„Moara cu povești”.
Astăzi, „măcinăm” povești la Muzeul Etnografic din Brașov de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de Carmen Vintu on aprilie 22, 2022
Motto: „Tradiţiile sunt deprinderile societăţii.”– Alexandru Dragomir, filosof
Stimaţi cititori și dragi amici, astăzi vă propun, aici la „Jurnal de Brașov”, la această „moară cu povești” de fiecare vineri, să ne ducem acum într-o nouă destinație brașoveană mai puțin cunoscută, din păcate, pentru marele public. Spun că este mai puțin cunoscută nu pentru că nu ar avea vizitatori, ci pentru că nu este promovată așa cum ar trebui în societate, în general, nu neapărat instituțional. Și pentru că apetența multora dintre cei ce „fac turism” intern se rezumă, de prea multe ori, la cârciumi, spa-uri, făcut grătare pe la varii picnicuri etc. și făcut selfie-uri prin lanuri de rapiță, lavandă și alte plante iubite de obiectivele fotografice…Nu vreau să fiu răutăcios cu „industria ospitalității”(un termen aiurea, în opinia mea, dar asta mai puțin contează), dar muzeele sunt promovate mult prea puțin în toți vectorii media de pe plaiurile mioritice. Puțin către deloc, comparativ cu papa, nani, băiță și plimbărică pe varii cărări! Deschideți pe orice canal TV, „par de-un egzamplu”, și veți vedea că promovarea turismului românesc înseamnă, în proporție covârșitoare, ceva despre muuultă mâncare, mai ales acum în preajma Paștilor! Că așa-i tradiția, nu?

Și pentru că veni vorba despre tradiții, mai zilele trecute m-am întâlnit la o „bârfă de bine” cu o bună amică, Cristina Tănase pe numele său, care are un loc de muncă fain și anume este muzeograf la Muzeul Etnografic din Brașov, subiectul poveștii mele de astăzi, iar înainte de acest loc fain a activat, tot ca muzeograf, la Muzeul Județean de Istorie Brașov. Și am zis că, dacă tot suntem noi la „o bârfă de bine” (sintagmă pe care am preluat-o din copilărie de la bunica mea maternă dintr-un sat sătmărean), preț de o cafea bună, să mai zicem una-alta și despre activitatea dumneaei și locul fain cu care a ajuns să se identifice. Adică să stăm la povești aici la „moara cu povești”… despre tradiții, etnografie, istorie și multe altele… Doamna Tănase spune că i se potrivește acest loc fain, chit că, la prima vedere, ar părea că pasiunea sa de o viață, istoria, ar fi lăsată pe locul al doilea. Mai ales că ea și soțul ei, Ionuț Tănase, profesor de istorie și director al Liceului Teoretic „George Moroianu” din Săcelele Brașovului, constituie o familie de istorici în purul înțeles al cuvântului! Dar nu, istoria nu a lăsat-o pe locul al doilea pentru că, implicit, etnografia este o știință care înglobează intrinsec multă, foarte multă istorie. Care-i definiția etnografiei, conform „Dicţionarului explicativ al limbii române”?

Păi, să vedem! Cică, etnografia este știința care „clasifică popoarele lumii, studiază compoziţia, originea şi răspândirea lor, urmărește evoluţia culturii lor materiale şi spirituale, moravurile şi particularităţile felului lor de viaţă, legăturile cultural-istorice reciproce.” Și ar veni în limba română din franțuzescul ethnographie… Deci avem înglobată istorie în acest domeniu „cât cuprinde”, ca să citez și mediul colocvial al existenței noastre mioritice!
Am rugat-o pe doamna Tănase să-mi spună câteva lucruri despre muzeu și măcar câteva cuvinte despre expozițiile permanente ale Muzeului. Pentru că dânsa, împreună cu colectivul muzeului unde se simte bine, ca între adevărați colegi puși pe treabă, pun mult suflet și efort în activitatea dumnealor și vă așteaptă să vedeți la fața locului „cu ce se mănâncă” acest muzeu fain!Deci, ce e cu acest muzeu? Muzeul de Etnografie Braşov este consacrat etnologiei regionale din partea de sud-est a Transilvaniei, ilustrând prin patrimoniul său valoros civilizaţia comunităţii rurale din zonele etnografice distincte Bran, Rupea, Ţara Oltului, Valea Hârtibaciului și, firește, Ţara Bârsei.

Acest muzeu s-a înființat în anul 1990, continuând activitatea secției de etnografie (înființată anterior în anul1967) din cadrul Muzeului Regional Brașov, de la acea vreme, un muzeu format în anul 1950 prin reunirea colecţiilor existente la „Muzeul Săsesc al Ţării Bârsei” şi cele ale „Muzeului Asociaţiunii Culturale ASTRA.” Notabilă este existența unor „strămoși” de certă valoare culturală ai actualului muzeu”. Nu comentez deciziile anilor 50 ai secolului trecut, când știm foarte bine că se urmărea „nivelarea” conștiințelor românești normale și aducerea la stadiul de „turmă” înregimentată-n…roșu aprins. Unde găsim acest muzeu?

