră, subliniind că NATO este o alianţă regională, dar care se confruntă cu provocări globale: „Ceea ce se întâmplă în Europa este important pentru Indo-Pacific, iar ceea ce se întâmplă în Indo-Pacific este important pentru America de Nord şi Europa. Asertivitatea globală a Beijingului şi războiul purtat de Moscova împotriva Ucrainei necesită o coordonare şi mai strânsă între NATO, UE şi partenerii noştri din Indo-Pacific”. Stoltenberg a condamnat programele nucleare şi de rachete ale Coreei de Nord, inclusiv cea mai recentă lansare de rachete, amintind că acestea încalcă mai multe rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU şi reprezintă o ameninţare la adresa securităţii regionale şi globale. Potrivit secretarului său general, NATO îşi consolidează legăturile cu Australia, Japonia, Noua Zeelandă şi Coreea de Sud prin programe de parteneriat adaptate, inclusiv prin activităţi comune pe teme precum securitatea maritimă, noile tehnologii, cibernetica, schimbările climatice şi rezilienţa. Stoltenberg și-a încheiat alocuțiunea de la finalul summitului spunând că: „NATO este mai unită ca oricând şi rămâne puternică în apărarea popoarelor şi a valorilor noastre. Aştept cu nerăbdare summitul de la Washington de anul viitor, care va marca cea de-a 75-a aniversare a NATO.”
Țările așa-numitului G7, grupul celor mai bogate șapte democrații ale lumii, s-au angajat, miercuri, în „trena” summitului NATO, să ofere sprijin militar „pe termen lung” Ucrainei, pentru a o ajuta să lupte împotriva actualei invazii și pentru a descuraja Rusia să o mai atace. „Vom lucra cu Ucraina la angajamente de securitate specifice, bilaterale, pe termen lung, pentru a asigura o forță durabilă, capabilă să o apere” , subliniază declarația comună a membrilor G7 (Statele Unite ale Americii, Regatul Unit, Franța, Canada, Germania, Italia și Japonia), emisă în marja summitului NATO de la Vilnius și citată de agențiile internaționale de știri. Președintele american, Joe Biden, a dat asigurări că G7 va oferi Ucrainei o asistență militară semnificativă până când aceasta va putea adera la NATO. „Îi vom ajuta să-și construiască capacități defensive puternice pe uscat, pe mare și în aer”, a mai promis liderul de la Washington, care s-a declarat convins că „viitorul Ucrainei este în NATO”. Preşedintele american Joe Biden a anunțat tot miercuri, 12 iulie, la finalul summitului NATO, că ia în considerare autorizarea livrării către Ucraina a unor rachete ATACMS cu rază mai lungă de acţiune, pe care Ucraina le solicită pentru a-și întări contraofensiva împotriva Rusiei, după cum a transmise Agerpres preluând agenția spaniolă de presă EFE. Fiind întrebat de presa prezentă la conferința de presă dacă are în vedere posibilitatea de a trimite acest tip de armă, Biden a răspuns afirmativ. SUA au trimis deja de anul trecut sistemele de rachete HIMARS în Ucraina, dar raza de acţiune a variantei rachetelor trimise atunci este de circa 80 de kilometri, pe când
cele de tip ATACMS, lansate tot de către sistemul HIMARS, au o rază de acţiune de aproximativ 300 de kilometri, cu câteva zeci de kilometri mai mult decât SCALP şi Storm Shadows, două sisteme foarte performanțe, de asemenea. Înainte de îmbarcarea sa în Air Force One. pe „scara avionului” care-l ducea către Finlanda, Biden a mai declarat că: „Dar (ucrainenii) au deja echivalentul (rachetelor tactice) ATACMS. Ceea ce avem nevoie cel mai mult sunt proiectilele de artilerie, iar acestea sunt insuficiente. Lucrăm la asta”.
