„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 31 octombrie la 6 noiembrie…
de Nicolae Uszkai, Brașov

Motto: „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.”– Miron Costin, cronicar

Stimați cititori, privitori, ascultători și dragi amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Prin urmare, să vedem, pentru început, ce s-a întâmplat într-o zi de 31 octombrie de-a lungul timpului…Aceasta este„Ziua Internaţională a Mării Negre”, sărbătorită anual în regiune, pe baza unei hotărâri a Conferinţei ministeriale pentru protecţia Mării Negre de la Istanbul, 30-31.X.1996. La 31 octombrie 1996 miniştrii mediului din Bulgaria, Georgia, România, Turcia, Federația Rusă și Ucraina au semnat cu acest prilej Planul Strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protecţia Mării Negre, cel mai cuprinzator program adoptat vreodată pentru salvarea uneia dintre cele mai poluate mări de pe Terra. Din păcate, războiul anulează toate eforturile anterioare… Aceasta este și „Ziua Arhivelor Naţionale” (la 31.X.1862 se înfiinţa Direcţia Generală a Arhivelor Statului, prin unificarea Arhivelor din cele două Principate Române, Moldova şi Ţara Românească. În anul 1402: Este înregistrată cea mai veche atestare documentară a berii în Moldova.  În 1795,s-a născut poetul romantic englez John Keats. John Keats (n. Londra – d. 23 februarie 1821, Roma) a fost un poet englez, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai romantismului englez, alături de Lord Byron şi Percy Bysshe Shelley. În 1820, s-a născut pictorul Gheorghe Tattarescu, întemeietor, alături de Theodor Aman, al învăţământului artistic românesc (m. 1894).Gheorghe Tattarescu (n. 31octombrie 1820, Focşani, d. Bucureşti) a fost un pictor român, un pionier al neoclasicismuluiîn pictura românească. Împreună cu Theodor Aman a înfiinţat, în 1864, Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, unde a desfăşurat o bogată activitate ca profesor de pictură, fiind mai apoi şi directorul ei în anii 1891 – 1892. În 1828, a încetat din viaţă, la Bucureşti, Constantin Caracaş (n.1773), medic, tipograf şi editor român. A contribuit la organizarea ştiinţifică a medicinii româneşti şi a introdus vaccinarea antivariolică în Ţara Românească. A fost unul dintre fondatorii spitalului „Filantropia” din Capitală. A înfiinţat la Bucureşti prima tipografie laică din Ţara Românească (1817).  În 1865, a luat fiinţă Ateneul Român din Bucureşti, ca instituţie statuară. Edificiul a fost construit între anii 1886 şi 1888, pe bază de subscripţie publică, după planurile arhitectului A. Galleron. În 1868, s-a născut, la Ploieşti, Andrei Ioachimescu (m.1943), inginer şi matematician român. Unul din fondatorii şi animatorii revistei „Gazeta matematică” (Bucureşti, 15 septembrie 1895). A elaborat lucrări în domeniul mecanicii teoretice.  În1869, s-a inaugurat oficial prima cale ferată din Principatele Unite, între Bucureşti şi Giurgiu (69,8 km). Tot atunci a început să funcţioneze cel dintâi depou CFR la Giurgiu. În 1871, 31.X. / 12.XI, este inaugurată Uzina de gaz aerian de la Filaret, din Bucureşti, construită sub conducerea arhitectului francez Paul Gottreau (cel care a construit şi Biblioteca Centrală Universitară, ca şi clădirea CEC-ului din Bucureşti). În 1881, s-a născut Eugen Lovinescu, critic, istoric literar şi scriitor; fondator al revistei şi cenaclului „Sburătorul”; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (m. 1943)  („Gr. Alexandrescu”, „Titu Maiorescu şi posteritatea lui critica”, „Mite”, „Balauca”, „Aripa morţii”, „Viaţa dubla”) Eugen Lovinescu (n. Fălticeni – d. 16 iulie 1943) a fost critic şi istoric literar, teoretician al literaturii şi sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier şi nuvelist român. Este autorul teoriei sincronismului şi al mutaţiei valorilor estetice. În ciuda valorii sale incontestabile, a faptului că şi-a susţinut doctoratul la Paris cu Emile Faguet, a ocupat doar o catedră de profesor de latină la Liceul Matei Basarab din Bucureşti.Este tatăl criticului Monica Lovinescu şi unchiul prozatorului Anton Holban, al dramaturgului Horia Lovinescu şi al criticului literar şi specialistului în ocultism Vasile Lovinescu. În 1888, britanicul John Boyd Dunlop (1840–1921) a inventat pneul utilizat la biciclete, triciclete şi automobile. În1920, a apărut Legea privind înfiinţarea Şcolilor Române de Studii Superioare la Paris şi Roma, cu trei Secţii: cea a studiilor de istorie şi filologie, Secţia pentru continuarea studiilor universitare de specialitate, pentru acele discipline care nu se predau în România şi Secţia pentru cultivarea artelor; stagiul era de un an, cu posibilitatea de prelungire în funcţie de rezultate; prin Decretul din 14.XII.1921, Nicolae Iorga a fost numit director al Şcolii Române din Paris, iar Vasile Pârvan, al Şcolii Române din Roma. În 1929, s-a născut Bud Spencer (Carlo Pedersoli), actor de film şi scenarist italian.Carlo Pedersoli s-a făcut remarcat în aşa-numitele „western-spaghetti” italiene. În România este foarte cunoscut din filmele în care a jucat rolul comisarului Piedone. În 1953, a murit scriitorul Petre Dulfu, poet, traducător şi dramaturg; autor al „Isprăvilor lui Păcală” (1894), operă care îl consacră în literatura română (n. 1856). În 1960, a murit filosoful Mircea Florian; studii de istorie a filosofiei; membru post-mortem al Academiei Române (1990). („Metafizică şi artă”, „Cunoaştere şi existenţă”, „Recesivitatea ca structură a lumii”)  Mircea Florian (n. 1 aprilie 1888, Bucureşti – d. Bucureşti) a fost un filosof român, membru post-mortem al Academiei Române (1990).