Jurnal FM 
„Lume, lume, soro lume”. Zbor deasupra unui cuib de cuci…
de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de Carmen Vintu on iunie 28, 2023
Motto: „Lumea-i cum este…şi ca dânsa suntem noi.” – Mihai Eminescu, în „Epigonii”
Stimați amici, sub denumirea generică „Lume, lume, soro lume...”, ca de obicei, ne întâlnim miercurea, cu câteva gânduri referitoare la „trendurile” politicii „din afară” ori la întâmplări pe care le consider importante în încâlcita lume de azi. Astăzi, am să-ncep periplul internațional săptămânal cu o mică incursiune în spațiul politic grecesc, după ce o perioadă destul de lungă am acordat (prea) multă atenție celui din Turcia. Din perspectiva mea, am să-ncep prin a spune că mediul politic din arealul sud-european este, din ce în ce mai mult, într-o degringoladă identitar-politică care nu va duce la lucruri prea bune pentru exemplarele din specia Homo Sapiens care populează acest areal și nu numai. Așa se face că, în Grecia, o țară cu multe convulsii politice în ultimii ani și care se mai calmaseră o perioadă, un partid politic puțin cunoscut, susținut de un fost deputat extremist aflat în pușcărie acum, a obținut în alegerile legislative din Grecia de duminica trecută un număr de douăsprezece mandate parlamentare, ceea ce reprezintă un semnal puternic de revenire politică „pe scenă” pentru extrema dreaptă elenă. Astfel, acest partid, denumit „Partidul Spartanii”, care a adunat 4,64% din voturi, a fost susținut de fostul deputat Ilias Kasidiaris, care acum execută o pedeapsă de treisprezece ani de închisoare pentru apartenență la o organizație criminală, ca membru de frunte al „Zorilor Aurii”, un partid politic declarat neonazist, partid considerat vinovat pentru multiple atacuri violente pe străzi, împotriva activiștilor politici de stânga ori a migranților. Alături de cei din „Partidul Spartanii”, în parlamentul de la Atena au acces și cei din partidul ultrareligios „Niki”, cu un număr important de zece mandate și 3,69% din voturi. Acest partid, după cum spun sursele de presă elene, are o importantă bază de sprijin în arealul periferic Bisericii Ortodoxe și a câștigat adepți datorită opoziției sale acerbe față de programul de vaccinare COVID-19 al guvernului. Tot sursele de presă elene, dar și agențiile internaționale mai spun că și partidul naționalist „Soluția Greacă” a revenit în parlament, cu douăsprezece mandate și 4,44% din voturi. Făcând o scurtă adunare a formațiunilor menționate, în noul legislativ de la Atena, cele trei partide de factură clar extremistă totalizează aproape 13% din voturi.
Alegerile, în ansamblu, au fost câștigate de „Partidul Noua Democrație”, formațiune conservatoare condusă de Kyriakos Mitsotakis, cu 40,55%, acesta cumulând o majoritate clară pentru un al doilea mandat de prim-ministru. Din cele expuse anterior, cei care se pricep la scena politică elenă afirmă că rezultatele alegerilor arată o puternică „schimbare de macaz” spre dreapta a scenei politice. Este evidențiat în media elenă și agențiile internaționale faptuln că marea învinsă a alegerilor de duminică a fost stânga elenă, în condițiile în care principalul partid de opoziție, „Syriza”, a adunat doar 17,84% din voturi, iar socialiștii din „Pasok” au primit 11,85%. Rezultatele principalelor partide de centru-stânga au fost influențate și pentru că mulți alegători s-au îndreptat către „Partidul Comunist” (partid care a luat 7,69% din voturi) și către „Calea spre Libertate”, un mic partid al stângii naționaliste format de o fostă politiciană plecată din Syriza, Zoe Konstantopoulou. „Partidul Spartanii”, cel despre care aminteam anterior, a fost înființat relativ recent, în 2017, aflat sub conducerea lui Vassilis Stigas, și a reușit să obțină aceste douăsprezece mandate parlamentare după numai trei săptămâni de campanie. Acest partid afișează teme principale legate de „patriotism, religie și familie”, dar discursul membrilor săi este unul extrem-naționalist, împotriva migrației și a drepturilor comunității LGBTQ etc. Rezultatele de duminică și „forța regăsită a extremei drepte” îi îngrijorează pe analiștii greci ai fenomenului politic intern, cei care își amintesc de perioada de criză în care partidul lui Kasidiaris s-a bucurat de un sprijin puternic care a destabilizat societatea elenă. Este evident că pivotarea sprijinului pentru „Zorii Aurii” și extrema dreaptă a crescut în timpul anilor grei ai crizei financiare din deceniul precedent care a măcinat societatea grecească. Partidul „Zorii Aurii” a intrat în legislativ în 2012 și a fost reprezentat în parlament timp de șapte ani și patru cicluri electorale. Ideologia acestui partid punea accentul pe puritatea etnică și era puternic impregnată de retorica neo-nazistă, promovând agresiv ura față de imigranți și de tot felul de minorități. Kasidiaris cel din pușcărie și alți membri ai conducerii partidului au fost încarcerați în 2020 după ce au fost condamnați pentru apartenență la o organizație criminală din cauza legăturii lor sau a implicării directe în multiplele atacuri violente de stradă care au vizat migranți și activiști politici de stânga.
Acum, cu cele aproape 13% din voturi adunate, partidele extremiste transmit „un mesaj alarmant”, a observat Nikos Alivizatos, profesor la Universitatea din Atena, în presa elenă, după cum scriu și cei de la Libertatea. În Libertatea de luni se afirmă că „profesorul s-a declarat îngrijorat și de accederea în parlament a partidului Calea spre Libertate, populist, naționalist și eurosceptic. Alivizatos s-a declarat convins că niciunul dintre aceste partide nu va influența în mod decisiv politica elenă pe termen lung. „Dacă vor îndrăzni să formeze batalioane de asalt, precum Zori Spartanii vor intra în conflict cu legea”, a spus el. În publicația Neos Kosmos, a comunității elene din Australia, editorialistul Kostas Karamarkos, care a observat nu doar succesul extremei drepte, dar și marea înfrângere a partidelor de centru-stânga, s-a arătat ceva mai îngrijorat. „Avem toate motivele să fim în alertă, în ceea ce privește direcția politică a Greciei, în viitorul apropiat. Mai ales în ceea ce privește problemele sociale, drepturile sociale și civice, imigrația și, eventual, afacerile externe”, a spus el. „Tendința de trecere de la dreapta la extrema dreaptă, care există deja în alte țări din Europa de Vest, a devenit vizibilă din punct de vedere electoral și în Grecia, acum. Problema cu această țară este însă că nu se află în inima Europei, ci la periferia ei”, a concluzionat editorialistul.”
Din Grecia, vă propun, în continuare, un scurt popas în stânga Prutului, acolo unde alt partid ciudat, răsărit „din negura cizmelor rusești” care continuă să calce tot ceea ce nu e rusesc ori rusificat, se vrea „salvator al patriei”. Patrie care, culmea, nu-și dorește a fi „salvată” de gașca lui Ilan Șor, că despre el și ceata sa de interlopi este vorba! Astfel, după cum menționau luni majoritatea vectorilor media din Republica Moldova, Ilan Șor, așa-zisul politician moldovean condamnat pentru „furtul miliardului”, se agață, în continuare, de dorința de a rămâne pe scena politică din Republica Moldova, la o săptămână după ce justiția din cea de-a doua țară românească a scos în ilegalitate partidul ȘOR pe care-l are, vorba unui politruc român „pe persoană fizică”, cu ușoare „ghesuri” de pe la Kremlin. Recent, pe 19 iunie, judecătorii Curții Constituționale a Republicii Moldova au dat o hotărâre prin care acest partid al lui Ilan Șor era dizolvat, ca urmare a unei sesizări a guvernului de la Chișinău din luna noiembrie 2022. În această sesizare de verificare a constituționalității formațiunii politice, se arăta că: „Prin toate activitățile de până acum, Partidul ȘOR a acționat în contradicție cu principiile statului de drept și pune în pericol suveranitatea și independența R. Moldova”. În urma deciziei Curții Constituționale a Republicii Moldova, un număr de cinci deputați ȘOR, precum și reprezentanții aleși în teritoriu ai acestui partid își vor termina mandatele ca independenți, fără dreptul de a se afilia altor partide ori facțiuni.