Păi, patrimoniul deținut de „Muzeul de Etnografie Brașov” este expus astăzi atât în sediul central din Brașov, situat în Brașov, pe Bulevardul eroilor, nr 21 A, co-localizat cu Muzeul de Artă Brașov, cât și în filialele acestuia, pe care le găsim în Brașov, în două locuri dar și în Săcele și în Rupea. Cea mai nouă filială, „Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului”, situat în Piața Sfatului din Brașov, ilustrează modul de viaţă al locuitorilor din mediul urban brașovean și sud-est transilvănean între secolele al XVI-lea și al XIX-lea.
Că tot veni vorba de „Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului”, care este dedicat antropologiei urbane, trebuie spus că acesta funcționează într-un veritabil monument de arhitectură civilă, reprezentativ pentru tipologia spațiilor comerciale publice și private din orașele transilvănene din secolele XVI-XIX. Această clădire, atestată arheologic încă din secolele XIII-XIV, fiind situată în incinta vechii cetăți a Brașovului, cu ferestre și uși cu ancadramente din piatră și bolți cu penetrații, relevă aspecte constructive specifice Renașterii, fiind refăcută în anul 1566, datare descoperită pe un ancadrament de piatră cu ocazia unor relativ recente cercetări.

Aspectul exterior al acestui imobil cu „miez” medieval a suferit, firește, multe transformări și modificări în cursul secolelor. Fațada imobilului, construită spre piața orașului, actuala Piață a Sfatului, așa cum este specificat pe site-ul oficial al muzeului, „cu arcade exterioare sprijinite pe stâlpi, concepute inițial ca spații de vânzare a mărfurilor negustorilor și breslașilor brașoveni, a fost modificată în secolul al XIX-lea, frontonul casei înaintând spre piață cu circa doi metri. Subsolul a servit ca pivnițe și spații de depozitare pentru mărfurile de tranzit sau pentru târgurile locale.”


Într-adevăr, merită să vizitați acest loc și vă pot confirma cele spuse și pe site-ul despre care vă ziceam anterior, făcând eu împreună cu niște amici, o vizită relativ recentă la acest muzeu, că, „o vizită la „Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului” vă va dezvălui detalii despre modul de viață specific Brașovului în secolele XVII-XIX, ca important centru meșteșugăresc și comercial al Transilvaniei, punct de tranzit între Europa centrală și apuseană cu Peninsula Balcanică și lumea orientală.”

Cât despre filiala din Săcele, Muzeul Etnografic de aici funcţionează într-o clădire monument istoric, atestată documentar în anul 1543, care, timp de trei secole, a servit ca loc de strângere a dijmelor. Expoziţia permanentă de aici ilustrează segmente de viaţă specifice pentru civilizaţia tradiţională a Carpaţilor (ocupaţii, meşteşuguri, instalaţii tehnice, un spaţiu de locuit şi costume tradiţionale). Aceste aspecte evidenţiază ipostaze ale multiculturalităţii zonei Săcele prin prezentarea sugestivă a unei lumi comune atât mocanilor, cât şi ceangăilor.

Personal, am vizitat această expoziție și depun mărturie că este una deosebit de interesantă și merită efortul de a o căuta. În completarea expoziției interioare, în exterior, în curtea muzeului se află o piuă cu ciocane, cu acţionare hidraulică. Piua, care îngroşa textilele groase din lână, a fost transferată din localitatea Târlungeni în curtea muzeului.

În descrierea oficială a acestei filiale se spune că „relaţia urban-rural, sesizată indirect în expunere, aduce în prim plan fenomenul de aculturaţie, aşezările săcelene fiind puternic influenţate de modul de viaţă urban datorită situării lor în proximitatea oraşului Braşov.”

Și acum, câteva cuvinte despre filiala din Rupea a muzeului. Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” se află în centrul oraşului Rupea, la 65 de km de Braşov, pe drumul ce leagă Braşovul de Sighişoara. Muzeul, găzduit de o clădire istorică din secolul al XVIII-lea, recent renovată, evocă lumea rurală din jurul localităţii Rupea, al cărei târg este atestat documentar din anul 1433.Muzeul etnografic „Gheorghe Cernea” evocă lumea rurală din jurul oraşului Rupea dar şi târgul Cohalm cu spaţiile comerciale, loc de întâlnire a locuitorilor zonei.

Descrierea oficială de pe site-ul instituției spune că: „amenajarea muzeală îşi propune să ilustreze principalele aspecte care definesc specificul zonei etnografice Rupea: pescuitul tradiţional pe Olt, centrul de olărit din Drăuşeni, obiceiuri specifice populaţiei săseşti din zonă (Kronenfest), nunta românească, interiorul casei săseşti şi româneşti, dar şi comerţul înfloritor din târgul Cohalm (băcănia lui Michael Falk).” Muzeul poată numele lui Gheorghe Cernea (n.1898-d.1965), una dintre cele mai marcante personalităţi din zona Rupea, dedicate folclorului şi etnografiei româneşti. Configuraţia etnoculturală a zonei Rupea relevă, implicit, prezenţa satelor săseşti care imprimă zonei un specific identitar multicultural.

Tot pe același site se specifică faptul că, evident, „caracterul de zonă multietnică se datorează convieţuirii sașilor cu românii fie în satele locuite de ei, devenind sate mixte, fie vecinătaţi cu sate românești si maghiare compacte. Saşii si românii îndeosebi au dezvoltat o cultură tradiţională rurală proprie care conferă zonei Rupea un profil etnografic clar definit cu trăsături autentice evidente.”
În discuția mea cu doamna Cristina Tănase, am rugat-o să-mi spună câteva cuvinte despre cel mai drag (până acum) proiect de-al său de la muzeu. Fiind o persoană modestă, nu-i place să se laude cu realizările profesionale, dar faptele vorbesc despre lucrurile bune, nu-i așa? În toamna anului trecut, Muzeul de Etnografie a dezvoltat proiectul intitulat „Patrimoniul cultural iconografic din Șchei„, finalizat cu o expoziție de valoare națională și catalogul-album intitulat „Icoane pe sticlă din Șcheii Brașovului” ,realizat cu migală și talent de amica mea, doamna Cristina Tănase. La acest proiect au participat Muzeul de Etnografie Braşov, „Muzeul de Etnografie” Baia Mare, Muzeul „Valer Literat” din Făgăraş şi „Muzeul Primei Şcoli Româneşti” al Bisericii Sfântul Nicolae din Şcheii Braşovului. Finanţarea proiectului a venit de la Consiliul Judeţean Braşov şi o co-finanţare de la Fondul Cultural Naţional. În fapt, acest proiect a avut atât activităţi dedicate publicului larg, materializate prin expoziții în mai multe locuri, adică o expoziţie la Baia Mare, dedicată icoanelor din Şcheii Braşovului şi o expoziţie dedicată rezultatelor atelierelor care au fost în cadrul proiectului şi această expoziţie a avut loc la Braşov. Au funcționat, în cadrul proiectului patru ateliere de creație, două la Baia Mare şi două la Braşov.

Una dintre cele mai interesante realizări ale proiectului este catalogul „Icoane pe sticlă din Şcheii Braşovului”, realizat de doamna Cristina Tănase. La vremea lansării catalogului, în toamna anului trecut, doamna Tănase spunea într-un interviu acordat unui cotidian brașovean, „Bună ziua, Brașov”: „Prin acest catalog ne-am propus în primul rând valorificarea colecţiei de icoane pe sticlă a Muzeului de Etnografie Braşov. Acesta a fost primul scop al nostru prin tipărirea acestui catalog. El conţine icoane care au fost etalate în expoziţia de la Muzeul de Etnografie din Baia Mare. Este vorba de icoane pe sticlă provenite din centrul de iconari din Şcheii Braşovului”. Este demn de știut că icoanele pe sticlă (sau pe glajă, cum mai sunt numite) pictate la Braşov sunt cele mai vândute în România şi Ungaria. Este un fapt recunoscut printre cunoscători și admiratori că icoanele izvorâte din munca centrului de iconari șcheian au păstrat, în mare măsură, tematica şi izvodul şi chiar iconografia vechii şcoli de la Nicula, de unde-și trag „seva”, fiind mai consecvente în păstrarea tradiției comparativ cu alte centre de iconari care au deviat, la un moment dat, de la vechile modele stilistice. Doamna Cristina Tănase mai spunea, la momentul lansării catalogului că „nu este un catalog care a fost gândit pentru specialiști, ci pentru publicul larg pe care ni-l dorim ca și public țintă în acest proiect în așa fel încât icoanele să fie mai bine înțelese de către vizitatori și bineînțeles ne-a interesat foarte tare să valorificăm patrimoniul iconografic din Șchei, pentru că Centrul de iconari din Șcheii Brașovului a fost unul din cele mai prolifice centre de acest gen din Transilvania“.
Referitor la expozițiile permanente al muzeului aș dori să insist doar asupra uneia. Pe celelalte vă las să le descoperiți dumneavoastră la proxima vizită în cele patru locuri despre care vă ziceam. Expoziția „Patrimoniul textil” își propune să înfățișeze puterea de expresie a țesăturilor. Expoziția prezintă evoluția unei societăți, mutațiile care au intervenit la nivelul materiilor prime, al tehnicilor și al coloranților. Patrimoniul expus relevă, de asemenea, modul de trai, îmbrăcămintea, tradițiile, dar și tendințele curente ale modei. Muzeul spune despre această expoziție că „în mediul transilvănean s-a dezvoltat, de-a lungul secolelor, o puternică industrie casnică textilă, care s-a folosit de procedee vechi și instrumentar tehnic simplu. