„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 10 la 16 aprilie… de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de Carmen Vintu on aprilie 15, 2023
Motto: „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.”– Miron Costin, cronicar

Stimați și dragi amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Prin urmare, să vedem, pentru început, ce s-a întâmplat într-o zi de 10 aprilie de-a lungul timpului…10 aprilie este „Ziua sportului curat”, dedicată luptei împotriva dopajului în sport; iniţiativa a aparţinut Agenţiei Naţionale Anti-Doping şi a fost adoptată prin Hotărârea de Guvern nr.240 din 06.IV.2016; prin Legea 367/2006 România a aderat la prevederile Convenţiei internaţionale împotriva dopajului în sport şi a Codului Mondial Anti-Doping, angajându-se astfel să transpună, la nivel naţional, măsurile legislative în domeniul anti-doping, precum şi politicile anti-doping la nivel mondial. În1585, a murit Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585; la 24.II.1582 va introduce, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care pune de acord anul ecleziastic cu anul astronomic; calendarul gregorian (sau de stil nou) va înlocui calendarul iulian (numit şi de stil vechi) şi va fi adoptat de ţările protestante în secolul al XVIII-lea, iar de România în anul 1919 (n. 1502).În 1813, a murit Joseph-Louis Lagrange, matematician şi astronom francez; a pus bazele mecanicii analitice (1788) şi ale calculului variaţiilor. Joseph-Louis Lagrange (în italiană Giuseppe Lodovico Lagrangia; n. 25 ianuarie 1736 la Torino – d. Paris) a fost un matematician şi astronom de origine italiană, care a adus numeroase contribuţii în matematică şi mecanică, fiind considerat cel mai mare matematician al secolului al XVIII-lea. Napoleon l-a supranumit „piramida grandioasă a ştiinţelor matematice”.În 1815, a avut loc erupția vulcanului Tambora, din insula Sumbawa (Indonezia), una din cele mai puternice din istorie. Soldată cu zeci de mii de morţi, recolte pierdute şi alte pagube materiale în valoare de miliarde de dolari, erupția a creat anomalii climatice globale, între care se numără și fenomenul cunoscut sub numele de „Iarnă vulcanică”, anul următor, 1816, devenind cunoscut ca „Anul fără vară”, din cauza efectului asupra vremii din America de Nord și Europa.În 1834, se prezintă, la Iaşi, piesa lui Gh. Asachi, Cantata pastorală sau Serbarea păstorilor moldoveni, primul spectacol muzical în limba română, în care Matei Millo interpretează primul rol din cariera sa. În 1847, s-a născut Joseph Pulitzer, publicist american de origine ungară; în 1883, a cumpărat „The World”, care a devenit unul dintre cele mai importante ziare din New York; fondatorul cunoscutelor premii care-i poartă numele (opt pentru jurnalişti şi cinci pentru scriitori), atribuite din 1917, anual, de fundaţia constituită după moartea sa (m. 1911).În 1868, a încetat din viaţă, la Mişcăuţi, jud. Orhei, Ioan Sârbu (n.1830), fabulist şi poet basarabean. A debutat cu volumul Fabule alcătuite în limba moldovenească (1851), urmat de Alcătuirile (1852), Poezii (postum, 1938), Fabule şi poezii (postum, 1954). A tradus din Lermontov şi Puşkin. În 1877, 10/22, întreruperea relaţiilor diplomatice dintre România şi Turcia. Cu câteva zile mai devreme, la 6/18.IV.1877, fusese publicat decretul de mobilizare generală, care a adus sub arme aproximativ 100.000 de români
– 1907: S-a născut criticul şi istoricul literar italian Rosa del Conte, unul dintre cei mai importanţi eminescologi străini, considerată un veritabil simbol al culturii române în Italia; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1994) (m. 2011). În 1912, vasul „Titanic” a plecat în primul şi singurul voiaj dintre Southampton, Anglia şi New York, SUA. RMS Titanic a fost cel mai mare pachebot din lume când a plecat în călătoria sa inaugurală din Southampton, Anglia cu destinaţia New York, pe 10 aprilie 1912. La trei zile de la plecare, la ora 23:40 în data de 14 aprilie 1912, s-a ciocnit cu un aisberg şi s-a scufundat la ora 2:20 în dimineaţa următoare, în urma căreia şi-au pierdut viaţa 1514 persoane din 2224 în una din cele mai cumplite dezastre maritime pe timp de pace din istorie. În 1914, s-a născut, în Româneşti, jud. Botoşani, Gheorghe Chişleag (m.1988), medic român. Reprezentant al Radiologiei româneşti, şi-a desfăşurat activitatea didactică la Facultatea de Medicină din Iaşi (1933-1979) şi la Clinica de Radiologie a Spitalului „Sf. Spiridon”.A publicat peste 500 de lucrări ştiinţifice. În 1986, a tipărit monografia Radiologia medicală – noţiuni şi scheme. În 1922, s-a născut Florin Comişel, compozitor şi dirijor (m. 1985). A compus muzică de teatru, piese simfonice, muzică corală şi vocală. A cules, a prelucrat şi a publicat folclor românesc.A fost distins cu titlul de Artist Emerit. În 1922, a început Conferinţa economică internaţională de la Genova (Italia) care a avut ca obiectiv examinarea modalităţilor de refacere economică a Europei centrale şi răsăritene (după prima conflagraţie mondială); la conferinţă (încheiată la 19.V.1922) au participat 29 de state, între care şi România. În 1922, medicul Nicolae C. Paulescu obţinea brevetul de invenţie nr. 8322 sub titlul „Pancreina şi procedeul fabricaţiei ei”, pentru cercetările sale care au dus la descoperirea insulinei. În 1921 Paulescu a reuşit să obţină un extras apos de pancreas, hormon denumit de el pancreină, cu câteva luni înainte de descoperirea, de către Fr. G. Banting şi Ch. H. Best, a insulinei, pentru care cei doi cercetători canadieni au primit, în 1923, Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină.În 1927, este adoptat un nou tarif vamal (minimal, pentru ţările care aplicau acelaşi tratament României, şi general, respectiv taxe vamale superioare cu 50% faţă de cel minimal, pentru ţările care nu aplicau clauza naţiunii celei mai favorizate şi tariful vamal minimal), net protecţionist, pentru apărarea unor produse ale industriei româneşti, taxele vamale continuând a fi calculate în lei-aur. În 1929, la microfonul Radiodifuziunii Române debutează unul dintre cei mai de seamă conferenţiari ai Radioului, Nicolae Iorga, din a cărui prezenţă la microfon a rezultat volumul „Sfaturi pe întuneric” (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928).În 1937, Principele Nicolae, fiul regelui Ferdinand şi al reginei Maria, a fost decăzut din rangul de membru al familiei regale, printr-un decret regal, ca urmare a căsătoriei morganatice cu Ioana Dumitrescu-Doleti. El s-a exilat în acelaşi an, sub numele de Nicolae Brana. În 1943, a murit Ion Popescu-Pasărea, compozitor de muzică psaltică şi profesor; a format numeroşi compozitori, muzicologi şi psalţi; a publicat colecţii şi culegeri de cântece, muzică bisericească psaltică, lucrări didactice, studii de muzicologie ş.a. (n.6.VIII.1871).A publicat lucrări didactice, studii de muzicologie (Catavasier; Cântările Triodului). A cules şi publicat folclor românesc. În 1944, a murit Vasile Vasilache, actor de revistă, autor de muzică uşoară. Vasile Vasilache (n. 26 octombrie 1907, oraşul Huşi, judeţul Vaslui; d. Bucureşti) a fost un regizor şi actor român. În perioada interbelică, a făcut parte, împreună cu Nicolae Stroe, din cuplul umoristic Stroe şi Vasilache. Prima emisiune „Ora veselă” s-a transmis la Radio Bucureşti pe data de 9 ianuarie 1929.A murit în bombardamentul din 4 aprilie 1944.