Și ce face acum „gaspadin” Șor? Păi, luni dimineață, într-o postare pe Social Media, postare scrisă (cum altfel?) doar în limba rusă, zice, cu subiect și predicat, că: „La solicitarea și rugămințile a mai mult de jumătate din populația Moldovei, am inițiat formarea unui bloc politic, care va reprezenta toate proiectele realizate până acum de Partidul ȘOR”. În aceeași postare de pe Facebook, Ilan Șor a sugerat că ar fi atacat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului decizia de a scoate în ilegalitate partidul său, scriind că: „Curtea Constituțională a luat o decizie fără precedent și ilegală de eliminare a Partidului ȘOR, însă aceasta va fi restaurată ca urmare a deciziei CEDO”. M-aș îndoi că în actualul context geopolitic va avea sorți de izbândă „ciorditorul” acelui miliard…Dar, pe de altă parte, nu mi se mai pare nimic „deplasat” în lumea în care trăim azi! Vă reamintesc că acest Ilan Șor a fost condamnat, în 2017, la cincisprezece ani de închisoare în dosarul „furtul miliardului” din sistemul bancar moldovenesc. În 2019, a „spălat putina” din țară, „taman” în Israel, și este dat în urmărire internațională de către justiția din Republica Moldova. Tot presa moldovenească sublinia luni că, din toamna anului trecut, SUA au anunțat sancțiuni față de 21 de persoane din Republica Moldova acuzate de fapte grave de corupție, iar pe listă se află dpuă nume „cu rezonanță”, adică Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc, iar la o lună după aceasta, cei doi au fost incluși și pe lista sancțiunilor aplicate de Marea Britanie.
Un alt popas interesant vi-l propun și pe meleagurile „motorului Europei”, adică prin Germania lui Herr Scholz, acolo unde „lucrurile” din mediul politic funcționează, totuși, și în favoarea „celor ce muncesc” nu doar a celor ce au parte de profituri pe orice cale. Astfel, presa germană și agențiile internaționale notau luni că Germania ar urma să majoreze salariul minim pe economie până la suma de 12,41 euro pe oră, începând cu data de 1 ianuarie 2024, conform unor noi recomandări care vin de la Comisia Salariului Minim, în care sunt reprezentaţi angajatorii şi angajaţii. În același context, salariul minim ar urma să aibă un trend ascendent de creștere, până la 12,82 euro pe oră, începând de la 1 ianuarie 2025, conform acelorași recomandări ale Comisiei Salariului Minim, precizări care sunt aproape întotdeauna transpuse în legislaţie de către guvernul federal german.
În decizia acestei comisii, se precizează că: „Rezoluţia vine într-un moment de creştere economică slabă şi o inflaţie ridicată persistentă în Germania, ceea ce creează provocări semnificative atât pentru companii cât şi pentru angajaţi„. Și totuși, nemții nu sunt mulțumiți și luptă pentru drepturile lor! Astfel, reprezentanţii sindicatelor care fac parte din această Comisie a Salariului Minim nu sunt de acord cu această majorare salarială, pe care o consideră insuficientă pentru muncitorii afectaţi de inflaţia ridicată. Ca atare, Confederaţia Germană a Sindicatelor a criticat dur decizia Comisiei Salariului Minim. Un domn pe nume Stefan Körzell și care face parte din consiliul de conducere al acestei confederații sindicale, dar este şi membru al Comisiei Salariului Minim a precizat public luni că o majorare nominală a salariului cu 0,41 euro pe oră reprezintă, de fapt, o diminuare a salariului pentru cei aproximativ şase milioane de muncitori germani care sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, având în vedere inflaţia ridicată din ultima perioadă. Acesta a mai precizat că reprezentanţii sindicali au făcut presiuni pentru o majorare a salariului minim până la 13,50 euro pe oră, dar au fost refuzaţi categoric de către reprezentanţii companiilor precum şi de preşedinta Comisiei Salariului Minim, Christiane Schönefeld. Germania a introdus pentru prima dată salariul minim obligatoriu în anul 2015. Iniţial