Vă reamintesc că, tot la summitul NATO de la Vilnius, Franţa a anunţat că va furniza Ucrainei rachete cu rază lungă de acţiune SCALP. Sistemul SCALP este denumirea franceză a rachetei Storm Shadow, dezvoltată în comun de Franţa şi Marea Britanie şi care are o rază de acţiune de circa 250 de kilometri. Guvernul britanic anunţase livrarea acestor rachete către Ucraina la începutul lunii mai, de atunci, armata ucraineană folosindu-le pentru atacuri asupra unor ţinte ruseşti din adâncimea frontului. Și pentru că veni vorba și despre britanici, aceștia nu prea au fost încântați de anumite mofturi de copil râzgâiat ale președintelui ucrainean care a început să dea lecții NATO despre ce ar trebui să facă și ce nu! Eu pot înțelege că mofturile sale apropo de primire ori neprimire imediată în NATO a Ucrainei pot fi mesaje livrate publicului său de acasă, aflat în plin război, dar cred c-ar trebui să se gândească un pic, dacă chiar mai dorește sprijin real, și la publicul de acasă al statelor membre NATO care-l sprijină direct, cu de toate. Fără acest sprijin logistic, informațional și în armament și muniții, la Kiev dansa demult „cazaciocul” pe muzică de Katiușa toată „mujicimea” stepelor rusești! Miercurea trecută, la summitul NATO de la Vilnius, ministrul apărării din Marea Britanie a sugerat că Ucraina ar trebui, totuși, să arate „mai multă recunoştinţă pentru ajutorul occidental primit”. Ministrul britanic a fost întrebat de presă despre nemulţumirile președintelui Volodimir Zelenski, care s-a plâns marţea trecută că Ucraina nu a primit un calendar concret sau un set de condiții pentru aderarea la NATO şi a criticat „lipsa de angajament a alianţei”. Firește, nici britanicii și nici delegaţia SUA nu au privit cu ochi buni ieşirea necontrolată a lui Zelenski, oricâte zâmbete de mucava au apărut în fața obiectivelor camerelor de luat vederi. Astfel, Ben Wallace, ministrul apărării din Marea Britanie a spus că graba ucrainenilor de a obține orice ajutor posibil înseamnă şi că nu arată întotdeauna că sunt recunoscători pentru ajutorul primit, după cum relata presa britanică prezentă la summit. Acesta a declarat că: „Fie că ne place sau nu, oamenii vor să vadă un pic de recunoștință. Uneori ceri statelor să renunțe la propriile lor stocuri de armament și muniții”.
„Un pod prea îndepărtat”?…
În opinia oficialului britanic (și nu numai a acestuia), aceste solicitări repetate și aproape imperative adresate Occidentului riscă să îndepărteze parteneri-cheie ai Ucrainei, dacă se continuă în acest ritm și fel. Ben Wallace a adăugat că:„Uneori trebuie să convingi parlamentarii de la Capitoliu din America” și a mai dezvăluit şi că a călătorit în Ucraina anul trecut pentru a primi o listă de arme solicitate de Kiev. A mai declarat presei că le-a zis oficialilor ucraineni că: „Știţi, noi nu suntem Amazon”. A mai adăugat că: „Le-am spus asta anul trecut, când am condus unsprezece ore pentru a primi o listă”. Pentru a mai îndulci amăreala provocată de toanele exteriorizate ale lui Zelenski, Ben Wallace a lăsat, totuşi, să se înțeleagă că mesajul mai dur emis de Zelenski ar fi fost adresat mai mult publicului intern din Ucraina și că, în ciuda nemulţumirilor exprimate nerinspirat marți, acordul final la summit a fost unul bun pentru Ucraina. Eu zic ceea ce au afirmat și alții, că Ucraina a obținut absolut tot ce-și putea permite NATO să ofere acum. Alternativa ar fi însemnat, implicarea directă a NATO, ca organizație, în conflict, lucru ce ar putea conduce, în secunda doi, la o conflagrație mondială catastrofală. Chiar dacă lumea a acceptat, practic, că „Ucraina aparține NATO” și că aceasta echivalează cu o invitație efectivă de aderare atunci când războiul cu rușii se va încheia, mai trebuie să agite spiritele și eternul „patriot” zis și „Putinel de la Budapesta”, adică Orban Viktor „bacsi” cel trăitor cu posteriorul său geopolitic în două luntri! Astfel, s-a trezit dumnealui vorbind (probabil la îndemnul „fraților” săi moscoviți) vinerea trecută la postul public de radio Kossuth Radio., afirmând că „aderarea Ucrainei la NATO va duce imediat la declanşarea celui de-al treilea război mondial deoarece ar însemna că alianţa nord-atlantică este în război cu Rusia. Dacă am face ceea ce cere preşedintele ucrainean, am fi în al treilea război mondial”.