În 1914 îşi susţine doctoratul în filosofie în Germania, cu teza Der Begriff der Zeit bei Henri Bergson (Conceptul de timp la Henri Bergson). A fost profesor la Universitate şi a condus sectorul de istorie a filosofiei al Institutului de Filosofie de pe lângă Academie. Gîndirea logică a lui Titu Maiorescu, căruia i-a fost student, l-a marcat pentru toată viaţa. Mircea Florian a militat pentru o ontologie realistă, cerând filosofiei să pornească de la obiect, de la „dat”, ca şi ştiinţa, şi nu de la subiect. A considerat lumea externă ca reală şi independentă de conştiinţă. A elaborat studii erudite de istoria filosofiei universale. În 1964, are loc, pe scena Teatrului de stat din Timişoara, premiera piesei Anton Pann, de Lucian Blaga. În1972, a murit Onisifor Ghibu, pedagog (considerat unul dintre fondatorii pedagogiei româneşti), memorialist, publicist şi om politic transilvănean (intensă activitate pentru înfăptuirea statului unitar român; a înfiinţat „România nouă”, primul ziar de propagandă pentru unirea politică a tuturor românilor); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1883).  În 1975, formaţia Queen lansează în Anglia cel mai renumit single al său, Bohemian Rhapsody. În 1984, a murit (asasinată, de către extremiştii sikh) Indira Gandhi, om politic indian; preşedinte al Partidului Congresul Naţional Indian (din 1955), ministru în mai multe rânduri, prim-ministru al Indiei (1966-1977, 1980-1984); fiica lui Jawaharlal Nehru, cel dintâi prim-ministru al Indiei independente  (n. 1917). În1993, a murit regizorul italian de film Federico Fellini.Federico Fellini (n. 20 ianuarie 1920 la Rimini, Italia – d. Roma) a fost un reputat regizor şi scenarist italian, laureat al mai multor premii internaţionale, între care şi premiul Oscar (pe care l-a câştigat de patru ori, al cincilea primindu-l onorific). Fellini a avut una dintre cele mai mari influenţe asupra viziunii cinematografice a secolului trecut. În 2003, este descoperită Planeta pitică Eris, numită după zeiţa greacă a discordiei. Eris (iniţial denumită 2003 UB313) este cea mai mare planetă pitică cunoscută din sistemul nostru solar şi are cel puţin un satelit, numit Dysnomia. Eris este un obiect trans-neptunian din centura lui Kuiper, şi a fost descoperit în 2003. Deoarece diametrul său este mai mare decât cel al lui Pluton, a fost considerat de mulţi ca fiind Planeta X, cea despre care se credea că este cauza unor perturbări în rotaţia planetelor Uranus şi Neptun.Pe 24 august 2006, în urma unei rezoluţii a Uniunii Astronomice Internaţionale , obiectul 2003 UB313 a primit statulul de planetă pitică. În 2011, a fost atins pragul de 7 miliarde de oameni pe Pământ, în Filipine. În urmă cu 2.000 de ani, la naşterea lui Iisus Hristos, erau în jur de 300 de milioane de oameni. Pragul de un miliard a fost atins în anul 1804; în ultimii 38 de ani populaţia Terrei a atins succesiv patru praguri: 4 miliarde de locuitori în 1974, 5 miliarde în 1987, 6 miliarde în 1999 şi 7 miliarde în 2011

Vă propun să trecem la următoarea zi, să vedem ce s-a întâmplat în 1 noiembrie…Aceasta este „Ziua radioului naţional”; la 1.XI.1928 se inaugura postul naţional de radio din România; la orele 17:00 era difuzată în eter prima emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România, cu anunţul: „Alo, alo, aici Radio Bucureşti”; primele cuvinte au fost rostite de preşedintele Societăţii, Dragomir Hurmuzescu, ctitorul radiofoniei româneşti, după care a urmat un recital de versuri compuse de Horia Furtună, în care Radioul românesc era definit „Un suflet nou”; la început Radio Bucureşti (cum era cunoscută Societatea) avea emisiuni doar câteva ore pe zi, în program figurând ştiri, muzică de dans şi clasică, buletine meteorologice; treptat au apărut şi primele emisiuni complexe („Ora copiilor”, „Ora veselă”, „Ora femeilor”, „Cronica muzicală”, „Cronica dramatică”, „Poşta amatorilor”). În 333 î.Hr. are loc bătălia de la Issos, a douăsprezecea victorie a lui Alexandru cel Mare asupra perşilor.În 1500, s-a născut Benvenuto Cellini, sculptor, gravor şi scriitor florentin (m. 1571). Unele surse dau ca dată a naşterii 3.XI.1500.  În 1512, opera lui Michelangelo de pe plafonul Capelei Sixtine a fost arătată pentru prima dată publicului. În 1599, are loc intrarea triumfală în Alba Iulia a lui Mihai Viteazul (1599-1600). Transilvania intra sub stăpânirea domnului muntean.În 1770, s-a născut Constantin Diaconovici-Loga, cărturar de orientare latinistă; luptător pentru răspândirea culturii naţionale printre românii bănăţeni; cunoscut mai ales prin „Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor” (1822), meritorie încercare de sistematizare a noţiunilor şi de creare a unei terminologii gramaticale româneşti (m. 1850). În1815, s-a născut George Boole, matematician, logician şi filosof britanic; creatorul logicii matematice moderne (m. 1864).  În1823, s-a născut Lascăr Catargiu, om politic român, prim-ministru al Principatelor Unite şi al Regatului României (d. 1899). În 1834, a fost înfiinţată, la Iași, în cadrul Mănăstirii Barboi, prima şcoală de fete de la noi din ţară – „Institutul pentru educaţia fetelor”. Fondatorul acestei instituţii a fost Gheorghe Asachi. În 1835, 1/13, a apărut la Bucureşti (până în decembrie 1836), sub conducerea lui Ion Heliade Rădulescu, „Gazeta Teatrului Naţional”, revistă lunară de informare şi critică dramatică, prima revistă românească de specialitate; iniţiată de Societatea Filarmonică, revista îşi propunea sprijinirea activităţii teatrale şi literatura dramatică în limba română, cu precădere repertoriul clasic (drame, tragedii). În1850, apare, la Paris (număr unic), revista politică „România viitoare” (datată însă 20 septembrie 1850), sub redacţia lui Nicolae Bălcescu şi a altor revoluţionari români paşoptişti aflaţi în exil; revista publică manifestul „Poporului român”, în care este formulat scopul şi programul de luptă al viitoarei revoluţii a românilor, sub deviza „Dreptate, Frăţie, Unitate”. În 1864, a fost