acest salariu minim a fost fixat la 8,50 euro pe oră, dar, de atunci, a fost majorat de mai multe ori. Este bine de amintit, în acest context, că majorarea acestui salariu minim, care în luna octombrie a anului 2022 a fost ridicat la 12 euro pe oră, de la 10,45 euro pe oră, a fost una dintre principalele promisiuni electorale ale cancelarului Olaf Scholz. Promisiune pe care nenea Olaf și-a onorat-o! Dar, după cum europenii au văzut, fiecare pe pielea sa, o inflaţie ridicată persistentă precum şi majorările de dobândă adoptate de instituțiile bancare europene au grevat masiv asupra puterii de cumpărare în chiar inima „motorului Europei”. Prin comparație, Pe la noi, pe plaiurile „mioritice”, lupta sindicală este o glumă de copii mici, din păcate! La fel ca seriozitatea statului în a pune pe picioare strategii economice viabile pentru țară, singurele în stare să ne aducă pe linia de plutire, nu subiecte-fantomă ce țin capul de afiș al populismului dâmbovițean. Nu am să le enumăr aici, că mi-e scârbă pe zi ce trece de politica de mahala de la noi!
Firește, nu am să uit nici „evenimentul” ce a ținut capul de afiș în presa mondială în weekendul precedent (și în zilele ce urmează), adică „epopeea Wagner”, „lovitura de stat privată”, „piesa de operetă rusească” etc, care a generat nenumărate temeri, îngrijorări, bucurii, bancuri, ironii și o plajă întreagă de alte sentimente ori resentimente. Personal, am identificat cel puțin zece scenarii plauzibile referitoare la scopurile și modurile de posibilă dezvoltare a acestei așa-zise rebeliuni, dar nu am să le enumăr, firește, pentru că nu asta mi-am propus și cred că nu aș face decât să introduc mai multă „ceață” în noianul și avalanșa de păreri despre „ce-l mâna pe el în luptă”. Adică pe Prigojin și-a lui ceată…Pentru mine un lucru este, însă, cert…În Rusia, tot Putin controlează tabla de șah, iar circarii de tip Prigojin rămân tot pioni! Relocarea unei părți din lefegii Wagner în Belarus naște noi scenarii posibile…
Zbor deasupra unui cuib de cuci…
De fapt, ce știm despre mascarada din weekend? Știm cu toții acum că noaptea de vineri spre sâmbătă, pe meleagurile muscălești de sub oblăduirea marelui Volodea s-a dovedit a fi „altfel” decât majoritatea nopților din ultimele decenii. Pe fondul unui război informațional aflat în plină desfășurare prin toate mijloacele, lumea a aflat că luptătorii duri ai grupării Wagner, în frunte cu „circarul șef” (bucătar ori ospătar al lui Volodea, dacă preferați așa) Evgheni Prigojin, au preluat brusc controlul asupra orașului rusesc din sud Rostov-pe-Don, aflat la circa 1.100 de kilometri sud de Moscova. Am aflat cu toții, aproape în timp real, că pe timp ce unitățile Wagner se îndreptau spre Moscova, după ce preluaseră controlul asupra Voronejului, aflat la circa 500 de km distanță de Kremlin, „tătucul” Vladimir Putin s-a adresat națiunii, sâmbătă dimineață, descriind acțiunea Wagner drept „trădare” și „înjunghiere în spate”. În acea ieșire publică, fiind nevoit să admită că situația de la Rostov-pe-Don este „dificilă” și administrația locală civilă și militară „blocată efectiv”, Putin a spus că „au fost emise ordine necesare forțelor armate și altor autorități”. Ceea ce cred că a surprins pe multă lume a fost faptul că pseudo-țarul rus nu l-a pomenit absolut deloc pe Evgheni Prigojin în discursul său, ci a dat-o „după cireș” cu fraze sforăitoare. La rândul său, Evgheni Prigojin, liderul Wagner a ținut să sublinieze, în stilu-i caracteristic, că: „Suntem patrioți ai patriei-mamă. Am luptat și luptăm, toți luptătorii PMC Wagner. Și nimeni nu se va preda cerințelor președintelui, ale FSB, sau ale oricui altcuiva. Pentru că nu vrem ca țara să trăiască mai departe în minciuni, corupție și birocrație”… Deja toată lumea vedea cum sar scântei revoluționare în capitala rusă! Dar…n-ai cu cine, dom-le, n-ai cu cine! Nici rebeliunile nu mai sunt