„Un pod prea îndepărtat”?…
Într-o ştire în care a reluat pe larg declaraţiile lui Orban la postul de radio respectiv, agenția spaniolă de presă EFE sublinia că premierul maghiar „a acuzat Occidentul că doreşte ca războiul din Ucraina să continue, fără însă a formula nici măcar o singură critică la adresa ţării invadatoare, Rusia”. Membru NATO, dar „pretin” cu muscalii! Și ca să se suie și mai intens „scroafa în copac! Conform zicerii populare similare, acesta a mai zis că: „Occidentalii vor război. Există o majoritate zdrobitoare a celor care sprijină războiul”. Firește, Orban a spus diverse lucruri şi despre summitul NATO de la Vilnius, de săptămâna trecută, unde ţările membre au discutat, printre altele, despre posibila aderare a Ucrainei la alianţă, respinsă pentru moment. În acest context, premierul maghiar a dat asigurări că: „sunt de înţeles cerinţele ucrainene (privind integrarea ţării lor în NATO), dar, dacă le-am îndeplini, ne-am afla în cel de-al treilea război mondial”. Speculând ieșirea necontrolată suficient a lui Zelenski de marțea trecută, Orban a criticat felul de a comunica folosit de liderii ucraineni, afirmând că acesta este, adeseori, „agresiv şi plin de pretenţii”, şi a adăugat că, prin livrarea de arme occidentale, Ucraina „nu se apropie de pace”. La drept vorbind, acea ieșire a prezidentului de la Kiev i-a cam ridicat mingea la fileu lui Orban! Acesta a reiterat că Ucraina „şi-a pierdut suveranitatea”, dat fiind că nu are bani şi luptă cu arme occidentale. Trebuie să ne amintim, în acest context, că, în pofida faptului că Ungaria este una dintre cele două ţări membre ale alianţei nord-atlantice, alături de Turcia, care nu au ratificat încă aderarea Suediei la NATO, Orban nu a anunţat când ar putea fi discutată problema în Parlamentul de la Budapesta.
Hungary’s Prime minister Viktor Orban gestures as he speaks during a joint press conference with Slovenia’s counterpart Janez Jansa after a meeting in Lendava, a city with a large Hungarian ethnic minority, on February 21, 2022. (Photo by Jure Makovec / AFP) (Photo by JURE MAKOVEC/AFP via Getty Images)
O „lălăie” cam mult Orban pe acest subiect, chiar mai mult decât Erdogan, tocmai pentru a arăta că el, „lebăda neagră” ce plutește pe lacul Balaton când „vrea mușchii săi”, este cel mai de luat în seamă în „cărțile” geopolitice! La drept vorbind, mai merită să amintim aici și faptul că Orban este considerat liderul UE cel mai apropiat de Moscova, dar, deşi a criticat sancţiunile UE împotriva Rusiei din cauza invaziei din Ucraina, el a aprobat toate pachetele de sancțiuni inițiate de UE. Vă propun acum să facem un alt popas geopolitic pe alte meleaguri, referitoare la relațiile UE-China. În acest context, principalul diplomat al Chinei, Wang Yi, i-a spus şefului de politică externă al Uniunii Europene, Josep Borrell, că Uniunea Europeană trebuie să-şi „clarifice” în continuare poziţia cu privire la parteneriatul său strategic cu China.