În 1954, a încetat din viaţă, la Lyon, Auguste Lumiere (n.1862), inventator francez. Împreună cu fratele său, Louis Jean LumierE (1864 – 1948), a inventat un aparat pentru filmarea şi proiecţia „fotografiilor în mişcare” (1895) pe care l-a numit „cinematograf”. Primul film a fost prezentat la Paris (1895).În 1959, a murit juristul Ioan P. Papp; rol însemnat în reorganizarea justiţiei transilvane după 1918; cercetările sale se referă la aspecte ale literaturii juridice şi istorice privind trecutul Transilvaniei; membru de onoare al Academiei Române (n. 1878).În 1970, s-a născut pugilistul Leonard Doroftei, fost campion mondial de box profesionist, deţinător (în perioada ianuarie 2002-octombrie 2003) al centurii la categoria semi-uşoară (versiunea WBA). În 1972, a fost deschisă spre semnare – la Washington, Moscova şi Londra – Convenţia privind interzicerea perfecţionării, producerii şi stocării armelor bacteriologice (biologice) şi cu toxine şi distrugerea lor (a fost adoptată de Adunarea Generală a ONU la 16.XII.1971 şi a intrat în vigoare la 26.III.1975). În 1998, a fost semnat un acord de pace (sub patronaj american) privind Irlanda de Nord, numit „Acordul din Vinerea Mare” (Command Paper 3883), menit să pună capăt celor aproape trei decenii de conflicte între protestanţi şi catolici; Acordul a fost încheiat între guvernele Marii Britanii, Irlandei şi partidele politice din Irlanda de Nord; unele facţiuni din IRA (Armata Republicană Irlandeză) nu au recunoscut acest acord, desfăşurând în continuare activităţi teroriste. În 2010, a murit (într-un accident aviatic lângă Smolensk, în vestul Rusiei) preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski; la bordul avionului Tupolev 154 se aflau 96 de persoane care şi-au pierdut şi ele viaţa (soţia preşedintelui polonez, preşedintele Băncii Centrale a Poloniei, şeful Statului Major General al Armatei, politicieni, lideri religioşi şi foşti disidenţi anticomunişti); oficialii polonezi urmau să participe la ceremonia de marcare a 70 de ani de la masacrul de la Katyn, unde aproximativ 22.000 de cetăţeni polonezi, majoritatea ofiţeri, au fost executaţi de către serviciile de securitate sovietice din acea vreme (NKVD).În 2013, a murit fiziologul britanic Sir Robert (Geoffrey) Edwards, considerat „părintele fertilizării in vitro”; împreună cu chirurgul Patrick Steptoe, Edwards a reşit în premieră concepţia prin intermediul fertilizării in vitro, ceea ce a dus la naşterea primului copil conceput prin acest procedeu, Louise Brown, la 25 iulie 1978. Robert G. Edwards a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru medicină pe 2010, pentru descoperirile sale în domeniul fertilizării in vitro şi punerea la punct a acestei tehnici de inseminare artificială (n. 1925).În 2017, a murit Smaranda Jelescu, realizatoare de televiziune, poetă, prozatoare şi eseistă; a lucrat peste 20 de ani în Televiziunea Română, la secţia culturală, unde şi-a pus semnătura pe aproape 3.000 de emisiuni de televiziune (n. 1942).
Urmează să vedem ce s-a întâmplat în 11 aprilie…Aceasta este „Ziua internaţională a pacientului cu Parkinson”, stabilită, în 1997, la iniţiativa Asociaţiei Europene Împotriva Bolii Parkinson şi cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Data a fost aleasă ca fiind ziua în care s-a născut, în anul 1755, medicul James Parkinson, cel care a scris pentru prima dată despre această boală în lucrarea „Eseu despre paralizia tremurătoare” (1817). Totodată, este și „Ziua internaţională a celor eliberaţi din lagărele de concentrare fasciste”; este marcată în ziua eliberării, la 11.IV.1945, de către Forţele Aliate, a lagărului de la Buchenwald (simbol al ororilor naziste). Considerat unul dintre cele mai mari lagăre de concentrare de pe pământ german, lagărul de concentrare Buchenwald a fost înfiinţat pe muntele Ettersberg, lângă Weimar, Thuringia, Germania, în iulie 1937.În 146, s-a născut Septimius Severus, împarat roman (193–211), fondator al dinastiei Severilor. Lucius Septimius Severus, cu numele întreg, Lucius Septimius Severus Augustus (n. Leptis Magna, Africa – d. 4 februarie 211, la Eboracum,Britannia) a fost împărat roman din 9 aprilie 193 până în 211. Cu el a început accederea la putere a provincialilor având ascendenţă neromană şi dinastia Severilor, al căror eponim este. În 1680, apare, la Iaşi, „Psaltirea de-nţăles a sfântului împărat proroc David”, cu text slavo-român, tradusă de Dosoftei, mitropolitul Moldovei (cunoscută sub denumirea de „Psaltirea slavo-română”).În 1744, a murit Antioh Cantemir, scriitor iluminist şi diplomat rus de origine română; fiul mezin al lui Dimitrie Cantemir (domnitor al Moldovei între anii 1710 şi 1711); unul dintre iniţiatorii clasicismului în literatura rusă (n. 1709). Era fiul mezin al domnului Dimitrie Cantemir şi al doamnei Casandra, fiica lui Şerban Cantacuzino.Nu trebuie confundat cu Antioh Cantemir, fratele lui Dimitrie Cantemir. În1830, s-a născut Emanoil Bacaloglu, matematician român. Emanoil Bacaloglu (n. Bucureşti – d. 30 august 1891) a fost un fizician, chimist şi matematician român, de origine greacă. A fost profesor de fizică la Universitatea Bucureşti şi membru al Academiei Române din 1879.A participat la Revoluţia de la 1848.Este creditat cu primele lucrări ştiinţifice româneşti de matematică, fizică şi chimie, contribuind astfel la crearea terminologiei în limba română pentru aceste domenii.Este şi unul dintre principalii iniţiatori ai „Societăţii de ştiinţe fizice”, înfiinţată în 1890.În 1834, se prezintă, la Iaşi, piesa lui Gheorghe Asachi „Cantata pastorală” sau „Serbarea păstorilor moldoveni” – primul spectacol muzical în limba română (Matei Millo interpretează primul rol din cariera sa) (11/23), primul spectacol muzical în limba română, in care Matei Millo interpretează primul rol din cariera sa.Printre actori s-au aflat tinerii Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Dimitrie Gusti şi alţii. În 1858, s-a născut, la Bucureşti, Barbu Delavrancea (m.1918), scriitor, avocat şi om politic român.Membru titular al Academiei Române (1912).A cultivat nuvela idilică (Sultănica, 1885), povestirea poematică şi baladescă, basmul nuvelistic.Prin Hagi Tudose (1903) realizează caractere în sens clasic. Trilogia dramatică: Apus de soare (1909), Viforul (1910) şi Luceafărul (1910), are în centru figura grandioasă a lui Ştefan cel Mare.A fost un orator remarcabil şi publicist pasionat.De mai multe ori ministru. Primar al Capitalei (1899 şi 1906). În1880, se înfiinţează administraţia de stat a căilor ferate, sub denumirea Direcţiunea princiară (din 1883, generală) a Căilor Ferate Române, instituţie care consacră iniţialele CFR. Din acel moment, statul român a început să preia, prin răscumpărare, liniile de cale ferată de la concesionarii străini (11/23).