Jurnal FM 
„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 3 la 9 aprilie…
de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de Carmen Vintu on aprilie 8, 2023
Motto: „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.”– Miron Costin, cronicar
Stimați și dragi amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Prin urmare, să vedem, pentru început, ce s-a întâmplat într-o zi de 3 aprilie de-a lungul timpului… 3 aprilie este „Ziua Jandarmeriei Române”, stabilită prin Legea proprie de organizare şi funcţionare 116/1998; la 3.IV.1850 domnitorul moldovean Grigore Al. Ghica a promulgat Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi; la 1.IX.1893 a fost promulgată Legea asupra jandarmeriei rurale, act ce a marcat, după modelul francez al timpului, înfiinţarea jandarmeriei moderne în România. În 1347, era începutul construcţiei „Oraşului Nou” în Praga. Oraşul Praga a înflorit în secolul al XIV-lea, în timpul domniei împăratului Carol al IV-lea din Dinastia Luxemburg. Carol era fiul prinţesei cehe Eliska Premyslovna şi a lui Jan de Luxembourg. Născut la Praga, în 1316, Carol a devenit rege al Boemiei după moartea tatălui său, în 1346. Datorită eforturilor lui Carol al IV-lea, episcopia din Praga a fost ridicată la rangul de arhiepiscopie în anul 1344.În 1347, Carol al IV-lea a fondat Nové Město – Oraşul Nou, vecin cu Staré Město – Oraşul Vechi. La 7 aprilie 1348, Carol a fondat prima universitate din Europa Centrală, Răsăriteană şi Nordică, care, în zilele noastre, îi poartă numele. Universitatea Carol este cea mai veche universitate cehă şi prima universitate germană. Carol a reconstruit Castelul Praga şi Vysehradul, a reconstruit unul dintre podurile ruinate de pe Vltava, care poartă azi numele său – Podul Carol. Tot în timpul domniei sale a început construirea Catedralei Sfântul Vit şi au fost ctitorite numeroase alte biserici mai mici. În 1355, Carol a fost încoronat la Roma Împărat al Sfântului Imperiu Roman.Praga a devenit capitala Sfântului Imperiu Roman. Noul împărat a dorit să facă din Praga cea mai frumoasă capitală europeană şi oraşul cel mai important al Imperiului.Toate construcţiile ridicate în acea vreme au folosit grandiosul stil gotic, cu caracteristici decorative locale, numite, mai apoi, Şcoala boemiană.În 1596, a murit Sinan Paşa.Sinan Paşa (1506 – 3 aprilie 1596) a fost un comandant de oşti şi om de stat otoman. În1683, s-a născut Mark Catesby, naturalist englez (d. 23 decembrie 1749) .Intre 1731 şi 1743, Catesby a publicat Natural History of Carolina, Florida and the Bahama Islands / Istoria naturală a Carolinei, a Floridei şi a Insulelor Bahamas, primul raport publicat despre flora şi fauna Americii de Nord. Aceasta includea 220 de plante, păsări, reptile şi amfibieni, peşti, insecte şi mamifere. În 1821, 3/15, s-a născut Ioan Axente Sever, om politic, participant la Revoluţia de la 1848-1849 din Ţara Românească şi din Transilvania; unul dintre conducătorii mişcării de eliberare naţională a românilor transilvăneni (m. 1906). În 1844, Alexandru Ioan Cuza s–a căsătorit cu Elena Rosetti–Solescu, fiica cea mare a postelnicului Iordache Rosetti şi a Catincăi Rosetti, născută Sturdza. În 1853, s-a născut chimistul Alfons Oscar Saligny, frate cu inginerul Anghel Saligny; iniţiator al primului laborator din Bucureşti destinat cercetărilor de control asupra materialelor de construcţii şi tehnologiei materialelor pentru căile ferate; membru corespondent al Academiei Române (m.4.V.1903). În 1880, s-a născut George Valentin Bibescu, pilot român (d. 1941) .Este fondatorul Automobil Clubului Român în 1904. A înfiinţat Clubul Aviatic Român în 1909 şi Liga Naţională Aeriană în 1912. În 1885, Gottlieb Daimler a primit brevetul pentru primul motor cu cilindru răcit cu apă.Gottlieb Daimler (n. 17 martie 1834, Schorndorf, Wurtemberg la circa 30 km de Stuttgart; d. 6 martie 1900, Cannstatt) a fost un inventator german. A construit prima motocicletă şi a îmbunătăţit numeroase motoare. În 1905, a murit Ion Pop-Reteganul, folclorist ce aparţine etapei de constituire ştiinţifică a disciplinei; culegeri de poezii, poveşti şi bocete ardeleneşti (n. 1853). În 1918, 3/16, a luat fiinţă, la Iaşi, formaţiunea politică Liga Poporului (transformată în 1920 în Partidul Poporului), constituită în jurul personalităţii generalului Alexandru Averescu, aureolat de succesele repurtate în bătăliile din anul 1917; formaţiunea politică devine, în 1920, primul partid din România întregită cu reprezentare naţională.În 1922, Iosif Stalin îi succede lui Vladimir Ilici Lenin ca lider al Uniunii Sovietice. În 1924, s-a născut Marlon Brando, actor şi regizor de film american. În1930, s-a născut Helmut Kohl, om politic german; fost cancelar federal (1982-1998); artizanul reunificării germane (1990); partizan, fără rezerve, al extinderii Uniunii Europene şi al creării monedei unice europene, euro. În 1948, preşedintele american Harry Truman a semnat Planul Marshall de ajutorare a ţărilor europene afectate de cel de-al doilea război mondial. Planul Marshall The Marshall Plan), cunoscut oficial ca European Recovery Program (ERP), a fost primul plan de reconstrucţie conceput de Statele Unite ale Americii şi destinat aliaţilor europeni din Al Doilea Război Mondial. În 1953: A murit (la Lisabona, Portugalia) Carol al II-lea de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României (1930-1940); Carol al II-lea a părăsit România în septembrie 1940, a locuit un timp în Brazilia şi după 1947 s-a stabilit în Portugalia; membru de onoare al Academiei Române (1921); preşedinte de onoare şi protector (1930-1940) al Academiei Române (n.3/16.X.1893, la Sinaia). În1966, staţia automată sovietică „Luna 10″ a devenit primul satelit artificial al Lunii.„Luna 10″ (din seria E-6S) aparţinând programului Luna, a fost o misiune spaţială robotică, numită de asemenea Lunik 10.Naveta spaţială a fost lansată către Lună de pe o platformă orbitală a Terrei pe 31 martie 1966.Luna 10 a fost şi primul satelit artificial al Lunii. Naveta a intrat pe orbita lunară pe 3 aprilie 1966 şi a completat prima sa orbită lunară 3 ore mai târziu, pe 4 aprilie (ora Moscovei). În1967, s-a născut regizorul Cristi Puiu; a debutat în 2001 cu filmul „Marfa şi banii”, film care a obţinut mai multe premii internaţionale; a continuat cu un film de scurt-metraj, „Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea” în 2004, film premiat la Festivalul Internaţional de la Berlin – „Ursul de Aur pentru cel mai bun film de scurt-metraj”. Al doilea film de lung-metraj, „Moartea domnului Lăzărescu”, 2005, a obţinut, de asemenea, numeroase premii internaţionale. A mai regizat, în 2010, lung-metrajul de ficţiune „Aurora”, în care a interpretat personajul principal (Viorel).În 1973, are loc prima convorbire telefonică de pe un celular.Telefonia mobilă modernă înregistrează un salt uriaş pe 3 aprilie 1973 când Dr. Martin Cooper de la Motorola, în timp ce se deplasa pe o stradă din New York, efectuează o convorbire cu Dr. Joel S. Engel, şeful direcţiei de cercetare de la AT&T Bell Labs, fiind prima convorbire cu un telefon mobil. Era vorba de un telefon Motorola DynaTAC. Dacă Bell Laboratories introdusese ideea comunicaţiilor celulare pentru maşinile poliţiei (în 1947), meritul Motorola şi mai ales al lui Cooper constă în utilizarea acestuia şi în afara automobilului. În 1976, a murit medicul Emil C. Crăciun; între anii 1931 şi 1932 a pus, la Cluj, bazele primului Institut oncologic din România, al cărui director a fost; ca director al Institutului „Dr. V. Babeş” din Bucureşti, îl va organiza pe baze noi, ca institut modern de patologie; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1896).În 1991, a murit scriitorul englez Graham Greene. Henry Graham Greene (n. 2 octombrie 1904) a fost un scriitor, dramaturg, scenarist şi critic literar englez.Călătoriile în Mexic, Africa şi Asia au determinat alegerea locului acţiunii diferitelor sale opere.Scrierile sale, de puternică tensiune şi structurate după tehnicaromanului poliţist, explorează probleme politice şi morale ale lumii moderne.Sunt reprezentate naturalist, fără iluzii, conflictele de conştiinţă ale omului părăsit în voia spaimei şi singurătăţii.
În următoarea zi vom vedea ce s-a întâmplat în 4 aprilie…Aceasta este „Ziua Academiei Române”. În 1459, avea loc semnarea Tratatului de pace între Ştefan cel Mare, domn al Moldovei (1457–1504) şi reprezentantul Poloniei, Andrei Adrowasz. Se prevedeau, printre altele, încetarea stării de război între Moldova şi Polonia, îndepărtarea lui Petru Aron de la hotarele Moldovei şi recunoaşterea suzeranităţii polone de către Ştefan. La 4 aprilie 1459, prin pacea moldo-polonă, Ştefan cel Mare al Moldovei reîntoarcea oraşul Hotin în componenţa principatului. Tratatul a fost semnat după un asediu moldav de doi ani a cetăţii Hotinului. Abia după semnarea tratatului de pace domnul Moldovei a izbutit să pună stăpânire pe cetatea propriu-zisă. În 1617, a murit matematicianul scoţian John Napier, creatorul logaritmilor neperieni (numiţi şi naturali) şi ai tabelelor de logaritmi neperieni (n. 1550).În 1818, Congresul american a decretat arborarea unui steag cu câte o stea pentru fiecare stat al SUA. În 1877, 4/16, are loc semnarea, la Bucureşti, a Convenţiei româno-ruse care reglementa trecerea trupelor ţariste pe teritoriul României spre frontul din Balcani; în acelaşi timp, guvernul rus se obliga să menţină şi să apere integritatea teritorială a ţării şi să respecte drepturile politice ale statului român. În1920, printr-un Decret-lege este desfiinţat Consiliul Dirigent al Transilvaniei, creat la 2.XII.1918, după unirea cu România; atribuţiile acestuia sunt preluate de Guvernul central de la Bucureşti. În 1920, a fost realizat primul film de desene animate românesc, „Păcală în Lună”, creat de desenatorul Aurel Petrescu. În 1921, s-a înfiinţat, la Bucureşti, Institutul de seruri şi vaccinuri „Dr. Ion Cantacuzino”. În 1944, are loc un bombardament masiv al aviaţiei anglo-americane asupra Bucureştiului, soldat cu mari distrugeri materiale şi mii de morţi. În 1945, al doilea război mondial: Teritoriul Ungariei a fost complet eliberat de sub ocupaţia fascistă, de către trupele române şi sovietice. În1949, a fost semnat, la Washington, Tratatul Atlanticului de Nord (baza legală şi contractuală a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord – NATO). În 1968, a murit (asasinat) Martin Luther King, pastor şi publicist american; lider al mişcării populaţiei de culoare din SUA pentru recunoaşterea pe cale paşnică a drepturilor civile ale afro-americanilor; Premiul Nobel pentru pace pe 1964 (n.15 ianuarie 1929, Atlanta, Georgia – d. Memphis, Tennessee).În 1983, începe prima misiune a navetei spaţiale americane „Challenger” (la 28.I.1986, la a patra misiune, după 73 de secunde de la decolarea de la Cape Canaveral, naveta a explodat, accidentul soldându-se cu moartea celor şapte astronauţi aflaţi la bord; catastrofa navetei a fost considerată, în epocă, drept cel mai grav accident din istoria spaţială a SUA). În 1997, are loc semnarea (la Oviedo, Spania) a Convenţiei europene asupra bioeticii (o convenţie a Consiliului Europei asupra drepturilor omului şi a biomedicinei, care interzice intervenţiile asupra genomului uman).În 2001, România câştigă, la Salonul de invenţii de la Geneva, 22 de medalii de aur, 18 de argint şi 22 de bronz, pentru cele 62 de invenţii prezentate, clasându-se pe primul loc, ca număr total de medalii obţinute.În 2008, Palatul Parlamentului din Bucureşti este inclus în Cartea Recordurilor, cu trei recorduri mondiale: cea mai mare clădire administrativă cu destinaţie civilă, cea mai masivă clădire din lume şi cea mai scumpă clădire. Cartea Recordurilor Guiness înscrie construcţia pe locul 2 în lume după Pentagon, cu o suprafaţă desfăşurată de 330.000 metri pătraţi, şi pe locul 3 ca volum, cu 2.550.000 metri cubi, după clădirea de asamblare a rachetelor spaţiale de la Cape Canaveral din Florida şi după piramida lui Quetzalcoatl din Mexic.
Trecând la ziua următoare, vom vedea ce s-a întâmplat în 5 aprilie…Aceasta este „Ziua automobilistului”; la 5/18.IV.1904 se constituie, la Bucureşti, din iniţiativa lui George Valentin Bibescu, Asociaţia „Automobil Club Român” (ACR); în aprilie 1967 se reorganizează sub denumirea actuală, Automobil Clubul Român; ACR este membru al Alianţei Internaţionale de Turism şi al Federaţiei Internaţionale a Automobilului. În1722, exploratorul olandez Jacob Roggenven descoperă o insulă în Oceanul Pacific, pe care băştinaşii o numeau Rapa Nui. Descoperitorul o va boteza Paasch Eyland (Insula Paştelui).Insula Paştelui (sau Rapa Nui) este o insulă polineziană din sud-estul Oceanului Pacific, aflată în cel mai sud-estic punct al triunghiului polinezian. Teritoriu special al statului Chile, anexat în 1888, Insula Paştelui este faimoasă pentru cele 887 de statui monumentale, denumite moai, statui create de către primii locuitori ai insulei. Rapa Nui este considerată de către UNESCO drept patrimoniu universal, cea mai mare parte a insulei fiind declarată Parc Naţional (Parcul Naţional Rapa Nui). În perioada modernă, insula a servit ca avertisment în ceea ce priveşte degradarea culturală şi de mediu la care se poate ajunge prin exploatarea iraţională a resurselor. În prezent această teorie este contestată de către etnografi şi arheologi, care susţin că atât aducerea bolilor de către europeni cât şi deportarea locuitorilor pe post de sclavi, sunt cauzele care au devastat populaţia indigenă în secolul XIX şi au avut un impact social mult mai mare decât declinul mediului înconjurător. De asemenea, apariţia de specii noi de animale pe insulă (cum ar fi şobolanii şi oile), aduse de către colonişti, a avut un impact devastator asupra florei locale, care aproape că a dispărut între anii 1930-1960.Numele de „Insula Paştelui” a fost dat de către exploratorul olandez Jacob Roggeveen, primul vizitator european, care a descoperit insula în duminica Paştelui din 1722. În 1851, a murit (în exil, la Istanbul/Turcia) Ion Negulici, pictor, traducător şi publicist; participant la Revoluţia de la 1848-1849 din Ţara Românească; autorul unui „Vocabular român” pentru explicarea neologismelor (1848) (n. 1812).
În 1881, s-a născut psihologul Florian Ştefănescu-Goangă; lui i se datorează înfiinţarea (în 1927), la Cluj, a unui laborator de psihologie experimentală, transformat, peste un an, în Institutul de Psihologie Experimentală, Comparată şi Aplicată, primul de acest gen din România; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (m. 1958).În 1884, 5/18, s-a născut (la Rezeni/Chişinău, azi în R. Moldova) Ion C. Inculeţ, om politic liberal; a desfăşurat o susţinută activitate pentru unirea Basarabiei cu România, ca preşedinte al Sfatului Ţării; după unire a fost ministru în mai multe rânduri; membru titular al Academiei Române din 1918 (m. 1940). În 1896, are loc inaugurarea Jocurilor Olimpice moderne la Atena (5-14 aprilie 1896).Jocurile Olimpice antice (greacă- Olympiakoi Agones) au început în 776 î.Hr. la Olympia, Grecia şi s-au desfăşurat până în anul 393. După 1.500 de ani de întrerupere, în 1896, la Atena, au fost reluate Jocurile Olimpice. Reconsiderarea acestui eveniment sportiv i s-a datorat francezului Pierre de Coubertin. Un rol important în reînvierea Jocurilor Olimpice l-a jucat şi Evanghelie Zappa Pierre de Coubertin (1 ianuarie 1863 – 2 septembrie 1937) a fost un pedagog şi istoric francez, fondatorul Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) şi părintele Jocurilor Olimpice moderne. A fost născut la Paris într-o familie aristocratică şi a murit la Geneva. A fost al doilea preşedinte al CIO în perioada 1896 – 1916 şi 1919 – 1925.Din iniţiativa lui Pierre de Coubertin, la primul congres al CIO din 18-23 iunie 1894 de la Paris s-a hotărât ca oraşul Atena din Grecia să fie gazda Jocurilor Olimpice din 1896.Evanghelie Zappa (n. 1800, Labovë e Madhe, atunci în Grecia, acum în Albania – d. 19 iunie 1865), cunoscut şi sub numele de Vanghelie Zappa, Evangelos Zappas sau Evangelis Zappas, a fost una dintre personalităţile balcanice ce au contribuit la reînvirea Jocurilor Olimpice.Evanghelie Zappa a deţinut numeroase moşii în jurul capitalei Bucureşti şi în Bărăgan. În România sunt cunoscute fondurile oferite pentru înfiinţarea Academiei Române şi pentru reclădirea capitalei Bucureşti, pârjolite de un mare incendiu. În 1900, s-a născut actorul Spencer Tracy; împreună cu Katharine Hepburn au format pe ecran un cuplu ce a intrat în legenda Hollywood-ului. Spencer Tracy (d.10 iunie 1967) a fost un actor de scenă şi de film, de două ori câstigător al premiului Academy Award, care a apărut în 74 de filme între 1930 şi 1967. Tracy este privit în general ca unul dintre cei mai buni actori de film americani ai tuturor timpurilor. În 1904, la Bucureşti, a luat fiinţă Automobil Club Regal, în prezent Automobil Club Român (ACR).În 1908, s-a născut actriţa Bette Davis.Ruth Elizabeth Davis, cunoscută ca Bette Davis, (d. 6 octombrie 1989) a fost o actriţă americană de teatru, film şi televiziune, laureată de două ori a Premiului Oscar. Cunoscută pentru dorinţa sa de a interpreta caractere deloc simpatice, Davis a fost constant apreciată pentru performanţele sale actoriceşti relevate într-o paletă foarte largă de diferite tipuri de filme: de la filme poliţiste şi filme istorice, iar ocazional comedii, până la filmele care au consacrat-o inconfundabil, drame romantice. În 1910, a avut loc, la Sibiu, Conferinţa naţională a Partidului Naţional Român, în cadru căreia a fost analizată situaţia politică, economică şi socială a românilor din Transilvania (5/18).