reînfiinţat Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune din Bucureşti, sub conducerea lui Alexandru Flechtenmacher (director: 1864-1869); intemeiat prin decret domnesc, face parte din instituţiile noului stat român; includea două şcoli principale de artă: Institutul de muzică vocală şi Şcoala de muzică instrumentală. Are filiale, iniţial, şi la Iaşi. Clasă de muzică de cameră (din 1900) şi de compoziţie (1905). În 1922, are loc inaugurarea oficială a Şcolii Române din Roma, cu două secţii: de istorie (incluzând şi arheologia, filologia şi istoria artelor) şi artistică (arte plastice şi arhitectură); şcoala asigura un stagiu de perfecţionare de doi ani studenţilor merituoşi din România; primul director, Vasile Pârvan (până în 1927); funcţionează şi astăzi, ca Accademia di Romania. În 1924,s-a născut Ovidiu Bojor, inventator român, membru al Academiei de Stiinte Medicale .Ovidiu Bojor (n.Reghin) este un academician şi fitoterapeut român, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale.Este deţinător al titlului de Senior Honoris Causa, brevet acordat de către Forumul Preşedinţilor Patronatelor din România şi Diploma de Merit Academit, acordată de preşedintele Academiei Române. Ovidiu Bojor este un renumit farmacist şi deopotrivă fondator al fitoterapiei moderne în România. În 1925, a avut loc înscăunarea primului patriarh al Bisericii Ortodoxe Române; la 25.II.1925 Scaunul Arhiepiscopal şi Mitropolitan al Ungro-Vlahiei a fost ridicat la rangul de Scaun Patriarhal, Miron Cristea, episcop de Caransebeş, devenind, în calitatea sa de primat al României, primul patriarh al BOR.  În1936, are loc încheierea Tratatului de colaborare germano-italian (actul de naştere a Axei Roma-Berlin); la 25 noiembrie va adera la Tratat şi Japonia.  În 1952, SUA au detonat în Insulele Marshall prima bombă cu hidrogen.  În 1960, a murit arhitectul George Matei Cantacuzino, figură proeminentă a arhitecturii româneşti interbelice; cunoscut şi ca pictor, eseist, estetician şi memorialist (n. 1899, la Viena.A fost fiul diplomatului N. B. Cantacuzino. Născut la Viena la data de 23 martie 1899, va urma cursurile liceale la Montreux şi Lausanne. Ulterior va studia arhitectura la Şcoala Naţională de Belle-Arte din Paris, secţia arhitectură. În pictură, va fi elevul lui Othon Friez şi al lui Aro Jo.În ţară, a fost deputat între anii 1931-1933, iar între 1942-1948 a fost profesor suplinitor de istoria şi teoria arhitecturii.Printre construcţiile importante pe care le-a construit se numără Palatul Crissoveloni, Palatul Elisabeta, Arsenalul de aviaţie de la Braşov, Hotelul Belona de la Eforie, Hotelul Rex de la Mamaia, Palatul Creditului Industrial din Piaţa Universităţii din Bucureşti ş. a.Între anii 1948-1953 a fost trimis la închisoare de către comunişti. După ieşirea din închisorile politice comuniste, între 1953-1956, a fost funcţionar la Direcţia Monumentelor Istorice, ulterior ocupându-se de restaurarea unor ctitorii din nordul Moldovei.A scris mai multe lucrări de specialitate, care indică o solidă cultură a autorului acestora.A murit la Iaşi la 1 noiembrie 1960. A fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iaşi. În 1962, din Rusia a fost lansată, pentru prima oară, o rachetă cosmică cu destinaţia planeta Marte. La bord era instalată staţia automată interplanetară Marte-1. În 1989, a murit Mihaela Runceanu, solistă româncă de muzică uşoară.Mihaela Runceanu (n. 4 mai 1955, Buzău —d.Bucureşti) a fost o cântăreaţă româncă de muzică uşoară şi profesoară de canto la Şcoala Populară de Artă din Bucureşti. În 1993, a intrat în vigoare Tratatul de la Maastricht (după ce a fost ratificat de Parlamentele ţărilor membre ale CEE) – de fapt actul de naştere al Uniunii Europene (UE); semnat în decembrie 1991 de şefii de stat şi de guvern din ţările Comunităţii Economice Europene (CEE), reuniţi în orăşelul olandez cu care şi-a asociat numele, Tratatul a deschis calea unei uniuni politice, economice şi monetare între ţările membre. În 2005, astronomi ai NASA au anunţat că au descoperit încă doi sateliţi ai planetei Pluto.

Trecem acum să vedem ce s-a întâmplat în 2 noiembrie… În998, Sfântul Odilon, abatele de Cluny a celebrat pentru prima oară o comemorare a tuturor răposaţilor ordinului său. Această zi a devenit mai apoi în Biserica Catolică data la care sunt comemoraţi toţi credincioşii răposaţi. În 1639, cu sprijinul marelui vizir, Vasile Lupu obţine mazilirea lui Matei Basarab, intră în Ţara Românească şi se intitulează, în documentele emise, domn al Moldovei şi Ţării Româneşti. În 1765,împărăteasa Maria Tereza a ridicat Transilvania la statutul de „mare principat”, provincie nesupusă altui regat. În 1784, a izbucnit marea Răscoală Ţărănească din Transilvania, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan. În 1816, a murit Gheorghe Şincai, istoric, filolog, traducător, poet, reprezentant al Şcolii Ardelene. Spirit iluminist, a adus o contribuţie fundamentală în acţiunea de răspîndire a culturii în mediul rural din Transilvania şi a elaborat alături de Samuil Micu prima gramatică tipărită a limbii române: „Elementa linguae daco-romanae sive valachicae” (Viena, 1780) (n.28.02.1754). În- 1854, a murit Anton Pann, poet, compozitor şi culegător de folclor (n.~1796, la Sliven/Bulgaria). Anton Pann (născut: Antonie Pantoleon-Petroveanu) (data naşterii incertă, între 1793-1797, Sliven, Imperiul Otoman, azi Bulgaria – d. Bucureşti) a fost un poet, compozitor de muzică religioasă, profesor de muzică religioasă, folclorist, literat, publicist, de origine aromân, presupus greşit ca fiind compozitor al muzicii imnului naţional al României. A fost supranumit de Mihai Eminescu „finul Pepelei, cel isteţ ca un proverb” în poemul Epigonii. Prin prescurtarea numelui de familie şi românizare va fi numit Anton Pann. În 1869, 2/14, s-a născut Iulia Hasdeu, poetă română de limbă franceză; fiica lui Bogdan Petriceicu Hasdeu; a publicat în timpul vieţii doar patru poezii; creaţia sa, scurtă, dar densă, scrisă în limba franceză, a fost publicată postum de tatăl său (m. 1888)A fost un copil supradotat; la opt ani neîmpliniţi Iulia a trecut examenele cumulate ale celor patru clase primare.La 11 ani, Iulia Hasdeu a absolvit Colegiul Naţional „Sfântul Sava”, iar în paralel a urmat cursurile Conservatorului de muzică din Bucureşti, a plecat la studii la Paris. A studiat la Sorbona, începând de la vârsta de 16 ani, uimindu-şi profesorii cu talentul său.La 29 septembrie 1888, Iulia Hasdeu a murit de tuberculoză, la vârsta de 19 ani, şi a fost înmormântată la Cimitirul Bellu. Tatăl Iuliei, foarte afectat de moartea ei, a construit, în memoria acesteia, un castel la Câmpina, cunoscut sub numele de Castelul Iulia Hasdeu. În 1873, s-a născut Dimitrie Paciurea, sculptor român. Dimitrie Paciurea (n. Bucureşti – d. 14 iulie 1932, Bucureşti) a fost un sculptor român. Stilul său simbolic şi reprezentaţional contrastează puternic cu stilul simplificat până la esenţa pură al contemporanului şi conaţionalului său Constantin Brâncuşi. Născut în Bucureşti, a studiat aici între 1890 şi 1894, apoi la Paris (între 1896 şi 1900). Debutează în 1894 la Expoziţia artiştilor în viaţă, fiind apoi prezent la Saloanele Oficiale, la manifestările „Cercului artistic” şi ale „Tinerimii artistice”.În 1919 se află printre membrii fondatori ai Societăţii „Arta română”.Operele îi sunt prezentate în expoziţii personale în Bucureşti, în 1907, 1922 (împreună cu Cornel Medrea), 1930.A participat la expoziţii de artă românească deschise la München (1913), Bruxelles (1930) şi la Bienala de la Veneţia (1924).Începând din 1909 a fost profesor de sculptură la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti. În1901, în Piaţa Unirii din Iaşi a avut loc Tricentenarul morţii lui Mihai Viteazul, eveniment la care au participat delegaţii din toate provinciile româneşti.În 1906, s-a născut Luchino Visconti, regizor italian de film, reprezentant al neorealismului în cinematografie („Rocco şi fraţii săi”, „Nopţi albe”) (d.17.03.1976). În 1912, se înfiinţează Comisia de atletism, alergări pe jos şi concursuri, parte din Federaţia Română a Societăţilor Sportive. Acea comisie este de fapt precursoarea Federaţiei Române de Atletism, a 19-a federaţie pe lista mondială. În 1920, s-a înfiinţat Societatea Compozitorilor Români; primul preşedinte – compozitorul George Enescu; în 1949 aceasta s-a transformat în Uniunea Compozitorilor din România. În1941, postul Radio Iaşi a emis pentru prima oară la această dată, sub numele de Radio Moldova.În1947, ziaristul Howard Hughes face zborul de probă a celui mai mare hidroavion din lume, „Hercules”, proprietatea şi realizarea lui. A fost unicul zbor al acestui gigantic hidroavion. În 1950, a murit George Bernard Shaw, dramaturg şi critic literar irlandez („Pygmalion”, „Sfânta Ioana”, „Candida”) ; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1925. George Bernard Shaw (n. 26 iulie 1856, Dublin – d. Ayot Saint Lawrence) a fost un scriitor irlandez, laureat al premiului Nobel pentru literatură în 1925, considerat de unii critici ca unul din cei mai importanţi dramaturgi delimbă engleză de la William Shakespeare. Shaw s-a făcut cunoscut atât ca autor de piese de teatru, cât şi în calitate de critic de artă şi publicist politic.În opoziţie cu dramaturgia superficială a epocii, Bernard Shaw l-a luat ca model pe Ibsen, în care vedea pe unul dintre cei mai mari maeştri ai artei realiste. Dar spre deosebire deIbsen, al cărui teatru avea mai mult un caracter tragic, Shaw era înclinat spre umor şi satiră, creând situaţii care uimesc la început prin caracterul lor neobişnuit. Oricât de paradoxale ar fi însă, ele conţin, în fond, conflicte din viaţa reală, redate de autor cu multă fineţe.Shaw smulge măştile, dezvăluind contradicţiile flagrante ale vieţii. În majoritatea pieselor lui, problema este pusă şi rezolvată nu prin acţiune, ci prin replicile spirituale ale personajelor, care vorbesc deschis despre diferite aspecte din viaţa societăţii. Procedeul preferat al scriitorului este paradoxul. Sub masca unui bufon, el caută astfel să expună publicului adevăruri amare, îmbrăcându-le în forma unor paradoxuri pline de haz.În1956,Armata Roşie (sovietică) reprimă sângeros protestul budapestanilor început în octombrie. Imre Nagy este arestat.În 1988, prima propagare de worm pe Internet. În 1993, Camera Reprezentanţilor a SUA a votat în unanimitate pentru a acorda României clauza naţiunii celei mai favorizate (la 12.10.1993). Senatul american aproba şi el clauza (22.10.1993). La 2.11.1993, preşedintele SUA, Bill Clinton, a semnat textul Rezoluţiei comune a Camerei Reprezentanţilor şi a Senatului SUA privind ratificarea Acordului comercial între SUA şi România pe baza clauzei naţiunii celei mai favorizate. În 1995, Adunarea Generală a ONU a adoptat, cu o largă majoritate de voturi, Rezoluţia privind asigurarea respectării egalităţii limbilor oficiale la Naţiunile Unite şi combaterea supremaţiei limbii engleze; Rezoluţia, care prevede respectarea multilingvismului la ONU, precizează că engleza, araba, chineza, spaniola, franceza şi rusa sunt atât limbi oficiale, cât şi limbi de lucru ale Adunării Generale şi ale Consiliului de Securitate ale ONU, iar franceza şi engleza sunt limbi de lucru ale Secretariatului Organizaţiei. În 2005, a murit Lena (Elena) Constante, artistă plastică (artă decorativă şi ilustraţie de carte) şi scriitoare (memorialistică de detenţie); arestată în 1948 sub acuzaţia falsă de complot, în „lotul Pătrăşcanu” (împreună cu Lucreţiu şi Elena Pătrăşcanu, cu soţul său, folcloristul Harry Brauner, cu filosoful Bellu Zilber ş.a.) (n. 1909).