În 1880, s-a înfiinţat Banca Naţională a României. Primul director: Eugeniu Carada (ales la 21 februarie 1889). În 1888, s-a născut, la Iaşi, Gheorghe M. Raşcu (m.1962), geograf şi publicist român. A funcţionat, timp de două decenii, ca profesor de geografie la Seminarul Teologic şi la Liceul militar din Chişinău (1920-1940). Pedagog de excepţie, a publicat numeroase recenzii, cronici muzicale, studii istorico–geografice etc.Cele mai valoroase din lucrările sale tipărite s-au dovedit a fi, manualele de geografie apărute în 11 ediţii. În 1895, a murit chimistul german Julius Lothar Meyer; în 1864 a publicat o primă versiune a tabelului periodic (conţinea 28 de elemente, clasificate în şase familii după valenţele lor), cu o a doua versiune în 1868; Meyer şi-a publicat, însă, lucrarea mai târziu decât chimistul rus Dmitri Mendeleev (care a descoperit legea periodicităţii şi a creat primul sistem periodic al elementelor chimice în 1869), astfel că nu a avut prioritate în acest domeniu; se pare că ambii chimişti, Meyer şi Mendeleev, au descoperit sistemul periodic al elementelor chimice în acelaşi timp (n. 1830).În1898, s-a născut Mircea Ştefănescu, dramaturg şi prozator (m.23.X.1982). Din creaţia sa se remarcă piesele cu tematică istorică; privind dezrobirea ţiganilor (Rapsodia ţiganilor, 1948), viaţa unor artişti (Căruţa cu paiaţe sau Matei Millo, 1949; Ciprian Porumbescu, 1952), personalitatea unor domnitori (Cuza Vodă, 1959) sau a unor mari scriitori români (Procesul d-lui Caragiale, 1962; Eminescu, 1964).A scris comedii şi scenarii cinematografice. În 1900, marina americană achiziţionează primul submarin. Construit de către imigrantul irlandez John P. Holland, submarinul Holland’s No. 6 avea 16 m lungime şi era propulsat de un motor de 45 CP. În1905, principele G.V. Bibescu întreprinde, împreună cu soţia sa Martha, Emanuel Bibescu, inginerul Dimitrie Leonida, soţii Ferekyde şi Claude Anet, o mare expediţie cu automobilul în Persia, traversînd Rusia, Crimeea şi Caucazul.În 1907,11/24, a murit Simeon Florea Marian, folclorist şi etnograf; a pus bazele cercetării ştiinţifice a folclorului românesc; lucrarea „Chromatica poporului român” reprezintă prima cercetare românească asupra unei probleme de industrie populară (n. 1847).În1919, a fost creată Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), ca instituţie autonomă pe lângă Liga Naţiunilor (din 1946, instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva); România este membru fondator. În contextul negocierilor de pace de după încheierea primului război mondial, Conferinţa de Pace din 1919 a stabilit o Comisie a legislaţiei internaţionale a muncii. Comisia a adoptat un text, care la 11 aprilie 1919 a devenit parte a Tratatului de Pace de la Versailles. Cu unele modificări, acest text reprezintă şi astăzi Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Politicile OIM sunt fixate în cadrul Conferinţei Internaţionale a Muncii, care are loc în fiecare an, adunând toţi constituenţii. Conferinţa adoptă noi standarde internaţionale în domeniul muncii, planul de activitate al OIM şi bugetul.În 1932, are loc premiera, în România, a filmului „Visul lui Tănase”, o coproducţie româno-germană; acest film-scheci de Nicolae Kiriţescu, realizat în studioul „Tobis” din Berlin, l-a avut în rolul principal pe Constantin Tănase, unul dintre primii actori români de cinema.În1944, a murit Ion Minulescu, poet, prozator şi dramaturg (n. 1881), care ocupă un loc aparte în istoria simbolismului românesc, prin volumele Romanţe pentru mai târziu (1908), De vorbă cu mine însumi (1913), Strofe pentru toată lumea (1930), Versuri (1939 şi 1943). Din domeniul prozei se remarcă: Roşu, galben şi albastru (1924), Corigent la limba română (1929) etc. Ca dramaturg, a conceput un teatru modernist.Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, Bucureşti – d. 11 aprilie 1944, Bucureşti) a fost un poet şi prozator român, reprezentant important al Simbolismului românesc.În1945, al doilea război mondial: trupele americane eliberează lagărul de concentrare Buchenwald. Lagărul de concentrare Buchenwald a fost un lagăr de concentrare nazist înfiinţat pe muntele Ettersberg lângă Weimar, Thuringia, Germania, în iulie 1937, unul din cele mai mari astfel de lagăre de pe pământ german. Deţinuţii erau folosiţi pentru muncă forţată în fabricile locale de armament. În1961, începe procesul Eichmann în Israel. El este unul dintre organizatorii soluţiei finale (omorârea evreilor în lagărele naziste). La 31 mai 1962, este executat.Toată industria genocidului Germaniei naziste era condusă şi coordonată de Eichmann: Eichmann decidea cine va fi urcat imediat în trenurile spre Auschwitz şi Treblinka şi cine va fi deportat ulterior, iar oamenii săi asigurau şi coordonau transporturile. Diagramele care reflectau starea curentă a genocidului erau afişiate în biroul său din strada Kurfürstenstrasse în Berlin. După terminarea celui de-al doilea război mondial, în 1950, Eichmann a reuşit să fugă în Argentina cu familia sa, cu acte false, sub numele de Ricardo Klement, emise de delegaţia italiană a Crucii Roşii din Geneva.În 1960, Eichmann a fost capturat de un comando al Mosadului (cu participarea medicului anestezist de origine română dr. Iona Elian) şi adus în Israel.A fost judecat la Ierusalim pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii.Acuzarea publică a fost condusă de primul-procuror al Israelului, Gideon Hausner. După ce a fost găsit vinovat, Eichmann a fost condamnat la moarte şi executat la data de 31 mai 1962. Cenuşa sa a fost împrăştiată în apele internaţionale ale Mării Mediterane.În 1963, s-a înfiinţat, la Bucureşti, Corul de Cameră „Madrigal”; fondator şi dirijor Marin Constantin (1925-2011) (repertoriu renascentist şi modern; numeroase turnee de mare succes în străinătate). Din toamna anului 2011 dirijorul corului este Voicu Popescu. În1970, la Kennedy Space Center (Florida, SUA), a avut loc lansarea celei de-a treia misiuni umane a NASA, Apollo 13, dezvoltate cu intenția de a coborî pe Lună. Pe parcursul misiunii însă, probleme tehnice au forțat echipajul să renunțe la aselenizare, dar în ciuda dificultăţilor, echipajul, format din comandantul misiunii James A. Lovell, pilotul modulului de comandă John L. „Jack” Swigert, și pilotul modulului lunar Fred W. Haise, a ajuns în siguranță înapoi pe Pământ, iar misiunea a fost considerată un „eșec reușit”. Transmisiunea radio a lui Lovell, „Houston, we’ve had a problem” („Houston, am avut o problemă”), a rămas în cultura populară.În 1979, a murit Alexandru D. Rădulescu, medic şi scriitor; de numele său se leagă înfiinţarea, în 1921, la Cluj, pentru prima dată în România, a unui spital de ortopedie, unitate care cuprindea, pe lângă secţia cu paturi, şi un atelier de proteze, precum şi un sector de recuperare funcţională; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1886).