ce au fost! Știm cu toții că, în ultimele luni, au fost relevate-n spațiul public, mai ales de către Prigojin, probleme crescânde între ministerul rus al apărării și Prigojin, liderul Wagner vizându-i pe Serghei Șoigu și pe șeful statului major general al armatei ruse, Valeri Gherasimov, pentru că nu ar fi furnizat muniție mercenarilor săi și sprijinul logistic adecvat necesar pentru a lupta cu ucrainenii. Chiar vineri, cu câteva ore înainte de a-și lansa „tentativa de rebeliune”, Prigojin a acuzat armata rusă (implicit pe cei doi lideri menționați anterior) că i-a atacat și i-a ucis pe mulți dintre luptătorii săi într-un atac aerian asupra unei baze Wagner. Chiar dacă mulți cred că „Grupul Wagner” este relativ mic, cu un efectiv de circa 25.000 de luptători, aceștia sunt foarte bine pregătiți și căliți în război, cuoscuți că au condus războiul rusesc pentru preluarea zonelor din Donețk, Luhansk și Bahmut. Au câștigat experiență de luptă prețioasă în Mali, Siria și Libia și în alte locuri. Locuri unde GRU, „patronul” real al „wagnerilor” (posibil și FSB) și-a întins gheara pentru a culege resurse ca aur, diamante, metale rare, petrol și orice fel de resurse accesibile Rusiei din zonele tulburi ale planetei, zone pe care Rusia le-a „fezandat” ani în șir! Acești mercenari Wagner sunt un grup destul de „colorat” de veterani militari, cu experiență în conflicte din întreaga lume, ori de luptători care caută bani, dar și condamnați la închisoare cărora li se promite o viață liberă în schimbul luptei pentru Maica Rusia.
FILE PHOTO: Yevgeny Prigozhin (L) assists Russian Prime Minister Vladimir Putin during a dinner with foreign scholars and journalists at the restaurant Cheval Blanc on the premises of an equestrian complex outside Moscow November 11, 2011. Picture taken November 11. REUTERS/Misha Japaridze/Pool
Oricum am privi-o, așa zisa rebeliune de sâmbăta trecută este destul de ciudată și dificil de înțeles. E grea de înțeles ușurința cu care Wagner-ii au preluat controlul asupra Rostovului și a orașelor din apropiere în condițiile în care forțele armate ruse regulate nu par să fi inițiat prea multe eforturi pentru a contracara acțiunile mult prea mediatizate ale Grupului Wagner în marșul lor spre inima Maicii Rusia. E grea de înțeles și ușurința cu care Wagner-ii au pus în practică marșul extrem de iute spre Moscova, fără a avea prea multe bătăi de cap, în condițiile în care doar sâmbătă, coloanele de Wagner-i au acoperit circa jumătate din distanța până la Moscova, preluând controlul asupra Voronej-ului, punct-cheie pe drumul spre Kremlin. Este la mintea cocoșului că aceste coloane de vehicule ar fi putut fi ținte extrem de ușoare pentru aviația de bombardament rusească ori chiar pentru artileria și rachetele terestre. E grea de înțeles și ieșită din comun „îndrăzneala ideii” că circa 25.000 de luptători ar putea înfrunta întreaga „floare” a armatei rusești. La drept vorbind, compania (ori grupul) Wagner cuprinde majoritar organică structurată pe comandouri speciale care folosesc sisteme de armament ușor și greu de infanterie și mai puțină artilerie (către deloc), iar mijloacele proprii aeriene de sprijin le lipsesc cu desăvârșire. Un lucru care a șocat pe cei urmăresc îndeaproape ce se întâmplă în Rusia a fost existența unei prezentări extinse fără precedent în mass-media de stat despre evenimentele în desfășurare, un fenomen nemaiîntâlnit în Rusia cel puțin de peste două decenii încoace, cam de la „înscăunarea” lui Volodea. Sigur că rămâne în suspensie întrebarea dacă leadership-ul Federației Ruse, în frunte cu „țarul”, a avut vreun agendă ascunsă în „împrăștierea” știrii pe toată planeta cu iuțeala fulgerului. Ca să nu mai pomenim și de apariția în peisaj pe post de „purtător de porumbei ai păcii” pe dictatorul din Belarus, Aleksandr Lukașenko, Prigojin anunțând iute că-și întoarce coloanele din drum și se întoarce