„Un pod prea îndepărtat”?…
Trebuie să ne reamintim, în acest context, că lansarea unui parteneriat strategic cuprinzător UE-China în anul 2003, acum două decenii, a promis să extindă legăturile dincolo de comerţ şi investiţii, după cum apreciază cei de la Reuters, citată de Agerpres și de News.ro. La fel cum este cazul să ne amintim că, din 2019, blocul celor 27 de naţiuni din UE a numit China ca fiind „un concurent economic” şi „un rival sistemic”, iar relaţiile strânse ale Chinei cu Rusia după invadarea Ucrainei de către Rusia sporind precauţia europeană. Wang i-a spus lui Borrell, vineri, în marja întâlnirilor regionale de la Jakarta, potrivit unui comunicat al ministerului chinez de externe, publicat sâmbătă că „China şi UE ar trebui să consolideze comunicarea, să consolideze încrederea reciprocă şi să aprofundeze cooperarea, iar blocul nu ar trebui să ezite, cu atât mai puţin să încurajeze pedalarea înapoi în cuvinte şi fapte”. Trebuie să ne reamintim și ceea ce chinezii știu foarte bine, adică faptul că luna trecută, liderii UE s-au angajat să reducă dependenţa zonei europene de China şi au dezbătut cum să găsească un echilibru între „reducerea riscurilor” şi cooperarea în domenii precum schimbările climatice. Anterior, în luna martie, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că o întărire a poziţiei Chinei impune ca Europa „să reducă riscurile”, atât din punct de vedere economic, cât şi diplomatic. În timpul întâlnirii sale cu Borrell, diplomatul șef chinez Wang a cerut ambelor părţi să se protejeze împotriva politizării problemelor economice şi a utilizării „reducerii riscurilor” ca alt termen pentru „decuplare”. Același Wang s-a exprimat că: „nu există niciun conflict de interese fundamental între China şi UE”. Borrell, într-o postare pe Twitter, a descris discuţiile sale cu Wang cu privire la gestionarea relaţiilor UE-China drept „constructive” și „aprofundate” și că „a exprimat aşteptările UE cu privire la rolul Chinei de a ajuta la încheierea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi de a oferi asistenţă umanitară”. Oficialul UE a mai spus că el şi Wang „au discutat şi despre menţinerea stabilităţii şi a status quo-ului în strâmtoarea Taiwan”.
„Un pod prea îndepărtat”?…
În ceea ce privește Ucraina și războiul acesteia cu Rusia, Wang a spus că China sprijină o arhitectură de securitate europeană echilibrată, eficientă şi durabilă şi va continua să promoveze discuţiile pentru pace şi să joace un rol constructiv în căutarea unei soluţii politice a crizei. Un pic de „bla-bla” condimentat cu mirodenii chinezești! Ce va mai fi? Om trăi și om vedea! Pentru azi am terminat de povestit și vă mulțumesc pentru răbdarea de a fi rămas cu aceste rânduri până la finalul lor! Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!
Al dumneavoastră,
Nicolae Uszkai
Surse și surse foto:
https://www.bbc.com/news/world-europe-66218869
https://observatornews.ro/extern/summitul-de-la-vilnius-sa-incheiat-concluzia-primului-consiliu-natoucraina-criticata-de-moscova-incalca-securitatea-rusiei-531662.html
https://observatornews.ro/extern/ministru-britanic-catre-ucraineni-nu-suntem-amazon-lumea-vrea-sa-vada-si-un-pic-de-recunostinta-pentru-armele-livrate-531633.html
https://www.libertatea.ro/stiri/joe-biden-rachete-cu-raza-lunga-de-actiune-atacms-pentru-ucraina-4605379
https://www.agerpres.ro/politica-externa/2023/07/15/la-reuniunea-asean-de-la-jakarta-china-cere-uniunii-europene-sa-isi-clarifice-pozitia-fata-de-beijing–1140389