Ziua următoare ne arată ce s-a întâmplat în 12 aprilie…Aceasta este „Ziua mondială a aviaţiei şi cosmonauticii” (aniversare stabilită de Federaţia Internaţională a Aviaţiei); marchează primul zbor al omului în Cosmos, în anul 1961; este vorba de zborul în spaţiu al sovieticului Iuri Gagarin, la bordul navei „Vostok”, zbor care a durat 108 minute; de la bordul navei a avut loc, în direct, o transmisie televizată.În 65 d.Hr., a murit, la Roma, Lucius Annaeus Seneca (sau Seneca cel Tânăr), filosof istoric roman, om de stat, orator şi autor de tragedii; a ocupat funcţii în administraţia Imperiului Roman (n. 4 î.Hr., la Córdoba, în Spania).În1204, a avut loc cucerirea Constantinopolului de către latini şi întemeierea Imperiului latin de Constantinopol, în frunte cu Balduin de Flandra (16.V.1204).În 1457, a avut loc lupta de lângă satul Doljeşti (Dolheşti), la sud-est de cetatea de scaun a Sucevei, aproape de vărsarea Şomuzului Mocirlos în Siret; Ştefan a repurtat o victorie categorică asupra lui Petru Aron, care s-a refugiat, împreună cu boierii care-i erau credincioşi, la Cameniţa, în Polonia.În1633, Inchiziţia a început interogatoriul lui Galileo Galilei. Potrivit unei legende, după ce a retractat teoria sa că Pământul se mişcă în jurul Soarelui, Galileo ar fi murmurat fraza rebelă Şi totuşi, se mişcă! (E pur si muove!), dar nu există dovezi că el ar fi spus ceva asemănător. Prima relatare a legendei datează de la un secol după moartea sa.În 1684, a încetat din viaţă, la Cremona, Nicola Amati (n.1596), lulier italian. Viorile create de elau excelat prin sunetul amplu şi expresiv. A fost maestrul lutierilor Stradivarius şi Guarneri. În1861, a început războiul de secesiune în Statele Unite ale Americii (încheiat la 9.IV.1865, prin capitularea generalului sudist Robert Lee, la Appomattox/Virginia, în faţa generalului unionist Ulysses S. Grant).În 1877, 12/24, Rusia declară război Porţii Otomane – începe Războiul Ruso-Turc (până pe 19.II./3.III.1878). În urma acestui război a avut loc reînfiinţarea statului Bulgar, independenţa deplină a României, Serbiei şi a Muntenegrului faţă de Imperiul Otoman, anexarea Regiunii Kars de Imperiul Rusiei (12/24).În 1893, 12/25, a încetat din viaţă, la Piteşti, Constantin Căpităneanu (n.1844), astronom şi geodez român. De numele lui sunt legate principalele realizări ale ştiinţei româneşti în domeniile astronomiei, cartografiei, geodeziei şi cadastrului.A determinat coordonatele geografice a numeroase localităţi şi a contribuit la realizarea triangulaţiei generale a României. În 1898, fizicienii Marie Sklodowska-Curie (de origine poloneză) şi soţul ei, Pierre Curie (francez), au descoperit elementele chimice radioactive radiu şi poloniu. În 1899, s-a născut, la Piteşti, Tudor Teodorescu-Branişte (m.1969), ziarist şi scriitor român. Unul dintre cei mai mari gazetari români din perioada interbelică. Între 1933-1936, a condus ziarul „Cuvântul liber” din Bucureşti. A publicat volume de schiţe şi nuvele (Suflete de femei, 1920; Ochiul de nichel, 1927 etc.) şi romane sociale (Prinţul, 1944; Primăvara apele vin mari, 1960 şi altele).În1903, a fost inaugurat primul serviciu municipal de autobuze, între gara Eastbourne şi Meads, East Sussex, Anglia.În1904, s-a născut Mihail Steriade, scriitor şi traducător, stabilit în Belgia (a fost directorul Centrului Cultural Român din Louvain şi conferenţiar la Universitatea din Liège, unde a predat limba şi literatura română) (m. 1994). În 1935, s-a stins din viaţă, la Cairo – Egipt, Gheorghe Bănciulescu (n.1898), aviator român. În 1926, a executat primul zbor fără escală pe ruta Paris-Bucureşti. Din cauza condiţiilor atmosferice, avionul s-a prăbuşit în Munţii Tatra. Pilotul a scăpat cu viaţă, dar cu ambele picioare zdrobite.Cu proteze la ambele picioare, a efectuat, între 1933-1935, mii de km. de zbor pe rutele Bucureşti-Paris, Bucureşti-Damasc etc, record admirat de întreaga lume. În1943, întâlnirea dintre conducătorul statului român, mareşalul Ion Antonescu, şi Hitler, la castelul Klessheim, Salzburg. Hitler i-a cerut lui Antonescu să înceteze orice tatonări de pace cu puterile antifasciste.În 1944, are loc reluarea convorbirilor româno-sovietice de la Stockholm, între reprezentanţii oficiali ai celor două ţări (F. Nanu, ambasadorul României, şi Alexandra Kollontay, ambasadoarea URSS); Guvernul sovietic transmite condiţiile„minimale” de armistiţiu: frontiera din 1940, despăgubiri de război, revenirea Transilvaniei sau a „celei mai mari părţi a ei” la România; aceleaşi condiţii sunt comunicate şi la Cairo. În 1945, a murit Franklin Delano Roosevelt, om politic democrat american; preşedinte al SUA între anii 1933 şi 1945; a iniţiat un plan de reforme (New Deal) pentru redresarea economiei americane după marea criză economică din 1929-1933; în timpul celui de-al Doilea Război Mondial s-a afirmat ca partizan al unei strânse alianţe antifasciste; a hotărât fabricarea bombei atomice şi, printr-o diplomaţie activă, a pregătit sfârşitul războiului (n. 1882). În 1961, a murit Gheorghe Manu, fizician român.Gheorghe Manu (n. 13 februarie 1903, Bucureşti – d. Aiud), cunoscut şi ca George Manu sau Georges Mano, a fost un fizician român şi o figură deosebită în mişcarea naţională de rezistenţă de după al doilea război mondial. În 1961, zborul primului cosmonaut din lume, Iuri Gagarin, la bordul navei „Vostok I”.Zborul a durat 108 minute. În 1960, după o intensă căutare şi un proces de selecţie, Yuri Gagarin a fost selectat împreună cu alţi 19 cosmonauţi pentru Programul Spaţial Sovietic. Alături de ceilalţi cosmonauţi, el a fost supus la o serie de experimente riguroase menite să-i testeze rezistenţa fizică şi psihică. A urmat şi un antrenament intensiv pentru pregătirea zborului ce avea să fie efectuat. Din acei douăzeci selectaţi, eventualele alegeri pentru prima lansare erau Gagarin şi Gherman Titov, datorită performanţelor excelente din timpul antrenamentelor, dar şi datorită capacităţilor lor psihice – deşi la o simulare cu o capsulă mică Vostok amândoi bărbaţii au fost inferiori. Oficialii sovietici au cântărit şi alţi factori în selectarea lui Iuri: înfăţişarea acestuia, capacitatea sa de a manipula atenţia presei, originile sale ruseşti şi chiar numele Gagarin, care era şi el, de asemenea, asociat cu aristocraţia ţaristă. În 1962, a încetat din viaţă, la Sighetul Marmaţiei, jud. Maramureş, Constantin Gane (n.1885), istoric şi romancier român. Este cunoscut, mai ales, ca autor al celor trei volume din lucrarea Trecute vieţi de doamne şi domniţe (1933-1944).A adus contribuţii la conturarea imaginii vieţii cotidiene în Principatele Române şi în domeniul genealogiei. În1981, 12-14, are loc primul zbor al navetei spaţiale americane „Columbia”, având la bord pe astronauţii John Young şi Robert Crippen; naveta a efectuat în următorii ani mai multe zboruri, printre care misiuni comerciale, militare şi ştiinţifice, având de fiecare dată la bord între cinci şi şapte astronauţi (ultima misiune a navetei „Columbia” a început la 16.I.2003 şi s-a încheiat tragic, la 1.II.2003, în timp ce revenea pe Pământ; naveta s-a dezintegrat deasupra statului Texas, cu numai 16 minute înainte de momentul prevăzut pentru aterizare; la bord erau şapte astronauţi, şase americani şi un israelian).