În 1917, 5/18, o delegaţie de români transilvăneni (dr. Vasile Lucaciu, preşedintele Ligii Culturale, de diplomatul Vasile Stoica şi preotul Ion Moţa, directorul ziarului „Libertatea” din Orăştie) pleacă la Washington (unde va ajunge la 29 iunie) pentru a face cunoscută opiniei publice şi guvernului american poziţia politică şi militară a României şi, totodată, revendicările sale cu privire la teritoriile româneşti din Austro-Ungaria; imediat după sosirea în SUA, Vasile Stoica adresează secretarului Departamentului de Stat, Robert Lansing, o informare asupra luptei românilor pentru unitate naţională. În 1929, era adoptată Legea asupra contractelor de muncă prin care sunt stabilite principii pe care şi astăzi le avem în vedere, printre care: „încheierea valabilă” a contractului era condiţionată de „respectarea regulamentului de muncă”, dar şi de anumite dispoziţii care restabileau echilibrul, dintre părţi, reducând diferenţa de poziţie pe care se situau părţile. În 1932, s-a născut Fănuş Neagu, prozator, dramaturg şi scenarist; membru titular al Academiei Române din 2001.În 1933, s-a născut Romulus Vulpescu, poet, prozator şi traducător (a tradus din Villon, Rabelais, Shakespeare, Dante Alighieri, Alfred Jarry ş.a; a tradus în limba franceză din Urmuz, George Bacovia, Ion Barbu, Mateiu I. Caragiale); a publicat „Antologia poeziei latino-americane” (1961) şi „Antologia poeziei chineze” (1963); soţul scriitoarei Ileana Vulpescu. În 1940, a murit Matthias Friedwagner, filolog şi folclorist austriac; profesor de filologie romanică la Universitatea din Viena (1898-1900) şi la Universitatea din Cernăuţi, al cărui rector a fost între 1910 şi 1911; ulterior a devenit profesor la Academia de Ştiinţe Sociale şi de Comerţ din Frankfurt pe Main, unde a înfiinţat (în 1911) un lectorat de limbă română; în 1917 i-a apărut, la Halle, „Dicţionarul limbii române”; interesat şi de folclorul românesc, a întreprins în Bucovina o anchetă folclorică amplă şi sistematică (1905-1911), întocmind cea mai mare colecţie de folclor românesc din perioada antebelică; membru corespondent străin al Academiei Române din 1911 (n. 1861).În 1943, a murit Tony Bulandra, actor. Tony Bulandra (n. 13 martie 1881, Tîrgovişte – d. Bucureşti) a fost un renumit actor român, elev al lui Constantin I. Nottara. Tony Bulandra a fost căsătorit cu Lucia Sturdza-Bulandra (1873 – 1961).Distins protagonist al scenei româneşti.Societar al Teatrului Naţional Bucureşti. În1952, s-a născut compozitorul de muzică uşoară Şerban Georgescu; a fost realizator de emisiuni muzicale la Radiodifuziunea Română (m. 2007). În1955, după 50 de ani de activitate, Sir Winston Leonard Spencer Churchill se retrage din viaţa politică pentru a se dedica scrisului. Pentru operele sale, în special pentru al doilea război mondial (în şase volume), i se decernează Premiul Nobel pentru Literatură în 1953, când primeşte titlul de lord. Printr-o hotărâre a Congresului va deveni, în 1963, cetăţean de onoare al SUA. În1973, la Clinica chirurgicală nr.2 din Târgu Mureş, o echipă de medici, condusă de prof. dr. Ioan Pop de Popa, efectuează prima operaţie pe cord deschis din România. În1979, a fost inaugurat complexul World Trade Center – WTC (110 etaje) din New York. La data de 11.IX.2001, în urma unor atentate teroriste, de o amploare fără precedent, au fost distruse cele două turnuri gemene ale complexului WTC. La 12 ani de la atacurile teroriste din 11 septembrie, în locul celor două turnuri gemene, a fost înălţat un turn de 298 de metri (World Trade Center 4) care este primul şi cel mai mic dintre cei cinci zgârie-nori care vor înlocui turnurile gemene distruse. Cel mai înalt zgârie-nori din complexul de cinci clădiri, supranumit Turnul Libertăţii, va fi inaugurat în 2014 şi va avea 541 de metri. Complexul va cuprinde un nou centru de transport public, un muzeu şi un memorial ridicat în cinstea celor 2.700 de oameni care au murit în 2001. În 1996, a murit episcopul Emilian Birdaş; între anii 1973 şi 1975, ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, s-a preocupat, cu precădere, de soluţionarea problemelor pastoral-misionare din Harghita, Covasna şi Mureş, contribuind la apropierea dintre confesiuni şi etnii; ca episcop de Alba Iulia (1975-1990), a restaurat vechea biserică a Mănăstirii Râmeţ, alături de care a construit o biserică nouă, numită „Catedrala Munţilor Apuseni”; a contribuit la reconstruirea din temelii a unui număr de 72 de biserici ortodoxe, şi la repararea altor sute de lăcaşuri de cult; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (n. 1921). În 2005, a murit scriitorul american Saul Bellow; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1976.Saul Bellow (n. 10 iunie 1915) a fost unul dintre cei mai cunoscuţi prozatori evrei americani, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (în anul 1976). Opera sa se defineşte prin efortul de a descifra sensul existenţei umane, ilustrată în mod pregnant de condiţia intelectualului.Acţiunea romanului „Iarna Decanului” se petrece de asemenea în România comunistă, una dintre fostele sale soţii (Alexandra Ionescu-Tulcea) era de origine română şi scriitorul a însoţit-o la Bucureşti în 1977, într-o societate dominată de cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu, cu cozi şi amestecul Securităţii în societate. Din acest motiv atmosfera din romanul său e cam sumbră. În 2016, a murit coregraful, balerinul şi actorul Cornel Patrichi; considerat creatorul variete-ului de televiziune din România (n. 1944).