Trecem la ziua următoare și vedem ce s-a întâmplat în 3 noiembrie…Aceasta este Ziua vânătorilor de munte din Armata României; la 3 noiembrie1916, prin Ordin al Marelui Cartier General Român, Şcoala Militară de Schiori este transformată în Corpul Vânătorilor de Munte.Este și Ziua Ordinului „Bărbăţie şi Virtute”, marcată, anual, la 3 noiembrie, data instituirii Ordinului, în 1903; se sărbătoreşte pe baza Legii 413/18.X.2004.În 1493, celebrul navigator Cristofor Columb a ajuns pe insula Waitikubuli, pe care a numit-o „Insula Dominica”.În1834, a fost fondat în Bucureşti Muzeul de Istorie Naturală şi Antichităţi, astăzi Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”; actuala clădire, care adăposteşte colecţiile muzeului, a fost inaugurată în prezenţa Regelui Carol I, la 24.05.1908.Prin decretul princiar nr.142 din 3 noiembrie 1834, semnat de domnitorul Alexandru Ghica (1834-1842), este fondat „Museul Naţional” din Bucureşti.În1843, s-a născut Mihail Romano, ofiţer român, Erou al Războiului de Independenţă (d. 1877).  În 1860, a avut loc deschiderea oficială a cursurilor la Colegiul Naţional „Matei Basarab” din Bucureşti.În 1863, a apărut, la Bucureşti, prima revistă umoristică editată de B.P. Hasdeu, „Aghiuţă” (până la 17 mai 1864, săptămânal) În1883, în Spania,  Antonio Gaudí, arhitectul modernist, primeşte aprobarea de a continua construcţia „templului” barcelonez Sagrada Familia.În 1900, a murit Eufrosina Popescu, actriţă şi cântăreaţă; a cântat, sub pseudonimul Marcolini, pe scenele unor teatre muzicale din Veneţia, Florenţa, Milano, Nisa, Paris (n. 1821). În 1901, s-a născut André Malraux, romancier, eseist şi om politic francez.André Malraux, nume schimbat din André Berger (n.Paris – d.23 noiembrie 1976, Créteil) a fost un scriitor, ziarist şi om politic francez. În tinereţe, a dus o viaţă foarte aventuroasă, angajându-se şi în agitaţiile politice de diferite nuanţe.În 1909, s-a născut actorul Marcel Anghelescu. Marcel Anghelescu (n. Craiova – d. 22 februarie 1977, Buureşti) a fost un celebru actor român de teatru şi film. A interpretat roluri de compoziţie, cu predilecţie comice (Pristanda din O scrisoare pierdută de Caragiale, Nebunul din Regele Lear de Shakespeare) pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti. A fost laureat al Premiului de stat şi a fost distins cu titlul de „Artist al poporului”.În 1919, istoricul Vasile Pârvan îşi inaugurează cursul de istorie la nou înfiinţata Universitate a Daciei Superioare din Cluj cu prelegerea: „Datoria vieţii noastre”, în care a adus şi un omagiu jertfei depuse de tinerii ostaşi români la înfăptuirea unităţii naţionale a statului. În1936, s-a născut Mircea Moldovan, regizor, autor de filme rtistice şi documentare (monografia Blajului). Spectacolele de teatru în regia sa sunt mai puţin numeroase, dar între ele se numără „Horea”, montat la Teatrul de Stat din Turda, spectacol premiat la Festivalul de Teatru de la Oradea. A fost preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului (1996-1999) şi membru al Consiliului pentru perioada 2000-2004 (filme: „Ziua cea mai lungă”, „Procesul”, „Pintea ”).În1950: România a aderat la Convenţia cu privire la prevenirea şi reprimarea genocidului, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 9.XII.1948 (Convenţia a intrat în vigoare la 12.I.1951). În 1954, a murit Henri Matisse, pictor, decorator şi sculptor francez; reprezentant de seamă al fovismului. Henri Matisse (n. 31 decembrie 1869, Le Cateau-Cambrésis – d. Nisa), pictor francez, unul dintre cei mai străluciţi reprezentanţi ai artei secolului al XX-lea şi totodată unul dintre principalii iniţiatori ai artei moderne. Moştenitor al impresionismului şi neoimpresionismului, Matisse dă impuls mişcării fauviste (Fauvismul a fost un curent formalist în pictura franceză de la începutul secolului al XX-lea, care reprezenta lumea concretă în culori violente, folosind tonuri pure şi renunţând la perspectivă), dar este în acelaşi timp un pictor universal, la fel de dezinvolt în cultivarea artei africane, cât şi în creaţia artiştilor renascentişti sau cu operele contemporanilor săi.În1956, a fost înfiinţată Opera Română din Iaşi, spectacolul inaugural fiind Tosca de Giacomo Puccini. Opera este găzduită de Teatrul Naţional din Iaşi. În 1971, 3-5, a avut loc plenara CC al PCR la care Nicolae Ceauşescu a prezentat „Expunerea cu privire la programul PCR pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor”; plenara a marcat o cotitură ideologică şi politică a partidului, în sensul că a pus capăt perioadei de relativă liberalizare ce urmase Congresului al IX-lea al PCR, a marcat începutul perioadei neostaliniste în politica internă, a declanşat o înăsprire a politicii în domeniul culturii şi faţă de intelectuali; plenara a constituit, totodată, semnalul consolidării puterii personale a lui Nicolae Ceauşescu şi al declanşării cultului personalităţii. În 1983, la nord de Kabul (Afganistan), un convoi militar rusesc a fost atacat într-o ambuscadă în tunelul Salangl, cu o lungime de 2,7 km; şi-au pierdut viaţa peste 2.000 de oameni.În1998, are loc inaugurarea noii Curţi Europene a Drepturilor Omului, care devine unică şi permanentă (Strasbourg).În 2005, rămăşiţele pământeşti ale lui Nicolai Copernic au fost descoperite într-o catedrală din Polonia