Ziua următoare ne oferă date despre ce s-a întâmplat în 13 aprilie…În 1204 , are loc a patra cruciadă: a doua zi a ocupării capitalei bizantine Constantinopol.În 1519, s-a născut Caterina de Medici, regină a Franţei între 1547 şi 1559; figură emblematică a secolului al XVI-lea; rolul său în masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu face din ea o figură controversată, chiar şi în prezent (m. 1589). În 1598, regele francez Henric al IV-lea de Bourbon (1589-1610) a promulgat „Edictul de la Nantes” (oraş din vestul Franţei), prin care se garantau protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor şi care a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa.În 1695, a murit Jean de La Fontaine, poet, dramaturg și prozator francez; a rămas cunoscut în istoria literaturii îndeosebi pentru fabulele sale (n. 1621). În 1711, 13/24, are loc încheierea (la Luck) a Tratatului de alianţă dintre Moldova şi Rusia (între Dimitrie Cantemir şi ţarul Petru I) privind colaborarea dintre cele două ţări în lupta antiotomană (prin el se recunoştea, însă, şi domnia ereditară în familia lui Dimitrie Cantemir şi autoritatea absolută a domnului); Tratatul descria şi frontierele istorice ale Moldovei. În 1796, a murit Gherasim Adamovici, teolog de origine sârbă, episcop ortodox al Transilvaniei între anii 1789 şi 1794; luptător pentru drepturile românilor transilvăneni, pe 30 martie 1792, împreună cu episcopul Ioan Bob din Blaj, s-a prezentat la Curtea de la Viena „pentru o dreaptă rezolvare a cererilor cuprinse în Reprezentaţiunea naţiunii române” („Supplex Libellus Valachorum”), document înaintat împăratului Leopold al-II-lea al Austriei (n. 1733).În 1862, 13/25, intră în vigoare, în România, Legea asupra presei, cea dintâi lege a jurnaliştilor din România, adoptată de Guvernul Barbu Catargiu. Promulgată de Alexandru Ioan Cuza, aceasta fixa dreptul de a transmite exploatarea operei prin moştenire pe o perioadă de 10 ani de la moartea autorului (13/25).În 1864, Camera Deputaţilor a adoptat o moţiune de vot de blam asupra guvernului Kogălniceanu, care-şi depune demisia, însă domnitorul Al. I. Cuza a respins-o. În 1885, are loc promulgarea Legii „Depozitului legal”, prin care orice tipografie era obligată să trimită câte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din Bucureşti şi Iaşi, precum şi Bibliotecii Academiei Române. În1922, era promulgat tratatul prin care se recunoştea suveranitatea României asupra teritoriului dintre Prut, Nistru şi Marea Neagră – Basarabia, semnat la Paris, la 28 octombrie 1920, de reprezentanţii Marii Britanii, Franţei, Italiei, Japoniei, pe de o parte şi ai României, pe de altă parte. Textul tratatului a fost votat de Parlamentul român la 3 aprilie 1922 (Senatul) şi la 7 aprilie 1922 (Adunarea Deputaţilor). În 1930, s-a născut Sergiu Nicolaescu, regizor, scenarist, actor, producător de filme şi om politic (parlamentar din partea FSN, PSDR şi PSD, din 1990, cu excepţia legislaturii 2004-2008; membru al Comisiilor de cultură din Senat în fiecare legislatură; s-a numărat, totodată, printre cei care au participat la Revoluţia din 1989); a realizat peste 60 de filme, aproape toate momentele importante ale istoriei naţionale regăsindu-se în acestea (m. 2013).În 1939, Marea Britanie şi Franţa dădeau garanţii unilaterale României şi Greciei, angajându-se să le acorde asistenţă în cazul unei acţiuni care le-ar pune în primejdie independenţa, iar cele două ţări (România şi Grecia) ar decide să opună rezistenţă. Garanţiile constituiau mai mult un gest diplomatic destinat să descurajeze Germania în politica ei de expansiune, dar fără efecte reale.În 1940, s-a născut compozitorul francez de origine română Vladimir Cosma; stabilit în Franţa la începutul anilor ’60 ai secolului XX, s-a impus ca unul dintre importanţii autori de muzică de film.În 1943, germanii au anunţat descoperirea, în pădurea Katyń (sat situat la 20 de kilometri vest de oraşul Smolensk, din Rusia), a unor gropi comune unde se aflau rămăşiţele umane a câtorva mii de ofiţeri polonezi, executaţi în masă de forţele poliţiei secrete sovietice în timpul celui de-al doilea război mondial. Execuţii au mai avut loc şi la Mednoe şi Kalinin (regiunea Tver din nord-vestul Rusiei) La Katyn, erau împuşcaţi prizonierii din lagărul Kozelsk, la Tver se lichidau prizonierii din lagărul Ostaşkov, în timp ce prizonierii din lagărul Starobelsk erau ucişi în închisoarea NKVD din Harkov (Ucraina) şi îngropaţi la Piatykhaty. În 1948, Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate noua Constituţie postbelică a României (copiată după Constituţia stalinistă din 1936).În 1964, actorul american de film Sidney Poitier (n. 1927) a fost primul actor de culoare distins cu Premiul Oscar pentru rolul din „Lilies of the Field”. În 2012, a murit istoricul Florin Constantiniu; studii referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României; preocupări privind istoria celui de-al doilea război mondial; autor al sintezei „O istorie sinceră a poporului român”; membru al Academiei Române (n.8.IV.1933).

Trecem la următoarea zi din răboj și vedem ce s-a întâmplat în 14 aprilie…În 966, avea loc „Botezul Poloniei” (sau Creştinarea Poloniei), eveniment care a dus la introducerea creştinismului în Polonia. A început cu botezul personal al ducelui Poloniei Mieszko I, primul conducător al statului polonez, şi al curţii sale.Ceremonia s-a desfăşurat în Sâmbăta Mare de 14 aprilie 966, locul exact al ceremoniei fiind subiect de dispută între istorici, oraşele Poznań şi Gniezno fiind cele mai vehiculate variante. Termenul de „creştinare a Poloniei” se referă atât la introducerea cât şi la răspândirea creştinismului în Polonia.În1205,14 /15 aprilie, a avut loc Bătălia de la Adrianopol, între bulgari și cavaleri ai Crucii ai lui Balduin I de Constantinopol.Trupele cavalerilor cruciați au fost anihilate de bulgari, valahi, cumani și greci. Balduin a fost capturat de bulgari şi la scurt timp executat.În 1457, începe domnia lui Ştefan cel Mare în Moldova; în timpul domniei lui (care va dura 47 de ani, până în ziua morţii sale – 2.VII.1504), a reorganizat administraţia, a impulsionat comerţul, a refăcut sistemul de apărare a ţării; din acea epocă datează primele cronici, ca şi mânăstirile pictate în „stilul moldovenesc”; datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 1992, Sf. Voievod Ştefan cel Mare fiind prăznuit în data de 2 iulie. În 1629, s-a născut Christiaan Huygens, fizician, matematician şi astronom olandez; a elaborat teoria clasică a forţelor centrifuge şi a oscilaţiilor pendulului (1673) şi a construit primul ceas cu pendul (1657); a emis principiul care explică propagarea undelor (principiul H) şi teoria ondulatorie a luminii; autor al primului tratat complet asupra calculului probabilităţilor (m. 1695).În 1828, 14/26, a început războiul ruso-turc (purtat pentru supremaţie în sud-estul Europei); în cadrul operaţiilor purtate pe teritoriul Ţării Româneşti şi de-a lungul Dunării au participat şi unităţi de panduri români (războiul s-a încheiat la 2/14.IX.1829).