Jurnal FM 
„Lume, lume, soro lume”…Din ciclul „viața ca o pradă”…
de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de Carmen Vintu on martie 1, 2023
Motto: „Lumea-i cum este…şi ca dânsa suntem noi.” – Mihai Eminescu, în „Epigonii”
Stimați amici, sub denumirea generică „Lume, lume, soro lume...”, ca de obicei, ne întâlnim miercurea, pe acest „bulevard virtual”, cu câteva gânduri referitoare la „trendurile” politicii „din afară” și la influența acestora asupra României. Azi, ca de obicei, vă propun doar câteva fapte, date și-ntâmplări de prin partea noastră de planetă albastră, mai ales de prin vecini…Până acum, aici, la rubrica „Lume, lume, soro lume”, nu am prea pomenit despre Belarusul lui „gaspadin” Lukașenko. Câteva mențiuni cred că trebuie făcute, apropo de ultimele date ce vin de pe acolo…Belarusul, considerat a fi aliatul cel mai apropiat și „frățesc” al Rusiei, are până la 1,5 milioane de potențiali luptători în afara forțelor sale armate, după cum a precizat recent Aleksandr Volfovici, un secretar de stat al Consiliului de Securitate de la Minsk. O supraapreciere destul de evidentă, având în vedere că Belarusul are, de fapt, o populație de circa 9,3 milioane de locuitori, iar armata sa regulată ar avea circa 48.000 de soldați, cărora li se mai adaugă cca. 12.000 de grăniceri. Recent, președintele-dictator și „pretin” al lui Volodea, Aleksandr Lukașenko, a ordonat formarea unei noi forțe de apărare teritorială de până la 150.000 de „voluntari”. El a ținut să spună public că Belarusul va lupta alături de forțele ruse în războiul din Ucraina doar dacă va fi atacat. De parcă Ucraina are acum vreun chef și forțe fix de o invazie pe la alții…Agențiile de presă internaționale l-au citat recent pe Lukașenko care a spus că „sunt gata să lupt împreună rușii de pe teritoriul Belarusului doar într-un singur caz: dacă fie și un singur soldat sosește de acolo (din Ucraina, adică), cu o armă, pe teritoriul nostru, pentru a ne ucide poporul (…) Acest lucru nu este valabil doar pentru Ucraina, ci și pentru toți ceilalți vecini”.(…)Dacă atacă Belarusul, atunci vor primi răspunsul cel mai crud. Cel mai crud! Și războiul va lua o cu totul altă turnură”. Vă reamintesc că anul trecut, la mijlocul lunii octombrie, Belarusul și Rusia au decis crearea unei forțe militare comune având, potrivit autorităților bieloruse, o misiune pur „defensivă”. Și cu un an mai înainte, pe la începutul lunii noiembrie 2021, preşedinţii rus şi belarus, Vladimir Putin şi Aleksandr Lukaşenko, au semnat 28 de programe în cadrul Uniunii Statale Rusia-Belarus, cu obiectivul de a aprofunda integrarea economică între cele două ţări…Apropo de declarația de „mare luptător” al lui Lukașenko, mulți dintre cei care se pricep spun că Volodea de la Kremlin îl presează, din ce în ce mai mult, pe Lukașenko să i se alăture în campania rusească din Ucraina.
MOSCOW, RUSSIA – MARCH 03: Russian President Vladimir Putin meets with Belarussian President Alexander Lukashenko in the Grand Kremlin Palace, March 3, 2015 in Moscow, Russia. Lukashenko is visiting Moscow to participate in the Russian-Belarussian State Council. (Photo by Sasha Mordovets/Getty Images)
Cum a făcut-o, cum a întors-o până acum, în ciuda dependenței sale politice și economice evidente față de ruși, acesta a „dat-o după cireș” și a refuzat asta până acum. Unii ar mai specula și că militarii belaruși ar refuza să lupte în Ucraina dacă s-ar pune problema implicării armatei lor acolo. Pe de altă parte, Ucraina a oferit azil multor contestatari ai lui Aleksandr Lukașenko, iar unii dintre aceștia s-ar fi înrolat după invazie, ca să lupte contra rușilor. Personal, nu știu cât va mai rezista acesta ca să nu fie implicat, dar dacă se va întâmpla, asta va însemna o multiplicare fără precedent a resurselor moscovite în Ucraina, cu ceva înclinare a balanței câștigului către ruși, pentru că, altfel, „gaspadin” Lukașenko nu va avea curaj s-o facă. Pe de altă parte, după cum anunță majoritatea agențiilor de presă internaționale, opoziţia din Belarus (aflată în exil, firește) a anunțat distrugerea unui avion rusesc de spionaj similar sistemului NATO de tip AWACS pe un aerodrom de lângă capitala bielorusă Minsk, în ceea ce această opoziție a numit „cea mai de succes operaţiune de sabotaj” de la începutul războiului din Ucraina. Franak Viacorka, unul dintre principalii consilieri ai opozantei bieloruse Svetlana Tihanovskaia a afirmat, în spațiul online că: „partizanii au confirmat succesul unei operaţiuni speciale care vizează aruncarea în aer a unui avion rusesc rar pe aerodromul Maciulişci, lângă Minsk”. Acesta a mai precizat că „doi bieloruşi au realizat operaţiunea, folosind drone”(…).Au părăsit deja ţara şi sunt în siguranţă”.
Franak Viacorka a mai adăugat că este vorba despre un avion de supraveghere şi comandă A-50, care costă 330 de milioane de euro și că acest tip de avion este foarte rar, Rusia având doar nouă astfel de aparate speciale. Potrivit acestui consilier, în atacul cu drone ar fi fost avariate partea din față a avionului și antena radar, iar alte surse care au relatat despre incident au afirmat că aparatul nu mai poate zbura. Aeroportul unde s-ar fi petrecut atacul și care se află sub pază strictă a serviciilor secrete ale Minskului, ar fi folosit de Rusia, conform mai multor surse, pentru a lansa atacuri asupra Ucrainei. Șefa opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia a precizat și ea într-o postare din mediul online: „sunt mândră de toţi belaruşii care continuă să reziste ocupaţiei hibride ruseşti din Belarus şi să lupte pentru libertatea Ucrainei”.Acum vă propun să mergem un pic pe alte meleaguri, destul de fierbinți, cel puțin din punct de vedere diplomatic. Așa se face că negocierile ce au loc între Turcia, Suedia şi Finlanda în vederea acordării „firmanului” aderării celor două ţări nordice la NATO vor fi reluate, cică, pe 9 martie, după cum a anunţat lunea aceasta Mevlut Cavusoglu, ministrul turc de externe, după cum au informat toate marile agenții de presă. Acesta a afirmat că: „reuniunea se va ţine pe 9 martie”, declarația având loc în timpul unei conferinţe de presă ținută la Ankara, acesta inducând ideea că această întâlnire ar putea avea loc la Bruxelles, unde la sediul NATO. După cum știți cu toții, la finalul lunii ianuarie a.c.,Turcia a decis suspendarea negocierilor cu Stockholm şi Helsinki, amânând o reuniune tripartită, prevăzută iniţial pentru luna februarie, după mai multe manifestaţii anti-turce şi anti-musulmane desfăşurate în capitala Suediei. Pe de altă parte, pe timpul unei vizite efectuate la Ankara la jumătatea lunii februarie, Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a făcut apel la integrarea „acum” a Finlandei şi a Suediei, ale căror candidaturi la NATO sunt blocate de Turcia din luna mai 2022.
Recunoscând că s-au înregistrat unele progrese în negocieri, Mevlut Cavusoglu a apreciat totuşi, luni, că: „nicio măsură satisfăcătoare nu a fost luată de Suedia(…). Din păcate, fără aceste progrese ne va fi imposibil să spunem «da» aderării Suediei la NATO„. Vă reamintesc că, în urma începerii invaziei ruse în Ucraina în februarie anul trecut, Suedia şi Finlanda au prezentat o candidatură comună în vederea integrării în Alianţa Nord-Atlantică, abandonând deceniile de nealiniere militară. Am mai scris pe aici, de mai multe ori, despre atitudinea de „Gică Contra” a Turciei în problema aderării la NATO a celor două țări, dar reamintesc faptul că Turcia îi reproşează Suediei că acordă azil și adăpost unor militanţi şi simpatizanţi kurzi pe care Ankara îi califică drept terorişti, în special membri ai PKK (Partidului Muncitorilor din Kurdistan). Recep Tayyip Erdogan, președintele cu „alură” de sultan turc, a sugerat la începutul lui februarie că parlamentul ţării sale ar putea ratifica aderarea Finlandei la NATO, însă nu şi pe cea a Suediei, deşi cele două ţări au depus o candidatură comună. Vă reamintesc că la Summitul de la Madrid din 28-30 iunie 2022, liderii ţărilor membre ale NATO au luat decizia de a invita Suedia şi Finlanda să adere la NATO. Protocoalele de aderare a celor două ţări au fost semnate de cele 30 de state membre, dintre care 28 le-au şi ratificat. Dintre toate țările membre NATO, doar Turcia şi Ungaria nu au ratificat încă documentele, dar parlamentul maghiar se va pronunţa la începutul lunii martie, după cum zicea zilele trecute Viktor Orban, „șeful” Ungariei. Majoritatea agențiilor de presă au subliniat faptul că decizia din ianuarie a autorităţilor suedeze de a permite o demonstraţie în faţa ambasadei Turciei la Stockholm, în cursul căreia un exemplar din Coran a fost ars, a provocat furie la Ankara. Dar și ocazia de a face pe „Gică Contra”! Coincidență? Probabil că nu. În continuare, că tot vorbirăm despre turci și Turcia, aș mai rămâne un pic pe aceste meleaguri, unde NATO, UE, ONU și alte organisme și națiuni au ajutat masiv Turcia să iasă din devastatorul cutremur de la început de februarie. Inclusiv Suedia și Finlanda… Nu cred că mai sunt mulți pe lumea asta care să nu știe că, probabil, cel mai devastator cutremur care a lovit Turcia în aproape un secol, produs pe 6 februarie, a provocat pagube fizice directe în valoare de 34,2 miliarde de dolari în această țară, după cum a estimat luni, 27 februarie, Banca Mondială, într-un studiu făcut public de agențiile de presă. Pe 6 februarie, două seisme de 7,8 și 7,5 grade pe scara Richter care s-au produs în sudul Turciei și au fost resimțite puternic în Siria vecină, peste 50.000 de persoane fiind ucise în ambele țări. Seismele au distrus ori au deteriorat grav peste 170.000 de clădiri din unsprezece provincii din sudul Turciei, care au şi unele din cele mai ridicate rate ale sărăciei din Turcia. Estimarea iniţială privind pagubele de 34,2 miliarde de dolari provocate în Turcia este echivalentă cu aproximativ 4% din PIB-ul ţării în 2021, după cum a a declarat Anna Bjerde, vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, într-o conferință de presă. Aceasta a mai spus că: „costurile totale cu reconstrucţia şi redresarea care vor fi suportate de Ankara este posibil să fie de două ori mai mari(…).Experienţa noastră arată că nevoile de reconstrucţie pot fi de două până la trei ori mai mari decât estimările privind pagubele fizice directe”.Aceeași persoană oficială a mai spus că, în Siria, care a fost şi ea afectată de cutremur, situația este „cu adevărat catastrofală” Banca Mondială a mai spus că, probabil, astăzi, va da publicității și o estimare separată privind pagubele provocate în Siria. După cum au transmis toate agențiile importante de știri, peste 7.500 de replici s-au produs în Turcia după seismul de la 6 februarie, cea mai recentă producându-se alaltăieri, luni, având magnitudinea de peste 5 grade pe scara Richter. Nenea prezidentul turc simte, se pare, că i se cam clatină tronul și încearcă să se țină tare, utilizând orice piesă electorală avută la dispoziție, inclusiv împotrivirea cu accederea celor două țări nordice în NATO.
Opinia publică din Turcia s-a cam săturat de conducerea acestuia. Un exemplu îl constituie și cele întâmplate în weekendul trecut când fanii echipei Fenerbahce Istanbul au cerut demisia guvernului turc în timpul meciului cu Konyaspor de sâmbătă seara, din prima ligă turcă de fotbal, primul după cutremurele din 6 februarie. Fanii au scandat „Demisionează, omule!”, cu referire la preşedintele Erdogan, şi „Jos Guvernul”. Nu s-a auzit niciodată așa ceva de când e Erdogan „sultan”! Agerpres a menționat despre incidentul acesta că „de asemenea, într-un videoclip distribuit pe platforma fanilor lui Fener, Tek Yol Fener, se vorbeşte despre „20 de ani de minciuni şi fraude”. Preşedintele Erdogan este la putere de două decenii, perioadă plină de controversate acțiuni politice și economice. După cutremele din 6 februarie, opinia publică turcească a acuzat guvernul că nu a pregătit populaţia cu privire la astfel de situaţii şi nici nu a acordat importanţă modului în care dezvoltatorii imobiliari au construit blocuri. S-a vorbit și se vorbește mult despre acte de corupție crase! Și „grase” financiar cu implicații politice care duc fix către platforma de sprijinitori ai lui Erdogan. De foarte mulți ani, experții au avertizat că corupția endemică și politicile guvernamentale au dus la construcția unor clădiri nesigure. Peste 160.000 de clădiri s-au prăbușit sau au fost grav avariate în Turcia după cutremure, ridicând semne de întrebare dacă impactul dezastrului natural a fost agravat de deficiențele de construcție. Partidele de opoziție și unii experți în construcții acuză administrația președintelui Recep Tayyip Erdogan că nu a aplicat reglementările privind construcțiile. Aceștia spun că politicile guvernamentale au permis așa-numitele amnistii pentru antreprenorii care au modificat reglementările privind construcțiile, pentru a încuraja un boom al construcțiilor, inclusiv în regiunile cu risc seismic. Erdogan a „binevoit”, totuși, să arate lumii sale că a început să ia măsuri drastice, Astfel ministrul turc al Justiției, Bekir Bozdag, a spus că 184 de suspecți, inclusiv antreprenori de construcții și proprietari de clădiri, au fost deja arestați. Numărul de morți confirmat în Turcia și Siria după cutremurul din 6 februarie a depășit 50.000. Declarațiile lui Bekir Bozdag arată că anchetele s-au extins, mai înainte cu două săptămâni, autoritățile turce anunțând că au fost emise 113 mandate de arestare. Printre cei arestați, se numără și un primar al unuia dintre orașele din apropierea epicentrului cutremurului, după cum scrie presa turcă. Erdogan a recunoscut că au existat probleme, dar a dat vina pe soartă pentru amploarea dezastrului. În timpul unei vizite în zonele afectate de seisme, acesta a afirmat că: „astfel de lucruri s-au întâmplat întotdeauna. Face parte din planul destinului”. Cum probabil așa ar trebui, tot conform unui plan al destinului „s-o ia în freză” politic acest nene sultan! În fine, om trăi și om vedea pe mai departe ce și cum! Intrând cu ideile în alte coordonate politico-economice, vă reamintesc că recent, adică vinerea trecută, Uniunea Europeană a adoptat al zecelea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Care, în opinia mea umilă, e tot ca o strecurătoare care lasă loc de multă apă pe Volga cea rusească! În acest context, la un an de la începerea războiului în Ucraina, exodul pe care l-au anunțat, în 2022, companile străine prezente pe piața rusească ar cam fi, încă, în desfășurare. Unele branduri importante au plecat aproape imediat după ce a început invazia rusă, altele au rămas. Unele trag de timp, altele s-au retras de pe piață, după care s-au întors, firește, prin intermediari. Că banii n-au miros pentru unii! Ce dacă-i vorba de multiple și uriașe crime de război? Bănuțul să iasă!