Urmează ziua de 4 noiembrie…În 1493, expediţia lui Columb descoperă insula Guadelupa.Guadelupa (Guadeloupe) este un arhipelag în partea estică a Caraibelor. Este un departament de peste mări al Franţei (département d’outre-mer sau prescurtat DOM). Ca toate celelalte DOM-uri, Guadelupa este una dintre cele 26 regiuni ale Franţei (région d’outre-mer) fiind parte a Republicii Franceze şi a Uniunii Europene.  În 1872, 4/17, s-a născut omul politic Barbu Alexandru Ştirbei; preşedinte al Consiliului de Miniştri, ministru de interne şi ad-interim la Finanţe şi la Externe (în 1927); a fost desemnat, în 1944, să poarte tratative de armistiţiu, la Cairo, cu britanicii şi americanii; în septembrie 1944 a făcut parte din delegaţia română trimisă la Moscova pentru încheierea armistiţiului; membru de onoare al Academiei Române din 1929 (m. 1946).În 1879, a fost patentată prima casă de marcat de către James J. Ritty din Dayton, Ohio.În1890, are loc inaugurarea la Londra a primului sistem de cale ferată subterană electrificată (metrou). În 1899, este publicată cartea lui Sigmund Freud, „Interpretarea viselor”.În 1900, s-a născut Lucreţiu Pătrăşcanu, jurist, sociolog şi om politic comunist; participant de seamă la înfăptuirea actului de la 23 august 1944; ministru al justiţiei între anii 1944 şi 1948; arestat în 1948 sub acuzaţia falsă de complot, împreună cu pictoriţa Lena Constante, soţia sa, Elena Pătrăşcanu, filosoful Bellu Zilber, folcloristul Harry Brauner ş.a. (m. 1954, executat în închisoarea Jilava, după simulacrul de proces din 6-13 aprilie acelaşi an).În 1901, s-a născut Henri H. Stahl, sociolog, jurist şi istoric; începând cu anul 1925, a participat activ la acţiunile de cercetări monografice iniţiate de Dimitrie Gusti, luând parte, până în 1955, la toate campaniile monografice de studiere a satelor româneşti; fiind unul dintre colaboratorii apropiaţi ai acestuia (alături de Victor Ion Popa, Mihai Pop şi Gheorghe Focşa), Henri Stahl l-a sprijinit pe profesorul Gusti în eforturile de a înfiinţa Muzeul Satului din Bucureşti (1936); membru corespondent, din 1974 şi membru titular, din 1990, al Academiei Române (m. 1991).În1922, exploratorul englez Howard Carter a descoperit mormântul lui Tutankamon, în Egipt.În 1928, este invitat primul actor la microfonul Radiodifuziunii Române; actriţa Victoria Mierlescu a susţinut un recital de poezie; emisia inaugurală a Radioului românesc avusese loc cu câteva zile mai înainte, la 1 noiembrie.În 1938, George Enescu a terminat „Suita a III-a”, „Săteasca”; prima audiţie a avut loc la 2.02.1939 la Carnegie Hall, cu orchestra Filarmonicii din New York.În1946,începe să funcţioneze oficial UNESCO – Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, instituţie specializată a ONU, cu sediul la Paris; la această dată a intrat în vigoare actul de constituire a Organizaţiei, semnat la 16.XI.1945, la Londra (România este membră a UNESCO din 27.VII.1956).În1950, a fost semnată, la Roma, Convenţia Europeană privind Drepturile Omului; a intrat în vigoare la 3.IX.1953 (Convenţia a fost semnată sau ratificată de peste 30 de state; la 20.VI.1994, România a ratificat, la Strasbourg, Convenţia şi zece protocoale adiţionale). În 1966, inundaţii în Veneţia şi Florenţa. Aproape un milion de volume din colecţia de la Biblioteca Naţională, documente de la Arhiva de Stat, tablouri au fost acoperite de apă.În 1970, a murit Tudor Muşatescu, dramaturg, prozator, poet şi publicist (piese de teatru: „Titanic vals”, „…Escu”, „Visul unei nopţi de iarnă”) (n. 22.02.1903) Scrie epigrame, compune de unul singur o revistă scrisă de mână, „Ghiocelul”, cu versuri, schiţe şi chiar cu o piesă de teatru, intitulată „Ardealul”. A scris schiţe, romane, piese de teatru dar succesul i-a fost adus de teatru.La maturitate, atât ca vârstă, cât şi ca formaţie artistică, Tudor Muşatescu se dedică trup şi suflet teatrului, în calitate de dramaturg, traducător, director de scenă, de conducător şi proprietar de teatru. Criticii l-au considerat un fidel continuator, în perioada interbelică, al comediei caragialene de moravuri, prin tipologie, situaţii şi dialoguri spirituale. Debutul scenic l-a avut la Paris, în 1923, în piesa Focurile de pe comori.Piesele de teatru ale lui Muşatescu, cu deosebire comediile „Titanic-Vals”, „…escu” şi melodrama „Visul unei nopţi de iarnă”, au avut succes şi în străinătate.În 1979, ambasada americană din Teheran a fost ocupată de militanţi iranieni, care au luat ostatice 90 de persoane. În1980, republicanul Ronald Reagan devine cel de-al 40-lea preşedinte al Statelor Unite

Urmează să vedem ce s-a întâmplat în 5 noiembrie…În 1836, s-a născut Constantin Esarcu, naturalist, medic şi diplomat; s-a dedicat operelor culturale de interes naţional: a fondat Societatea Filarmonică şi a iniţiat subscripţia publică pentru construirea „Ateneului Român” din Bucureşti (1865); membru corespondent al Academiei Române din 1884 (m. 1898).În 1860, a fost inaugurată Grădina Botanică din Bucureşti; înfiinţată ca instituţie în acelaşi an, pe lângă Facultatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, la iniţiativa doctorului Carol Davila, în urma unui decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza; amenajarea acestui spaţiu, ca bază didactică şi de cercetare, a fost realizată sub conducerea botanistului Ulrich Hoffmann, ca prim director al acestei instituţii.În1880, 5/17, Sergiu Voinescu, reprezentant diplomatic cu misiune specială, este primit în audienţă de secretarul de stat american, William E. Ewarts, pentru a notifica proclamarea independenţei de stat a României. În 1880, s-a născut scriitorul Mihail Sadoveanu; membru titular al Academiei Române din 1921. Mihail Sadoveanu (n. Paşcani – d. 19 octombrie 1961, Vânători-Neamţ) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician şi om politic român. Este considerat unul dintre cei mai importanţi prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea. Opera sa se poate grupa în câteva faze care corespund unor direcţii sau curente literare dominante într-o anumită epocă: o primă etapă sămănătoristă, cea de început, a primelor încercări, nuvele şi povestiri, o a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică (reflectată în romane precum Creanga de aur sau Divanul persian), precum şi o ultimă fază care corespunde realismului socialist, în acord cu perioada socialist-comunistă la care Sadoveanu va adera ideologic.