în cazărmile lui private…În mare, cam astea-s „reperele” pe care le-a văzut toată lumea la „rebeliunea de weekend”, dar, sigur, rămâne întrebarea dacă întreaga „operațiune” face parte din celebra „maskirovka” rusească care folosește dezinformarea pentru a ascunde intențiile reale. În esență, „maskirovka” înseamnă distragerea atenției adversarului, ascunderea acțiunilor cuiva și apoi răspândirea dezinformării pentru a deruta adversarul. Cum spuneam, scenariile pot fi multe și poate că evenimentele de sâmbătă au încurajat Ucraina să-și mobilizeze și să-și consolideze forțele militare în anumite locuri și zone pe care rușii le doresc „în atenție” sau nu. Sau poate să fi fost, cum s-a zis public, o tentativă de înlăturare a duet-ului de comandă a armatei ruse Șoigu-Gherasimov.
Zbor deasupra unui cuib de cuci…
Mai există, de asemenea, posibilitatea ca o astfel de operațiune să fi fost, eventual, gândită să ajute la „unificarea rușilor” în „gânduri și-n simțiri”… Nu este exclus și ca în ecuație să intre una dintre cele mai vechi și puternice „chemări” umane, lăcomia, care i-a determinat pe unii să-și piardă rațiunea! Repet, Wagner-ii au reprezentat, de foarte mult timp încoace, vârful de lance al Federației Ruse în toate locurile „slabe” din lume pentru resurse de orice fel pe care le-au acaparat cu japca, prin corupție, mită, crime, jafuri, războaie locale. Despre care Occidentul știa de mult timp…Unii spun că vestitele convoaie de 25 000 de luptători Wagner nu ar fi cuprins mai mult de 8.000 de oameni, de fapt, iar familiile liderilor acestei companii private ar fi fost amenințate de serviciile ruse de informații înainte ca Evgheni Prigojin să-și anuleze înaintarea spre Moscova. Cert este pentru mine că totul a mirosit a improvizație ieftină. Și nu e de uitat faptul că aproape niciuna din declarațiile publice ale lui Prigojin pe timpul invaziei nu a avut corespondență în evoluții reale, acesta transformând toate ieșirile sale publice într-un circ ieftin (din păcate, multe aducătoare de moarte, dar asta nu contează la muscali). Trebușoara de sâmbătă a sfârșit într-un circ politic, care, desigur, are șanse mari să sfârșească, pentru unii, în cel mai fericit caz, după gratii. Pentru alții, cu „ceaiuri tari” ori lansări de pe la diverse ferestre aflate la altitudini variate! Ori plumbi „inserați” din apropierea scăfârliei sau alte metode testate de muscali din vremuri vechi ori mai noi! Sigur,„rebeliunea din weekend” a mercenarilor din gruparea Wagner în Rusia arată că invazia rusă asupra Ucrainei, este o „greşeală”, după cum a spus luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Acesta a spus că: „noi supraveghem situaţia în Rusia. Evenimentele din weekend sunt o afacere internă rusă şi încă o demonstraţie a greşelii strategice mari pe care preşedintele Putin a comis-o prin anexarea ilegală a Crimeei şi războiul împotriva Ucrainei”. Pe măsură ce Rusia îşi continuă asaltul, este şi mai important să continuăm susţinerea Ucrainei. Ucainenii au lansat o contraofensivă pentru a recuceri teritoriul ocupat. Cu cât cuceresc mai mult teritoriu, cu atât vor fi mai puternici la masa negocierilor în vederea unei păci drepte”. Jens Stoltenberg a adăugat: „După terminarea războiului, trebuie să implementăm aranjamente pentru securitatea Ucrainei, pentru ca istoria să nu se repete”. Potrivit celor de la Insider, referitor la „circul revoluționar” de weekend rusesc, William F. Wechsler, directorul Centrului „Rafik Hariri” pentru Orientul Mijlociu, a spus luni că: „În ceea ce-l privește pe Prigojin, el ar trebui să reflecteze asupra faimosului citat al lui Ralph Waldo Emerson: Când lovești un rege, trebuie să-l ucizi”. Și a mai adăugat: „Într-adevăr, în prezent el ar dori să evite orice ferestre aflate la etaje superioare, întrucât, în ultimii ani, adversarii lui Putin tind să fie deosebit de neîndemânatici în preajma acestora”.