O analiză realizată de jurnalista Alina Mărculescu-Matiș de la „Panorama” arată cum a evoluat cel mai amplu boicot al mediului privat la adresa unei economii majore a lumii. Am s-o reproduc aici pentru că mi se pare relevantă. Astel, dânsa spunea recent că: „O echipă condusă de un profesor de la Universitatea Yale ține, de un an de zile, cea mai bine documentată evidență a exodului firmelor străine din Rusia. Potrivit lor, peste 1.000 de companii și-au anunțat plecarea. Însă, în fapt, numărul celor care au ieșit de pe piața rusă nu e la fel de mare. Puțin sub jumătate din brandurile care și-au anunțat plecarea chiar au făcut-o. Câteva nume de pe această listă: Aldi, Adidas, British Petroleum, Chanel, Dell, Deloitte, Enel, EY, Exxonmobil, H&M, Ikea, JYSK, KPMG, LVMH, McDonalds, Netflix și Renault. Aproape 500 de companii și-au suspendat operațiunile, dar sunt pregătite să le reia, dacă va fi cazul. E cazul unor nume mari, ca Amazon, Air France, AirBnB, BMW, Conde Nast, Disney, Mango, Meta, Maersk și Loreal. În jur de 150 de companii și-au redus operațiunile sau au oprit investițiile, dar nu dau semne că au de gând să plece. Adobe, ArcelorMittal, Continental, Coca Cola sau Credit Suisse sunt câteva dintre ele.Pe lângă toate acestea, mai sunt peste 400 de companii străine care fie nu au de gând să se retragă, fie trag de timp, pentru a vedea dacă poate nu va mai fi nevoie să-și asume o decizie. Din aceste două categorii fac parte foarte multe companii chinezești. Panorama dă exemplu de branduri europene și americane pe care le știm și de pe piața noastră, precum Auchan, Bonduelle, Calzedonia, Clarins, Coface, Etam, Gorenje, Guess, Hard Rock Cafe, Lacoste, Lactalis, Liebherr, Raiffeisen, Unicredit, Tom Ford, TGI Fridays, Zepter etc.” Ce este un pic mai cinic apropo de cele zise anterior se referă la lobby-iștii industriei diamantelor din Anvers, Belgia, care spun că interzicerea importurilor din Rusia le-ar reduce cifra de afaceri cu 30% și ar amenința 10.000 de locuri de muncă directe, în vreme ce ar favoriza alte centre mondiale care nu impun sancțiuni, după cum a precizat cotidianul „Le Monde”. După cum aminteam anterior, Uniunea Europeană a adoptat cel de-al zecelea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, dar un sector important, cel al diamantelor, a fost din nou (coincidență?) exceptat de la aceste măsuri, deși contribuie și acesta, din plin, la finanțarea efortului de război rusesc în Ucraina.
„Le Monde” a mai precizat că „Comisia Europeană nu a propus niciodată în mod oficial sancționarea exporturilor rusești de diamante, iar autoritățile belgiene au afirmat că o astfel de măsură „nu ar avea sens din punct de vedere economic”, deoarece ar „penaliza un anumit stat membru” – și anume Belgia – în timp ce Rusia va putea în continuare să-și vândă diamantele în altă parte. Astfel, pare că cel puțin deocamdată, un apel făcut în martie 2022 de Volodimir Zelenski către deputații belgieni a rămas fără ecou. „Pacea este mai importantă decât diamantele rusești vândute în Anvers. Ajutați-ne!”, spunea atunci președintele ucrainean. Lobby-iștii industriei diamantelor din Anvers, cel mai important centru mondial de profil, au argumente. Ei susțin că interzicerea importurilor din Rusia – cel mai mare producător mondial de diamante brute – le-ar reduce cifra de afaceri cu 30% și ar amenința 10.000 de locuri de muncă directe. În acest timp, susțin ei, alte centre mondiale de profil, care nu ar aplica măsuri restrictive, ar beneficia.” Adică, mai pe scurt „Pecunia non olet”, zicerea aceea latină a împăratului Vespasian, al cărei sens literal este „Banii nu au miros”. Ce va mai fi? Repet ce ziceam și anterior: om trăi și om vedea! Pentru azi am terminat de povestit și vă mulțumesc pentru răbdarea de a fi rămas cu aceste rânduri până la finalul lor! Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!
Al dumneavoastră,
Nicolae Uszkai
Surse și surse foto:
https://www.washingtonpost.com/world/2023/02/16/alexander-lukashenko-warning-war-ukraine/
https://www.youtube.com/watch?v=zm4kLoJdTzQ
https://www.gettyimages.com/photos/alexander-lukashenko
https://www.veridica.ro/stiri/belarusul-sustine-ca-poate-mobiliza-un-milion-si-jumatate-de-oameni
https://www.dw.com/en/ukraine-updates-belarus-activists-claim-russia-a-50-attack/a-64831874
https://www.bbc.com/news/world-europe-64782626
https://www.euractiv.com/section/politics/news/nato-date-set-for-finland-sweden-turkey-meeting/
https://www.hurriyetdailynews.com/fenerbahce-fans-march-for-justice-1931
https://som.yale.edu/story/2022/over-1000-companies-have-curtailed-operations-russia-some-remain
https://inventure.com.ua/en/news/world/foreign-companies-that-have-left-russia-list-is-being-updated
https://www.brusselstimes.com/298419/eu-will-not-ban-russian-diamonds-in-new-sanction-package
https://www.libertatea.ro/stiri/diamante-rusesti-sanctiuni-belgia-4462931
Opiniile cititorului
Continue reading