În 1889, a avut loc deschiderea oficială a cursurilor Şcolii Superioare de Război, înfiinţată la 8.08.1889 printr-un decret al regelui Carol I; şcoala va funcţiona până în 1948 când, printr-un decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, va fi desfiinţată, atribuţiile ei fiind preluate de o nouă instituţie – „Academia Militară”.  În 1905, a avut loc, la Lugoj, o mare întrunire populară la care au participat peste 20.000 de români din 32 de localităţi din Banat şi Transilvania; aceştia au cerut recunoaşterea naţionalităţii române şi promovarea limbii şi culturii româneşti; întrunirea a marcat un moment important în lupta naţională a românilor din Austro-Ungaria. În 1918, 5/18, Declaraţia de independenţă a Transilvaniei este citită în Parlamentul de la Budapesta de dr. Alexandru Vaida-Voevod (adoptată, la 29.IX/12.X.1918, la Oradea, de Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania, Declaraţia, intitulată „Către popoarele lumii”, afirma, în faţa opiniei publice mondiale, dorinţa Transilvaniei de a se uni cu România).În 1951, a murit scriitorul Ion C. Vissarion (n. 1879)Ion C. Vissarion ( n. 2 februarie 1883, Costeştii din Vale) a fost un scriitor român.A fost un aprig susţinător al lumii satului, „scriitor-ţăran”, cum s-a autocaracterizat. Participant la răscoala din 1907, a evocat cu dramatism înăbuşirea sângeroasă a mişcărilor ţărăneşti în romanul Răsculaţii (1910) şi în drama socială Lupii (1914).În 1952, a murit astronomul Nicolae Coculescu, fondatorul Observatorului Astronomic din Bucureşti (1908); lucrări de mecanică cerească (n.31.07.1866).În 1968, Richard Nixon, liderul Partidului Republican, a fost ales preşedinte al SUA. A pus capăt războiului din Vietnam (1973) şi a reuşit să angajeze negocieri între Israel şi Egipt. În 1974 a fost silit să demisioneze, fiind implicat în afacerea Watergate (1969–1974).În 1968, Shirley Chisholm a fost prima femeie de culoare aleasă în Congresul American.În 1970, la Vatican a fost introdus serviciul divin în limba naţională a fiecărei comunităţi romano-catolice. În 1979, a murit Lucia Bălăcescu Demetriade, pictor, grafician şi cronicar plastic. A ilustrat volume de poezii de Ion Minulescu şi Tudor Arghezi (n.22.01.1895)Pictor, grafician şi cronicar plastic.A fost eleva artiştilor plastici Eustaţiu Stoenescu şi Gheorghe Petraşcu.Prima sa expoziţie personală a fost vernisată în anul 1919, la Bucureşti, în acelaşi an artista plecînd spre Paris, unde a urmat cursurile Academiilor Julian şi La Grande Chaumiere. În anul 1927, a realizat 35 de desene pentru ilustrarea volumului „Corigent la limba română” de Ion Minulescu, iar doi ani mai tîrziu a participat la Expoziţia Internaţională de la Barcelona, unde a obţinut medalia de bronz. De-a lungul carierei artistice, Lucia Dem. Bălăcescu a realizat desene pentru „Cartea cu jucării” şi „Ce ai cu mine, vîntule” de Tudor Arghezi, precum şi pentru volumul „Decameronului” de Boccaccio (113 ilustraţii şi 101 vignete – ilustraţie de mici dimensiuni care se pune la începutul sau la sfîrşitul unui text sau capitol). De asemenea, pe parcursul vieţii, artista a deschis şi participat la numeroase expoziţii personale şi de grup, atît în ţară, cît şi peste hotare. Contribuţia sa la arta românească, precum şi la promovarea acesteia peste hotare a fost răsplătită cu numeroase premii, printre acestea numărîndu-se Premiul „Ioan Andreescu” al Academiei Române (1974).Tabloul înfăţişează figura unei ţărănci din Sălişte, al cărei costum popular este motivul central al lucrării. Femeia este ilustrată până la genunchi, în uşor semiprofil spre stânga, iar chipul priveşte drept în faţă. În mâini poartă o tăviţă cu o ceaşcă de cafea şi un pahar cu apă.În fundal se observă o măsuţă cu o vază cu flori şi o oglindă de perete. Accentul cade pe decorativismul costumului realizat din suprafeţele mari de alb (ia cu mâneci ample, încreţite şi fusta) şi negru (scurteica şi fotele dantelate pe margini), echilibrate de pata de roşu a brâului.În 1992, s-a redeschis Ambasada Vaticanului la Bucureşti (Nunţiatura Apostolică). Relaţiile diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun au fost stabilite în 1920; au fost întrerupte în anul 1950, după instalarea regimului comunist, şi au fost reluate la 15.V.1990, după Revoluţia anticomunistă din Decembrie 1989.În 2010, a murit Adrian Păunescu, poet, jurnalist şi om politic; a iniţiat şi a condus, în perioada când a fost redactor-şef al revistei „Flacăra” (1973 – 1985), „Cenaclul Flacăra”, adevărat fenomen de masă, cu care a susţinut, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, 1615 manifestări de muzică, poezie şi dialog; membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (n. 1943)

Finalmente, să vedem ce s-a întâmplat în 6 noiembrie…Aceasta este „Ziua internaţională pentru prevenirea exploatării mediului în timp de război sau conflict armat”; La 5 noiembrie 2001, Adunarea Generală declara ziua de 6 noiembrie a fiecărui an drept Zi Internaţională pentru prevenirea exploatării mediului în timp de război sau conflict armat (rezoluţia 56/4).Prin această decizie s-au luat în considerare consecinţele conflictelor armate asupra mediului, acestea afectând ecosistemele şi resursele naturale la mult timp după terminare, depăşind frontierele naţionale şi având efecte negative asupra mai multor generaţii.De asemenea, s-a reamintit Declaraţia ONU a Mileniului, care pune accent pe necesitatea de a proteja mediul înconjurător comun. Marcarea acestei zile urmăreşte sensibilizarea opiniei publice şi a factorilor de decizie asupra consecinţelor acţiunilor armate asupra mediului.