În 1875, s-a născut lingvistul austriac Eugen Herzog, reputat romanist; a fost un constant colaborator al revistei „Dacoromania” din Cluj; împreună cu Sextil Puşcariu a publicat „Lehrbuch der Rumänischen Sprache” (două volume, 1919-1920); membru corespondent străin al Academiei Române din 1914 (m. 1928).În 1884, apărea, până la 16/29.IV.1903, la Sibiu, ziarul politic şi cultural „Tribuna”, condus, între anii 1884 şi 1886, de Ioan Slavici. Ziarul a avut un rol important în lupta de eliberare naţională a românilor din Transilvania (14/26). În 1885, s-a născut medicul Iuliu Haţieganu; a format la Cluj o valoroasă şcoală de medicină internă; unul dintre organizatorii educaţiei fizice de masă în mediul rural şi universitar; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1959).În 1895, 14/27, s-a născut aviatorul Ionel Nicolae Romanescu, cel supranumit de Nicolae Iorga „Copilul viteaz al României”; în vara lui 1908, la hipodromul din Craiova se ridică în văzduh cu ajutorul unui planor celular, realizat sub supravegherea lui Henri Auguste, profesor de mecanică la Şcoala de Meserii din Craiova. A fost primul zbor planat din România cu un om la bord într-un aparat mai greu decât aerul şi fără motor (m. 1918, în timpul Primului Război Mondial).În 1910, are loc promulgarea Legii asupra repausului duminical în unităţile industriale şi comerciale (excepţie făceau instituţiile statului şi administraţia publică, pentru care s-au elaborat legi speciale). Prima lege care instituia repausul duminical apărea la 6 martie 1897. În 14 aprilie 1910, legea este modificată: se prevede repausul duminical şi în sărbătorile legale în unităţile comerciale şi industriale, cu excepţia instituţiilor statului şi a administraţiei publice. În 1912, 14/15, are loc catastrofa transatlanticului „Titanic”; aparţinând liniei britanice White Star, acest uriaş transatlantic de lux, considerat de maximă securitate, s-a scufundat la prima sa călătorie, spre Statele Unite, după ce s-a ciocnit cu un aisberg, la sud de Terra Nova; dintre cei aproximativ 2.000 de pasageri şi membri ai echipajului au supravieţuit circa 700 de persoane, majoritatea femei şi copii. În1917, a murit Lejzer Ludwik Zamenof (supranumit „Doktoro Esperanto”), medic şi lingvist polonez; creatorul limbii esperanto, limbă artificială, bazată pe o gramatică schematizată şi pe un vocabular împrumutat din cele mai răspândite limbi europene, inventată cu scopul de a deveni limbă internaţională (n. 1859). În1933, apare Legea privind crearea Fundaţiilor Culturale Regale ale României, cuprinzând toate fundaţiile existente. În 1962, a murit medicul Constantin Ionescu-Mihăieşti, microbiolog şi imunolog; a organizat, împreună cu dr. Ioan Cantacuzino, Institutul de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşti; eforturile sale în vederea introducerii vaccinului BCG în profilaxia tuberculozei au dus la situarea României printre primele ţări din lume în care acest vaccin a fost aplicat pe scară largă; membru titular onorific al Academiei Române din 1945 (n. 1883). În 1986, a murit Simone de Beauvoir, eseistă, romancieră şi autoare dramatică franceză (n. 1908).
Fila următoare din calendar ne arată ce s-a întâmplat în 15 aprilie…Aceasta este „Ziua mondială a artei”, sărbătorită prima dată în anul 2012 şi instituită la iniţiativa Asociaţiei Internaţionale a Artei, cu ocazia zilei de naştere a pictorului, sculptorului, arhitectului, inventatorului şi umanistului italian, Leonardo da Vinci, considerat o întruchipare a tipului de „om universal” al Renaşterii. În același timp, este „Ziua Mondială a diagnosticării diabetului”.O Zi Internaţională a Diabeticilor este celebrată în fiecare an şi pe 14 noiembrie.În 1452, s-a născut Leonardo Da Vinci, pictor, sculptor, arhitect, inventator şi umanist italian.Întruchipare a tipului de „om universal” al Renaşterii. Din 1515 s-a stabilit în Franţa, la Curtea regelui Francisc I, unde a şi murit. A realizat lucrări pătrunse de un adânc umanism, pline de poezie şi de mister: portrete (Mona Lisa sau Gioconda; Doamna cu hermina; Buna Vestire), compoziţii (Sf. Ieronim în pustie; Madona în grotă), picturi murale (Cina cea de taină; Bătălia de la Anghiari). Desene, unele artistice (schiţe, ca celebrul Autoportret, studii de expresie cum sunt Portretele groteşti), altele cu caracter ştiinţific.Ca sculptor, a realizat statuia ecvestră a lui Francesco Storza. Este autorul unui celebru Tratat despre pictură. A adus contribuţii în numeroase ramuri ale ştiinţei: mecanică, optică, hidrotehnică, anatomie, botanică.A proiectat numeroase maşini (de spălat, tipografice), cuptoare metalurgice etc. (m. 1519).În 1647, boierul cărturar Udrişte Năsturel (cumnatul domnului muntean Matei Basarab) termină de tradus din latină în slavonă şi tipăreşte (la Mănăstirea Dealu din Târgovişte) cartea lui Thomas Kempis „De imitatione Christi” (Imitaţiunea lui Cristos / Urmarea lui Hristos); în predoslovia (prefaţa) cărţii, dedicată mitropolitului Varlaam al Moldovei, Udrişte Năsturel afirmă latinitatea limbii române În1707, s-a născut Leonhard Euler, matematician, fizician şi astronom elveţian; contribuţii fundamentale în matematică. Este considerat creatorul calculului variaţional (Institutiones calculi integralis, 1755). A adus contribuţii fundamentale în matematică. A efectuat cercetări în domeniile mecanicii raţionale, opticii, hidrodinamicii, mecanicii cereşti. A dezvoltat teoria mişcării planetelor şi cometelor (m. 1783). În 1762, prin decretul imperial, semnat de împărăteasa Maria Tereza (1740-1780), de înfiinţare a miliţiei naţionale grănicereşti iau fiinţă Regimentul românesc de la Năsăud şi Regimentul românesc de la Orlat. În 1812, s-a născut, la Iaşi, Maria Burada (m.1886), traducătoare română. Soţia cărturarului Tudorachi Burada (1800-1866) şi mama lui T. T. Burada (1839-1923).A fost prima femeie din Moldova care a tradus piese de teatru (Clopotarul de la Sf. Pavel, de J. Bouchardn, 1847). A înfiinţat şi a condus un pension de fete la Iaşi (1831), primul de acest fel fondat de români.În 1862, s-a născut, la Ştefăneşti, jud. Botoşani, Nicolae Leon (m.1931),zoolog român. Reprezentant al perioadei de consolidare a biologiei româneşti, entomolog, descoperitor a numeroase structuri organice, Nicolae leon este totodată autorul primelor cercetări asupra epidemiologiei malariei din România. Este considerat ca întemeietor al parazitologiei din ţara noastră şi fondator al primului laborator de parazitologie la Iaşi. A scris numeroase studii şi articole despre apariţia şi transformarea speciilor, despre ereditate etc.În 1870, Mihai Eminescu a început colaborarea la revista ieşeană „Convorbiri literare”, cu poemul „Venere şi Madonă”. În1879, s-a născut, la Braşov, Elena Popea (m.1941), pictoriţă română. A pictat scene de gen (Grup de ţărani), naturi statice (Sufragerie), peisaje (Peisaj din Bran), într-o viziune originală.A valorificat pictura tradiţională transilvăneană.În1879, s-a născut, la Prilep, Macedonia, Theodor Capidan (m.1953), lingvist român. Membru titular al Academiei Române (1935).A elaborat şi publicat lucrări fundamentale asupra dialectelor aromân şi meglenoromân (Aromânii. Dialectul aromân, 1932; Meglenoromânii, 1925-1935).