Zbor deasupra unui cuib de cuci…
Orice ar fi fost „operațiunea de weekend” și oricine ar fi „planificat-o”, a dus, în opinia mea, la umilirea publică a lui Putin. Iar acesta detestă umilința proprie și nu uită! Luni după amiaza a apărut știrea că Prigojin nu l-ar fi vizat deloc pe „țar”, acesta apărând fără „răgete de leu” ci doar cu niște „mieunături” într-un mesaj video de cca. unsprezece minute, dintr-un loc nedezvăluit. Cred că bufonul fie va ieși din scenă de pe la vreun geam deschis ori va primi sarcini suplimentare prin Belarus…Oare să fi „mirosit” Volodea vreo posibilă „defecțiune” din partea lui Lukașenko? Ori va „apăra” sculele nucleare detașate pe acolo? Sau intră Prigojin și liderii principali din gașca sa în vreun gulag?Ministerul apărării de la Moscova a anunțat ieri după amiază, printr-un comunicat, că „au loc pregătiri pentru transferul armamentului greu deținut de grupul Wagner către Forțele Armate ale Federației Ruse”. Anunțul ministerului rus al apărării a venit la scurt timp după ce serviciul de informații FSB a închis dosarul privind rebeliunea armată a mercenarilor lui Prigojin împotriva conducerii armate a Rusiei…Rămâne ca-n tren? Om trăi și om vedea…
Pentru azi am terminat de povestit și vă mulțumesc pentru răbdarea de a fi rămas cu aceste rânduri până la finalul lor! Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!
Al dumneavoastră,
Nicolae Uszkai
Surse și surse foto:
https://www.reuters.com/graphics/GREECE-ELECTION/0100B06M0DL/index.html
https://www.npr.org/2023/06/25/1184215591/greece-elections-conservative-new-democracy-party-wins
https://www.bbc.com/news/world-europe-65997486
https://www.aljazeera.com/news/2023/5/21/greeces-conservative-party-leads-election-with-wide-margin
https://www.dw.com/en/germany-minimum-wage-to-increase-to-1241-in-2024/a-66030989
https://www.libertatea.ro/stiri/evgheni-prigojin-este-investigat-in-continuare-pentru-rebeliune-armata-4587872
Rebeliunea care a zdruncinat Rusia. Tentativă de puci sau maskirovka? | adevarul.ro
https://stirileprotv.ro/stiri/international/jens-stoltenberg-revolta-wagner-dovedeste-ca-invazia-lui-putin-este-o-greseala-strategica-mare.html
https://stirileprotv.ro/stiri/international/borrell-rebeliunea-abandonata-a-wagner-arata-ca-razboiul-din-ucraina-zface-sa-crape-puterea-rusa.html
https://www.libertatea.ro/stiri/grecia-alegeri-spartanii-zori-aurii-4587654
https://psnews.ro/joe-biden-sua-si-aliatii-nu-sunt-implicati-in-revolta-impotriva-lui-putin-792947/
https://psnews.ro/politico-tacerea-poporului-este-de-rau-augur-pentru-putin-792743/