În 1494, s-a născut Suleiman (Soliman) Magnificul, sultan al Imperiului Otoman. Soliman I (n. 6 noiembrie 1494 – d. 5/6 septembrie 1566) a fost al zecelea sultan al Imperiului otoman, ce a domnit între anii 1520-1566, fiind unul dintre cei care au domnit o perioadă lungă de timp. A fost cunoscut sub numele de Soliman Magnificul şi Legislatorul, datorită implicării sale în finalizarea sistemului de legi al Imperiului Otoman. Soliman a fost cel mai puternic şi cunoscut conducător din Europa secolului al XVI-lea.El coordona politica şi economia Imperiului, dar era, în acelaşi timp, şi conducătorul armatei. Fiind în fruntea acesteia el cucereşte pe rând Belgrad-ul, Rhodos-ul, şi, după victoria de la Mohacs din 1526, reuşeşte să pună stăpânire pe o mare parte din teritoriul Regtului Ungar. În 1814, s-a născut Adolphe [Antoine-Joseph] Sax, interpret şi constructor belgian de instrumente de suflat (inventatorul saxofonului) (m. 1894).În 1851, s-a născut Charles Dow, jurnalist si economist american, cel care a folosit pentru prima data indicii bursieri; „Indicele Dow” (d. 04.12.1902)

– 1857, 6/18: Se încheie, la Galaţi, un aranjament între guvernul Moldovei şi Comisiunea Europeană a Dunării pentru serviciul liniei telegrafice Galaţi-Sulina (ratificat la 19/31.III.1858). În 1860, s-a născut Ignacy (Jan) Paderewski, pianist, compozitor şi om politic polonez; prim-ministru şi ministru de externe al Poloniei (ianuarie-decembrie 1919); a semnat Tratatul de la Versailles-1919 (m. 1941).În 1861, s-a născut James Naismith, medic si pedagog canadian, inventatorul baschetului. James A. Naismith (d.28 noiembrie 1939), pedagog, medic, preot prezbiterian şi antrenor canadian, a fost inventatorul jocului de baschet, primul care a introdus casca de protecţie în fotbalul american şi primul antrenor care a creat şi condus o echipă de baschet formată din 5 (cinci) jucători.Născut în cartierul Ramsay (Ramsay township) în apropiere de Almonte, Ontario, Canada, Naismith a fost fiul cel mai mare al unei familii de imigranţi scoţieni, care sosiseră în zonă în 1851 pentru a lucra în industria minieră.În 1865, s-a născut medicul militar britanic William Eishman; pasionat de bacteriologie, a descoperit vaccinul contra febrei tifoide (m. 1926). În 1882, 6/19, s-a născut Aurel Vlaicu, inginer şi pilot, creator al primelor aeroplane româneşti, pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (m.31.VIII/13.IX.1913; s-a prăbuşit cu un monoplan proiectat şi construit de el, „Vlaicu II”, lângă Câmpina, în timp ce încerca să treacă Munţii Carpaţi).În 1893, a murit compozitorul rus Piotr Ceaikovski. A compus simfonii,concerte instrumentale,opere,muzică de cameră şi piese pentru pian (balet: „Lacul lebedelor”, „Spărgătorul de nuci”, „Frumoasa din pădurea adormită”; opere: „Evgheni Oneghin”, „Mazepa”, „Dama de pică” etc) (n.07.05.1840).În 1914, s-a născut scriitorul Alexandru Mitru (numele la naştere: Alexandru Pârâianu), autor de literatură pentru copii şi tineret (m. 1989) („Legendele Olimpului”, „Săgeata căpitanului Ion”, „Poveşti cu tâlc”) (d. nov. 1989).În 1917, a izbucnit Revolutia Bolşevică din Rusia.Evenimentul istoric cunoscut sub denumirile de Revoluţia din Octombrie sau de Revoluţia Bolşevică, a fost lovitura de stat prin care bolşevicii au preluat puterea cu forţa de la guvernul lui Kerenski, şi care a inaugurat a doua fază a Revoluţiei Ruse din 1917.Lovitura de stat a fost organizată de bolşevici sub conducerea lui Vladimir Ilici Lenin şi e considerată prima revoluţie comunistă din secolul al XX-lea, revoluţie bazată pe ideile lui Karl Marx. Cele mai importante activităţi revoluţionare au fost cele de sub controlul Comitetului Militar Revoluţionar al Sovietului din Petrograd.Iniţial, evenimentul era numit Revolta din octombrie sau Revolta de pe 25, aşa cum apare în prima ediţie a operelor complete ale lui Lenin.Proeminenţa evenimentului a fost scoasă în evidenţă mai târziu. Numele oficial al evenimentului în Uniunea Sovietică, începând cu a zecea aniversare din 1927, a fost Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie. Azi, denumirea de Revoluţia din Octombrie este folosită în mod curent, deşi istoriografia rusă modernă contestă caracterul de revoluţie populară a loviturii de stat, iar expresia Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie este folosită de partidele comuniste şi troţkiste, bunăoară de comuniştii ruşi.În 1923, brevet de invenţie acordat americanului Jacob Schick pentru primul aparat electric de ras.În 1936, s-a născut Emil Loteanu, regizor de film, scenarist şi poet din R. Moldova (m. 2003).În 1947, Adunarea Deputaţilor votează o moţiune de neîncredere în activitatea grupării politice liberale conduse de Gheorghe Tătărăscu, reprezentanţii liberali fiind înlăturaţi din guvernul Groza (practic, din acel moment, activitatea Partidului Naţional Liberal încetează, până în ianuarie 1990).În 1993, a murit istoricul literar Alexandru Piru. Alexandru Piru (n. 1917, în jud. Bacău – d. Bucureşti) a fost un critic şi istoric literar român, profesor de literatură la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti.A fost unul dintre asistenţii lui George Călinescu, alături de Dinu Pillat şi Adrian Marino, pînă la „radierea” (îndepărtarea) acestuia din Facultate; a îngrijit re-editarea monumentalei Istorii a literaturii române de la origini şi până în prezent, semnând prefaţa ediţiei a doua, publicată în 1982 de Editura Minerva.În 2003, sonda spaţială americană Voyager, lansată în 1977, ajunge la limita Sistemului Solar.

Pentru astăzi voi încheia cele câteva momente de istorie din mașina timpului. Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!

Al dumneavoastră,

Nicolae Uszkai

Surse foto:

Wagon Wheels Decorative Wooden