În 1893, a decedat, la Miclăuşeni – Iaşi, Petru M. Câmpeanu (n.1809). Ca şi alţi cărturari ardeleni, el soseşte în Moldova în 1837 şi este instalat imediat în postul de profesor la Academia Mihăileană din Iaşi, la Catedra de Filosofie, apoi cea a Legilor. Preocupat de studierea şi cultivarea limbii, a publicat Gramatica românească (1848) şi un Abecedar latin (1847).Paralel, a desfăşurat şi o intensă activitate de traducător şi a participat la organizarea unor instituţii sau la iniţierea unor opere culturale. Ca o recunoaştere a activităţilor sale multiple, la 10 septembrie 1871 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. În 1896, apare la Bucureşti, sub conducerea lui I. L. Caragiale, săptămânalul Epoca literară, supliment al ziarului Epoca (1885).În 1904, a luat fiinţă Automobil Club Român (A.C.R.), asociaţie a automobiliştilot din România, cu sediul în Bucureşti, sub denumirea „Asociaţia Automobil Club Român”, la iniţiativa lui G. V. Bibescu; reorganizată în 1967 sub denumirea actuală. Este membră a Federaţiei Internaţionale a Automobilului (din 1912) şi a Alianţei Internaţionale de Turism (din 1979). În 1918, la această dată a devenit muzeu memorial casa din pitorescul cartier ieşean Ţicău în care a locuit, între anii 1872 şi 1889, scriitorul Ion Creangă, numită şi „Bojdeuca lui Creangă” (sau „Bojdeuca din Ţicău”); de menţionat că „Bojdeuca lui Creangă” este prima casă memorială din România. În 1921, a murit Constantin Barozzi, general, geodez şi cartograf; membru fondator al Societăţii Geografice Române; membru de onoare al Academiei Române din1905 (n. 1833). A înfiinţat Institutul Geografic al Armatei (1895).A susţinut modernizarea şi amplificarea lucrărilor geodezice în România.În 1923, insulina începe să fie utilizată la scară largă în tratamentul diabeticilor. În 1931, s-a dat în folosinţă, la New York, Empire State Building, având 102 etaje şi o înălţime de 381 metri.Pentru construcţie s-au utilizat 60.000 tone.În 1940, s-a stins din viaţă Alexandru Plămădeală (n.1888), sculptor şi pictor român. A fost profesor la Şcoala de Arte Plastice din Chişinău (care azi îi poartă numele). A fondat, în 1939, Pinacoteca municipală din Chişinău. A executat sculpturi figurative, de tradiţie realistă (Bustul poetului Alexie Mateevici; Monumentul lui Ştefan cel Mare). În 1944, a avut loc cel de-al doilea mare bombardament anglo-american asupra Capitalei şi cu utilizare a bombelor incendiare. Sunt distruse o parte a clădirii Universităţii, clădirea „Cărţii Româneşti” ş.a. (Primul bombardament: 4 aprilie, acelaşi an). În1949, ia fiinţă Filarmonica de Stat „Gheorghe Dima” din Braşov. În1967, a murit teologul Nicolae Colan; în 1957 a fost ales arhiepiscop al Sibiului şi mitroplit al Ardealului; ministru al educaţiei naţionale, cultelor şi artelor (1938-1939); bogată activitate publicistică; membru de onoare al Academiei Române din 1942 (n. 1893). În 1971, la Porţile de Fier este conectat în sistemul energetic naţional primul hidroagregat de producţie românească. În1978, a murit Sergiu Malagamba, compozitor, dirijor şi instrumentist (baterist) (n.6.II.1913, la Chişinău, azi în R. Moldova). Printre creaţiile sale se înscriu melodii de muzică uşoară românească (Eşti dragostea mea; S-au cunoscut în luna mai).În 1980, a murit Jean-Paul Sartre, filosof existenţialist, scriitor şi critic literar francez; i-a fost atribuit Premiul Nobel pentru literatură pe 1964, pe care a refuzat să-l ridice (n. 1905).În1989, au început protestele studenţilor chinezi în Piaţa Tiananmen din Beijing (peste câteva săptămâni, la 4 iunie, autorităţile chineze vor reprima revolta studenţilor).În1990, a murit Greta Garbo (născută Greta Lovisa Gustafsson), actriţă suedeză de film, stabilită în SUA (n. 1905).Stabilită în S.U.A. supranumită „Diva”.Tipul feminin – enigmatic, glacial şi distant – întruchipat de ea a creat în epocă un adevărat mit (Dama cu camelii, 1936; Contesa Walewska, 1937; Anna Karenina, 1935). În 1954 a primit un Oscar omagial pentru întreaga activitate. A abandonat cinematograful în 1941, în plină glorie pentru a-şi păstra aura magică.În1998, a murit (aparent din cauze naturale) Pol Pot (pe numele adevărat: Saloth Sar), dictator al Cambodgiei între anii 1976 şi 1979 şi liderul gherilei comuniste Khmerii roşii; regimul instalat de el prin forţă a adoptat o serie de măsuri care au dus la moartea a peste 1,7 milioane de cambodgieni (aproximativ 20 la sută din populaţia ţării), mai multe milioane de cambodgieni au fost arestaţi, iar alţii s-au exilat; în 1979 regimul său de teroare a fost înlăturat de trupele vietnameze (n. 1928).În 2008, a murit inginerul Dan Mateescu; studii teoretice şi experimentale în domeniul construcţiei metalice (cupola Pavilionului Expoziţei Naţionale din Bucureşti, structura metalică a centralelor de la Porţile de Fier I şi II etc.); membru al Academiei Române (n.15.XI.1911).În 2014, a murit inginerul american John C. Houbolt, supranumit „eroul necunoscut” al misiunii Apollo 11; contribuţiile sale la programul spaţial american au fost vitale pentru aselenizarea cu succes a primei nave cu echipaj uman pe Lună, la 29 iulie 1969 (n. 1919).În 2014, a murit Nina Cassian (nume real: Renée Annie Cassian), poetă, prozatoare şi traducătoare, autoare de lieduri şi muzică de cameră, stabilită în SUA din 1985 (n. 1924).

Finalmente, vă propun să vedem ce s-a întâmplat în 16 aprilie…Aceasta este, în 2023, sărbătoarea Sfintelor Paști. În același timp, este și „Ziua internaţională a astronomiei”; este o manifestare care a apărut mai întâi în SUA, în anul 1973, pentru a atrage atenţia publicului asupra acestei ştiinţe şi reprezintă momentul când astronomi profesionişti şi amatori se întâlnesc pentru a împărtăşi din cunoştinţele şi informaţiile lor şi pentru a oferi tuturor celor interesaţi posibilitatea de a observa în mod direct frumuseţile boltei cereşti.În 1071, normanzii cuceresc oraşul Bari, ultima posesiune bizantină în Italia; astfel a luat sfârşit dominaţia bizantină în Italia. În1822, s-a născut, la Suceava, Calinic Miclescu (m.1886), mitropolit primat român. Unionist convins, în 1857 a fost ales deputat în Divanul ad-hoc al Moldovei, apărând ideea unirii celor două ţări româneşti. La 18 mai 1865, domnitorul Al. I. Cuza îl numeşte mitropolit al Moldovei, iar la 4 iunie 1875, este ales mitropolit primat al României.În timpul activităţii sale din fruntea Bisericii Ortodoxe Române, s-a realizat o mai veche doleanţă a clerului, înfiinţarea Facultăţii de Teologie din Bucureşti. Prin tipografia Cărţilor Bisericeşti, Mitropolitul Calinic şi-a revigorat la un nou nivel activitatea, care continuă şi astăzi. La 25 martie 1882 se sfinţeşte pentru prima dată Sfântul şi Marele Mir din ţara noastră. În 1828, a murit Francisco De Goya, pictor, desenator şi gravor spaniol.Francisco José de Goya y Lucientes (n. 30 martie 1746, Fuendetodos/Aragon — d. Bordeaux/Franţa) a fost un important pictor şi creator de gravuri spaniol, la răspântia secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea. La un secol după Velázquez şi cu un secol înainte de Picasso, Goya este punct de referinţă pentru două veacuri de pictură spaniolă. Ani de-a rândul, Goya a fost artistul curţii regale, la fel ca şi mulţi alţi pictori ai secolului al XVIII-lea. Ar fi rămas probabil creator al unei picturi liniştite, echilibrate, dacă nu s-ar fi îmbolnăvit: surzenia îl izolează de lume şi îl eliberează de convenţia picturii oficiale. La aproape cincizeci de ani, Goya porneşte într-o incursiune în străfundurile misterioase şi zbuciumate ale sufletului omenesc. Ochiul lui sarcastic, demascator, nu iartă pe nimeni.În 1830, a murit scriitorul ungar Katona József, unul dintre fondatorii dramaturgiei naţionale ungare (n. 1791). În 1844, s-a născut scriitorul francez Anatole France (m. 1924). Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (1921).Maestru al prozei, prin îmbinarea originală de erudiţie, ironie şi scepticism. A scris romane istorice de evocare a Franţei secolului al XVIII-lea sau Revoluţiei franceze (ciclul Istoria contemporană; Insula pinguinilor etc.). Este considerat unul dintre cei mai rafinaţi stilişti francezi. În 1850, a murit Marie Tussaud, fondatoarea renumitului „Muzeu al figurilor de ceară” din Londra, ce-i poartă numele (n. 1761, la Strasbourg/Franţa). În1861, a apărut la Iaşi, până la 26 aprilie 1862, Bondarul, revistă satirică săptămânală. Redactor: I. V. Adrian. Este prima publicaţie satirică din Moldova.În1864, în numărul 88 al „Monitorulu Jurnalu Oficial alu Principateloru-Unite-Române”, era publicată prima lege de organizare judecătorească din istoria României, mai exact a Principatelor Unite, primul act normativ care a statornicit înfiinţarea Curţii de Apel Bucureşti chiar sub această denumire (16/28). În1869, a apărut în Bucureşti, ziarul politic, literar, ştiinţific şi industrial Traian, sub conducerea lui B. P. Haşdeu. Şi-a câştigat notorietate prin publicarea unor erudite studii de istorie, literatură şi folclor.În1879, 16 / 29, s-a născut Gala Galaction (pseudonimul lui Grigore Pişculescu), prozator, memorialist, traducător, preot şi profesor de teologie la Cernăuţi şi Bucureşti (realizator, în 1938, în colaborare, al uneia dintre cele mai izbutite traduceri în limba română a „Bibliei”); membru titular onorific al Academiei Române din 1947 (m. 1961).Unul dintre cei mai mari prozatori români, afirmat îndeosebi prin nuvelistica sa, reunită în volumele Bisericuţa din Răzoare (1914) şi Clopotele din Mănăstirea Neamţu (1916). Printre romane, se înscriu: Roxana (1931), Papucii lui Mahmud (1932) şi Doctorul Taifun (1933). Memorialistică: La răspântie de veacuri (1935), Jurnal literar (2 vol.).În1880, a murit Simion Balint, protopop greco-catolic, revoluţionar paşoptist, prefect al Legiunii Auraria et Salinae sau Legiunea Arieşului (n. 1810).În1889, s-a născut Charles Chaplin, actor, regizor, scenarist, compozitor şi producător american de film de origine engleză; creatorul lui Charlot, celebrul personaj al filmului mut (m. 1977, în Elveţia).În1902, a murit medicul Nicolae Kalinderu; a fost unul dintre fondatorii orientării anatomo-clinice şi fiziopatologice în medicina internă românească; împreună cu Victor Babeş a iniţiat studii de mare răsunet privind histologia, microbiologia, diagnosticul şi epidemiologia leprei; a înfiinţat primele laboratoare permanente de investigaţii clinice din România; cunoscut colecţionar de artă; membru corespondent al Academiei Române din 1890 (n. 1835).În 1903, s-a născut Filaret Barbu, compozitor şi dirijor (m. 1984).A lucrat ca dirijor de cor la Lugoj şi Timişoara.A compus pentru coruri mixte şi bărbăteşti, poeme simfonice, muzică de teatru şi film muzică de teatru, printre care opereta Ana Lugojana (1950), piese vocal-simfonice, muzică vocală şi corală. A întreprins culegeri de folclor din Banat (m. 1984).În 1916, a murit Nicolae Gane, prozator şi memorialist din cercul „Junimii”; membru titular al Academiei Române din 1908, vicepreşedinte al acestui for (1912-1913) (n. 1838). Deşi a avut o activitate literară multilaterală (poet, prozator, memorialist, eseist şi traducător), el a rămas în istoria literaturii române în primul rând prin Novelele sale, tipărite la Iaşi, în 1880. Memorialistica lui este reprezentată de volumele Pagini răzleţe (1901), Zile trăite (1903), Păcate mărturisite (1904). Activitatea poetică este cuprinsă în două volume (Poesii, 1873 şi 1886).A tradus Infernul de Dante, în anul 1905.În 1927, s-a născut (la Marktl am Inn, Germania) cardinalul Joseph Ratzinger, cunoscut ca Papa Benedict al XVI-lea (2005-2013); a renunţat la pontificat, din motive de sănătate, începând cu data de 28.II.2013; cardinalul Ratzinger a fost ales Suveran Pontif la 19.IV.2005 (după moartea Papei Ioan Paul al II-lea); a urcat în Scaunul Pontifical la 24.IV.2005 (Papa Benedict al XVI-lea, al 265-lea papă din istoria Bisericii Catolice, a fost cel mai în vârstă cardinal care a acces pe tronul Sfântului Petru în ultimii 275 de ani şi primul papă german după aproape 1000 de ani, de la pontificatul lui Ştefan al IX-lea/1057-1058).În1935, a murit Panait Istrati (numele la naştere: Gherasim Istrate), scriitor român afirmat în Franţa; setea de a călători l-a dus în Egipt, în Elveţia şi apoi la Paris; a purtat cu scriitorul francez Romain Rolland o corespondenţă asiduă, la insistenţele acestuia redactând primele sale povestiri, în limba franceză, limbă în care şi-a scris întreaga operă (tradusă ulterior în limba română, parţial chiar de scriitor) (n. 1884).În 1943, a fost sfinţită Biserica „Sf. Nicolae” din Copou, construită în perioada 1937-1943.Principalul ctitor al bisericii a fost cărturarul Nicolae Iorga. Icoanele catapetesmei şi ale iconostaselor sunt opera pictorului Corneliu Baba.Pictura interioară a fost realizată între anii 1962-1965 de către Vasile Pascu din Fălticeni.S-au făcut lucrări de restaurare şi consolidare, după cutremurele din 1977, 1986 şi 1990.Pictorul ieşean Dimitrie Gavrilean a restaurat picturile interioare şi a zugrăvit picturile exterioare între anii 1993 şi 1995.În curtea bisericii se află bustul în bronz al lui Nicolae Iorga, opera Gabrielei Manole-Adoc. În1972, a fost lansată nava spaţială americană Apollo-16, care a aselenizat la 20.04.1972. Din echipaj au făcut parte John Yaring, Charles Duke şi Thomas Mattngly (primii doi au coborât pe Lună). În 2007, a avut loc masacrul de la Virginia Tech (Blackburg, Virginia, SUA) cel mai sângeros incident petrecut într-o instituţie de învăţământ din istoria Statelor Unite, cu un număr de 33 de persoane decedate; printre victime s-a aflat şi profesorul israelian de origine română, Liviu Librescu, împuşcat în timp ce îşi ţinea cursul în clădirea Norris Hall de la Universitatea mai sus menţionată. În 2008, a murit Edward Norton Lorenz, meteorolog şi matematician american; considerat părintele teoriei haosului, precum şi al celei a „efectului fluturelui” (n. 1917).În 2012, specialişii Centrului de Excelenţă de Transplant Oradea au realizat, în premieră naţională, un transplant cu prelevare multiorgan şi multiţesut de la un donator fără activitate cardiac.În 2017, a murit generalul de brigadă Adrian Soci, locţiitorul comandantului Diviziei 2 Infanterie „Getica”, remarcat atât în misiunile executate în ţară, cât şi în misiunile internaţionale din Afganistan, în 2005 şi în 2008 (n. 1965).
Pentru azi, am terminat trecerea în revistă a evenimentelor din „răboj”-ul de săptămâna aceasta. Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!
Al dumneavoastră,
Nicolae Uszkai
Surse foto:
Jurnal FM 