Următoarea zi ne va arăta ce s-a întâmplat în 6 aprilie…Aceasta este„Ziua internaţională a sportului pentru dezvoltare şi pace”,a fost oficial proclamată de ONU, la 23 august 2013, în urma iniţiativei lansate de Comitetul Internaţional Olimpic.Această zi este o ocazie de promovare a sportului şi activităţii fizice ca limbaj universal şi mijloc inovator pentru educaţie, sănătate, incluziune socială, dezvoltarea tineretului, construirea păcii şi dezvoltarea durabilă. În 402, are loc bătălia de la Pollentia dintre romani şi vizigoţi. Romanii, conduşi de generalul Stilicon, îi determină pe adversari să se retragă şi capturează familia liderului vizigot, Alaric. În 885, a murit (în Moravia) Metodiu, cărturar slav, originar din Salonic; împreună cu fratele său, Chiril, a creat alfabetul chirilic şi a răspândit creştinismul (începând din 863) în Moravia şi Panonia (n. 820). În Calendarul Ortodox sunt prăznuiţi ca sfinţi pe 11 mai: Sf. Ierarh Metodie şi Sf. Cuvios Chiril, luminătorii slavilor. În 1483, s-a născut Rafael, pictor şi arhitect italian din epoca Renaşterii (d. 1520). În 1490, a murit Matia Corvin, unul dintre cei mai importanţi regi ai Ungariei (1458-1490); fiul lui Iancu de Hunedoara, renumit conducător militar de origine română (n. 1443). În 1520, a murit Rafael (Raffaello Sanzio), pictor şi arhitect italian din epoca Renaşterii (n. 1483). În 1528, a murit pictorul şi gravorul german Albrecht Dürer. Albrecht Dürer (n. 21 mai 1471, Nürnberg – d. Nürnberg) a fost un pictor, creator de gravuri şi teoretician al arteigerman, una din personalităţile de seamă ale istoriei universale a artei. Opera sa impregnată de ideile Renaşterii, Umanismului şi Reformei a exercitat o deosebită influenţă în special asupra artiştilor germani şi olandezi de mai târziu. Cu cele cca 350 de gravuri în lemn şi 100 gravuri în cupru a contribuit în mod hotărîtor la dezvoltarea gravurii ca formă de artă de sine stătătoare. În 1749, Constantin Mavrocordat aboleşte şerbia în Moldova, prin redefinirea statutului vecinilor, care nu mai sunt consideraţi robi, ci ţărani fără pământ. Anterior, la 5 august 1746, se instituise aceeaşi reformă în Muntenia, desfiinţând rumânia. În 1795, apare prima carte românească de matematică, Aritmetica, tipărită în Moldova şi datorată episcopului de Hotin, Amfilohie Hotiniul. În 1873, a apărut Legea creditului funciar, care a pus bazele primei mari instituţii moderne de credit în România, „Creditul funciar rural”; primul director, Ion Ghica. În 1874, apare Decretul privind instituirea, la Bucureşti, a Comisiunii monumentelor publice, având drept scop clasarea şi conservarea monumentelor publice din România (6/18). În 1877, 6/18, are loc publicarea decretului de mobilizare generală (terminată la 15/27.IV.1877), care a adus sub arme aproximativ 100.000 de oameni în Războiul de Independenţă; trupele române au ocupat poziţii de apărare pe Dunăre. În 1877, 6/18, „Teatrul cel Mare” din Bucureşti primeşte oficial denumirea de „Teatrul Naţional” şi se constituie Societatea dramatică a „Teatrului Naţional”, sub auspiciile statului; primul director a fost Ion Ghica. În 1894, s-a născut Pamfil Şeicaru, publicist, memorialist, prozator; în 1928 a întemeiat, la Bucureşti, ziarul „Curentul”, care l-a consacrat ca pe un redutabil analist politic şi ca pe unul dintre cei mai temuţi polemişti din România; după 1944 a trăit în Spania şi Germania (m. 1980). În1896, între 6 şi 15 aprilie, la Atena, a avut loc prima ediție a Jocurilor Olimpice moderne. Acestea au fost primele Jocuri Olimpice care s-au desfășurat de când împăratul roman Teodosiu I a interzis Jocurile Olimpice în 393. Din inițiativa lui Pierre de Coubertin, la primul congres al Comitetului Internațional Olimpic (CIO), din 18-23 iunie 1894, de la Paris, s-a hotărât ca orașul Atena, din Grecia să fie gazda Jocurilor Olimpice din 1896.Au participat 14 țări și 241 de sportivi care s-au întrecut în 43 de probe din 9 sporturi. Deși numărul de participanți a fost mic după standardele de azi, pentru acea vreme a fost cea mai mare participare internațională la un eveniment sportiv. Ceremonia a fost deschisă de regele George I al Greciei chiar în ziua în care se sărbătoreau 75 de ani de la obținerea independenței Greciei. În 1909, exploratorul american Robert Peary, asistentul Matthew Henson şi patru eschimoşi ajung la ceea ce au stabilit că este Polul Nord. În 1913, s-a înfiinţat, la Bucureşti, Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (Academia de Studii Economice).Prin Legea semnată la această dată de regele Carol I, s-a înfiinţat, la Bucureşti, (din iniţiativa lui Nicolae D. Xenopol, ministrul Industriei şi Comerţului, sprijinit de un grup de tineri economişti formaţi la universităţi prestigioase din Germania, Franţa şi Anglia), Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale, prima instituţie de învăţământ economic superior din România (în prezent Academia de Studii Economice). Academia (cu trei secţiuni: comerţ, bancă, asigurări; industrie; administraţie economică-consulară) a început să funcţioneze la 15/28.IX.1913.Primul rector a fost matematicianul Anton Davidoglu. În 1941, s-a născut naistul şi compozitorul Gheorghe Zamfir, supranumit „Regele Naiului”. În 1974, la Brighton, Marea Britanie, formaţia ABBA câştigă cea de-a 19-a ediţie a Eurovision pentru Suedia cu piesa Waterloo!Un an mai târziu, pe 6 aprilie 1974,grupul participă la concursul EUROVISION desfăşurat la Brighton, în Marea Britanie, unde câştigă detaşat cu piesa Waterloo.Audienţa a fost estimată la 500 de milioane de telespectatori.În ţările europene melodia s-a instalat în clasamente pe locul întâi, iar în Statele Unite a înregistrat un loc 6, o adevărată performanţă ţinând cont de faptul că la aceea dată festivalul EUROVISION era practic necunoscut peste ocean.
Urmează să vedem ce s-a întâmplat în 7 aprilie…Aceasta este „Ziua mondială a sănătăţii”; marchează începerea activităţii, la 7.IV.1948, a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii/OMS (instituţie specializată a Naţiunilor Unite, creată la 22.VII.1946, cu sediul la Geneva; România este membru al OMS din 1948); se sărbătoreşte din 1950. Este și „Ziua Inspectoratului General pentru Imigrări”, instituită începând din anul 2008; la această dată, în 1881, a fost elaborată prima lege în domeniu, apărută în Monitorul Oficial, Legea asupra străinilor, în care se prevedeau sancţiuni pentru străinii care ameninţă siguranţa naţională sau liniştea publică.În 1614, a murit El Greco (în limba spaniolă „Grecul”, pe numele adevărat, Domenikos Theotokópulos), pictor spaniol de origine greacă, stabilit în Spania în 1557 (n. ~1540, în Creta).În 1765, s-a născut (la Luckau, Germania) Johann Christian Baumgarten, medic şi botanist german, stabilit în Transilvania; autorul primului conspect critic al florei din Transilvania şi al unui valoros ierbar, păstrat parţial până astăzi, la Cluj (m. 1843, Sighişoara). În1772, s-a născut Charles Fourier, filosof şi economist francez; a preconizat o societate utopică a „armoniei” al cărei model era „falansterul”; ideile lui Fourier au fost propagate în Ţara Românească de Teodor Diamant şi Ioan Heliade-Rădulescu (m. 1837). În 1863, 7/19, are loc, la Sibiu, un Congres naţional al românilor, care deleagă zece personalităţi, în frunte cu Andrei Şaguna, pentru a expune împăratului, la Viena, revendicările politice ale românilor. În 1889, a apărut Legea privind vânzarea către ţărani a peste o jumătate de milion de hectare din moşiile statului (7/19). În 1927, are loc efectuarea cu succes a primei transmisii televizate la mare distanță, în Statele Unite ale Americii. Transmisia a fost un succes, în cadrul ei fiind difuzat un discurs al lui Herbert Hoover, Secretarul Departamentului comerţului din SUA, la Washington.În 1931, s-a născut actorul Amza Pellea, unul dintre cei mai îndrăgiţi actori români, creatorul lui „Nea Mărin”, personajul de sorginte populară ce i-a pus în evidenţă disponibilităţile artistice pentru comedie (din filmografie: „Osânda”,„Columna”, „Mihai Viteazul”) (m. 1983). În 1939, s-a născut regizorul, producătorul şi scenaristul american de film Francis Ford Coppola; unul dintre cei mai cunoscuţi şi influenți regizori şi producători de filme. În 1941, a murit chimistul Lazăr Edeleanu, unul dintre promotorii petrochimiei moderne în România; cercetări în domeniul chimiei şi tehnologiei petrolului (autorul procedeului, ce-i poartă numele, de rafinare selectivă a fracţiunilor de petrol, bazat pe solubilitatea specifică a diferitelor clase de hidrocarburi în bioxidul de sulf lichid; procedeul a fost folosit pentru prima dată în lume la rafinăria „Vega” din Ploieşti, fiind adoptat, ulterior, şi de alte ţări) (n. 1862). În 1947, a murit industriaşul american Henry Ford, fondatorul companiei de automobile „Ford Motors Company” (1903), care a lansat, în 1908, faimosul model „T” (n. 1863).În 1954, s-a născut Ion Aldea Teodorovici, compozitor şi cântăreţ din Republica Moldova; alături de soţia sa Doina (cu care a cântat în duet începând din anul 1982), a militat pentru pentru introducerea limbii române în Basarabia şi unirea acesteia cu România (m. 1992, într-un accident rutier la Coşereni, în România). În 1968, a fost creat „Clubul de la Roma”, for internaţional, cu caracter neoficial, care reuneşte personalităţi din diverse domenii de activitate din mai multe ţări de pe glob, inclusiv din România, preocupate de studierea şi dezbaterea principalelor probleme cu care se confruntă lumea contemporană. În 1990, s-a născut jucătoarea de tenis Sorana Cârstea; în anul 2009, a fost cel mai bine clasată tenismenă română, aflându-se pe locul 23 în clasamentul WTA, după ce a ajuns în sferturile turneului de la Roland Garros și Los Angeles; în august 2013, după finala de la Toronto, pierdută în favoarea Serenei Williams (poziția 1 WTA-general), ajunge pe locul 21 în clasamentul WTA general și locul 17 în clasamentul WTA anual.
Penultima zi din „răbojul” de azi ne arată ce s-a întâmplat în 8 aprilie…Aceasta este Ziua internaţională a romilor; se sărbătoreşte organizarea primului Congres al romilor de pretutindeni, care s-a desfăşurat la Londra, la 8.IV.1971. „Sărbătoarea etniei romilor din România”, stabilită prin Legea nr. 66/2006. În 1492, a murit Lorenzo de Medici, conducător, din 1469, al Florenţei; poet şi filosof; sprijinitor al artelor şi literaturii, a atras la curtea sa numeroşi artişti şi umanişti, făcând din Florenţa adevăratul centru al Renaşterii italiene (n. 1449). În 1802, s-a născut Gheorghe Magheru, general şi om politic; unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească (membru în Guvernul provizoriu); a luptat pentru unirea Principatelor (m. 1880). În1820, în Insula Milos din Marea Egee, a fost descoperită o sculptură antică a Afroditei, cunoscută astăzi ca celebra statuie grecească Venus din Milo. Conform unei inscripții de pe soclul inițial sculptura a dispărut misterios imediat după descoperire şi a fost sculptată de „Alexandros, fiul lui Menides, cetățean al Antiohiei din Maeander …”. Povestea descoperirii sculpturii începe când un ofițer francez pe nume Oliver Voutier şi un fermier local, pe nume Yorgos Kentrotas, au observat pe locul unui vechi teatru de pe insula Milos o bucată de piatră, a cărei frumuseţe i-a atras imediat atenţia lui Voutier. Acesta l-a plătit pe fermier să sape mai adânc pentru a extrage întregul obiect. În anul 1821, sculptura i-a fost prezentată regelui Ludovic al XVIII-lea care s-a oferit să o aşeze la Muzeul Luvru din Paris, unde a rămas până în zilele noastre. Venus din Milo este una dintre cele mai celebre sculpturi ale Greciei antice şi una dintre cele mai cunoscute monumente vechi din întreaga lume. În 1828, 8/20, s-a născut medicul român de origine franceză Carol Davila; a organizat serviciul sanitar militar şi ocrotirea sănătăţii publice; împreună cu Nicolae Kretzulescu, a pus bazele învăţământului medical românesc (m. 1884). În 1829, 8/20, a apărut (până la 19.IV/1.V.1848), la Bucureşti, „Curierul românesc”, primul periodic din Ţara Românească, editat de Ion Heliade-Rădulescu (între 29.XI/11.XII şi 13/25.XII.1859 apare seria a II-a). În 1839, 8/20, s-a născut (la Sigmaringen, Germania) Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, proclamat domnitor al României la 10.V.1866; după cucerirea Independenţei (1877), la 10.V.1881 Carol I este încoronat, devenind primul rege al României; şi-a legat numele de acte importante ale istoriei moderne româneşti, contribuind la consolidarea instituţiilor democratice ale statului; membru de onoare al Societăţii Academice Române (1867); preşedinte de onoare (1879-1914) şi protector (1867-1914) al Academiei Române (m. 1914). În1869, s-a născut Harvey Williams Cushing, chirurg şi neurolog american, unul dintre fondatorii neurochirurgiei moderne; contribuţii în chirurgia hipofizei, extinzând experimentele medicului român Nicolae Paulescu în acest domeniu (m. 1939). În1885, a murit Constantin A. Rosetti, scriitor, publicist şi om politic liberal; ca ministru al cultelor şi instrucţiunii publice (1860, 1866-1867) a propus şi susţinut înfiinţarea Societăţii Academice Române (1866), numărându-se printre membrii fondatori ai acesteia (n. 1816).În 1885, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, avea loc premiera comediei „D-ale carnavalului”, de I. L. Caragiale. Piesa a fost publicată la data de 1 mai a aceluiaşi an în revista „Convorbiri literare” (8/20).În 1911, s-a născut eseistul şi filosoful Emil Cioran; în 1938 primeşte o bursă din partea statului francez şi se stabileşte apoi la Paris, unde continuă să scrie în limba franceză (m. 1995). („Lacrimi şi sfinţi”, „Tratat de descompunere”, „Îndreptar pătimaş”, „Amurgul gândurilor”), stabilit în Franţa ( d.20 iunie 1995 Franta ). În 1912, s-a născut Sonja Henie, renumită patinatoare şi actriţă americană de origine norvegiană; multiplă campioană olimpică (1928, 1932, 1936); campioană mondială la patinaj între anii 1927 şi 1936, de 10 ori consecutiv (m. 1969). În1933, s-a născut istoricul Florin Constantiniu; studii referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României; preocupări privind istoria celui de-al doilea război mondial; autor al sintezei „O istorie sinceră a poporului român”; membru titular al Academiei Române din 2006 (m. 2012).În 1941, s-a născut matematicianul Dorin Ieşan; studii în domeniul mecanicii mediilor continue, în mecanica generalizată a solidelor, în mecanica mediilor elastice; membru corespondent al Academiei Române. În1970, are loc inaugurarea oficială a Aeroportului Internaţional Bucureşti – Otopeni, acum Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”.În 1973, a murit Pablo Picasso, pictor, grafician, sculptor şi ceramist spaniol. În 1980, a murit medicul Ion Emil Bruckner; în cercetările sale s-a ocupat de fenomenele de imunitate, de identificarea şi clasificarea formelor anatomo-clinice ale hepatitei cronice, de bolile reumatismale, ca şi de colagen; a introdus metode noi de cercetare de laborator în domeniul nefrologiei; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1912). În1994, a murit actorul, regizorul şi scenaristul de film Jean Georgescu; pionier al cinematografului românesc (încă din epoca filmului mut) (n. 1901). În2010, a fost semnat, la Praga, Tratatul ruso-american de reducere a armelor strategice ofensive, START II, de către preşedintele rus, Dmitri Medvedev, şi cel american, Barack Obama; tratatul, care a intrat în vigoare la 5.II.2011, prevede desfăşurarea a maximum 1.550 de ogive nucleare de către fiecare din cele două state, reprezentând o reducere cu 30% faţă de nivelul stabilit prin Tratatul de dezarmare nucleară încheiat în 2002. În 2013, a murit Sara (Sarita) Montiel, actriţă de film şi cântăreaţa spaniolă; un adevărat mega-star în Europa şi America Latină, ea a fost şi cea mai mediatizată actriţă spaniolă de la jumătatea secolului al XX-lea (n. 1928).În 2013, a murit lady Margaret (Hilda) Thatcher, om politic britanic; lider al Partidului Conservator (1975-1990); prima femeie prim-ministru al Marii Britanii (1979-1990); supranumită şi „Doamna de Fier”, deoarece a remodelat ţara cu un liberalism economic intransigent şi i-a restabilit prestigiul internaţional (n. 1925).
Finalmente, vom vedea și ce s-a întâmplat în 9 aprilie…În 1553, a murit François Rabelais, scriitor renascentist francez. Călugăr şi medic, cel mai de seamă reprezentant al Renaşterii franceze. Monument al literaturii universale, romanul satiric şi comic în cinci părţi, Gargantua şi Pantagruel (1532) este o operă fără egal în întreaga istorie a literaturii.François Rabelais (n. circa 1494) a fost un scriitor şi medic francez. Spirit umanist, poliglot, cu largă deschidere culturală, a fost una dintre cele mai reprezentative personalităţi ale Renaşterii. Opera care i-a asigurat nemurirea o constituie romanele Gargantua şi Pantagruel, o satiră acidă la adresa moravurilor acelei epoci, prin care critică bigotismul, superstiţiile şi abuzurile clerului.În1654, a murit Matei Basarab, domn al Ţării Româneşti. A fost păstrător şi întemeietor de tradiţii (restaurator), unificator, om politic şi diplomat, conducător de oaste, legislator, mare ctitor de aşezăminte, sprijinitor al culturii.În domeniul juridic a tipărit Pravila de la Govora (1640) şi Îndreptarea legii (1652). A ctitorit şi restaurat biserici şi mănăstiri (n. 1580, Brâncoveni). În1732, Ioan Inocenţiu Micu-Klain adresează Curţii de la Viena un memoriu în care cere să fie respectate drepturile promise românilor transilvăneni greco-catolici prin cele două diplome leopoldine (1699 şi 1701).În1803, a încetat din viaţă Samuel Brukenthal, om politic sas din Transilvania, guvernator. A iniţiat un şir de măsuri administrative, juridice, economice şi culturale în Transilvania. Mare colecţionar de artă, palatul lui din Sibiu a fost transformat în muzeu, azi Muzeul „Brukenthal”, inaugurat în 1817. Este cel mai vechi din România şi adăposteşte colecţia sa de artă (n. 26 iulie 1721, Nocrich, judeţul Sibiu). În1821, s-a născut poetul Charles Baudelaire.Unul dintre iniţiatorii poeziei şi artei moderne. Autor al volumului de versuri Florile răului (1857), al culegerii de eseuri Arta romantică (1868), al unor Mici poeme în proză (1868). Scrierile sale au fost traduse în mai multe ţări.Arta lui se distinge prin perfecţiunea versificaţiei, muzicalitatea formei poetice, prin darul evocării şi al imaginaţiei. Charles Baudelaire a fost un poet francez (d. 31 august 1867), a cărui originalitate continuă să-i provoace atât pe cititorii săi, cât şi pe comentatorii operei sale. Este considerat poetul care a revoluţionat întreaga lirică franceză şi europeană prin originalitatea volumului său controversat Les Fleurs du Mal („Florile răului”). Va avea o influenţă puternică asupra viziunilor poetice ale autorilor de mai târziu. La noi voulumul poetului Tudor Arghezi, Flori de mucigai a fost influenţat de volumul lui Baudelaire, Florile răului.În1850, la Teatrul Naţional din Iaşi s-a jucat în premieră Chiriţa în Iaşi sau Două fete şi-o neneacă, de Vasile Alecsandri. Alături de continuarea ei – Chiriţa în provincie (1852) – aceasta este cea mai reprezentativă dintre creaţiile comic-dramatice ale lui Vasile Alecsandri, înregistrând, atât în epocă, cât şi la generaţiile următoare, un mare succes. În 1865, s-a încheiat războiul civil american (început la 12.IV.1861), prin capitularea generalului sudist Robert Lee (la Appomattox/Virginia) în faţa generalului unionist Ulysses S. Grant. În1882, s-a născut, la Brăila, George Niculescu-Basu (m.1964), cântăreţ de operă (bas) român. Una din marile figuri ale teatrului liric românesc din prima jumătate a secolului trecut. A slujit Opera Română din Bucureşti timp de patru decenii, unde a creat memorabile roluri în operele: Faust; Bărbierul din Sevilla; Boris Godunov; Cavalerul rozelor; Povestirile lui Hoffman şi altele. A evoluat pe scenele lirice din Italia, Spania, Franţa, Austria. În1894, s-a născut Camil Petrescu, scriitor român. Membru titular al Academiei Române (1948).Autor al unei „doctrine a substanţei”.A scris lirică de război (Ciclul morţii, 1923).Promotor al romanului modern, ilustrat prin romane citadine şi de analiză (Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, 1930; Patul lui Procust, 1933; Un om între oameni, 1953, roman frescă etc.).A scris drame şi comedii (Jocul ielelor, 1918; Danton, 1924; Mitică Popescu, 1925 etc.)(d. 14 mai 1957).În1907, s-a născut, la Herţa – Bucovina, Ioan Lăzărescu (m.1993), lingvist şi istoric literar român. Specialist în literatura română veche şi premodernă. A lucrat, din 1949 şi până la sfârşitul activităţii (1975), în calitate de cercetător ştiinţific, mai întâi la Sectorul Filologic al Institutului de Istorie şi Arheologie „A. D. Xenopol” şi apoi la cel de Istorie literară al Institutului de Filologie Română „A. Philippide” din Iaşi. A contribuit la realizarea Dicţionarului literaturii române de la origini până în 1900 (1979), operă fundamentală, editată sub egida Academiei Române.În1918, s-a reunit, la Roma, Congresul naţiunilor asuprite din Austro-Ungaria care a decis ca fiecare naţiune componentă a imperiului să se constituie în stat naţional sau să se unească cu statul său naţional. În 1918, apare Decretul regal de unire a Basarabiei cu România, semnat de Ferdinand I, regele României, şi contrasemnat de Alexandru Marghiloman, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi Dem. Dobrescu, ministrul de justiţie. La 27.III/9.IV.1918, Sfatul Ţării de la Chişinău (organul legislativ reprezentativ), întrunit în şedinţă solemnă, a hotărât, prin majoritatea absolută a votului, unirea Basarabiei cu România (după 106 ani de dominaţie rusă).În1933, s-a născut actorul francez de film Jean-Paul Belmondo. A debutat pe ecran în filmul Fii frumoasă şi taci (1957). Rolurile următoare din Moderato cantabile (1960), La Ciociara (1960) şi O femeie este o femeie (1961) îl aliniază marilor nume ale ecranului francez. A abordat cu dezinvoltură o gamă variată de roluri. În1959, NASA a anunţat oficial terminarea selecţiei pentru primii astronauţi. Printre ei, Alan Shepard – ce-l de-al cincilea om care a păşit pe Luna şi John Glenn – primul american care a orbitat vreodată în jurul Pământului. În 1961, a murit Alexandru Kiriţescu, dramaturg şi traducător. A scris comedii satirice („Gaiţele sau Cuibul de viespi”, „Dictatorul”), evocări istorice („ Nunta din Perugia”, „Borgia”, „Michelangelo”), remarcabile prin conflictul incisiv, varietatea tipologică şi valoarea observaţiei sociale şi psihologice (n.28.03.1888). În 2003, în războiul din Irak, trupele coaliţiei americano-britanice ocupă Bagdadul. În 2002, la Westminster Abbey au loc funeraliile reginei mamă Elizabeth a Marii Britanii. Abaţia Westminster este biserica cea mai cunoscută din Londra. Construcţia sa a început în secolul XI.Este mormântul majorităţii regilor şi reginelor engleze, dar şi a mai multor oameni celebri.Colţul poeţilor aduce onoruri scriitorilor Regatului Unit. Aproape toate încoronările monarhilor englezi au avut loc în această abaţie.Adevăratul nume al catedralei este „Biserica colegială a Sfântului Petru”. Abaţia este inclusă în patrimoniul mondial al UNESCO.Westminster Abbey este cea mai veche şi mai faimoasă dintre catedralele din Londra. Acolo a fost un locaş de cult încă din secolul al VII-lea, când conform legendei, Sf Petru a fondat o biserică care purta numele lui. Clădirea actuală este rezultatul reconstrucţiei care a fost începută de Henry III în 1245, apoi continuată în 1745. Mulţi monarhi englezi au fost încoronaţi în Abbey de la încoronarea lui Harold al II-lea în 1066, iar biserica adăposteşte mormintele multor regi şi regine incluzând Elizabeth I; Mary, Regina Scoţie şi Henry VII, cuprinde şi morminte de poeţi, polticieni şi eroi de război, printre care „Soldatul Necunoscut”, care a luptat în primul Război Mondial. În 2012, a murit fizicianul Andrei (Mihail) Andrieş din Republica Moldova; studii despre proprietăţile electrice şi optice în semiconductori amorfi; a realizat noi fibre optice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991); ca preşedinte al Academiei de Ştiinte din R. Moldova, a rămas în istoria acestei instituţii prin numeroase împliniri, între care recunoaşterea limbii vorbite în Republica Moldova ca limbă română (n. 1933).
Pentru azi, am terminat trecerea în revistă a evenimentelor din „răboj”-ul de săptămâna aceasta. Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!
Al dumneavoastră,
Nicolae Uszkai
Surse foto:
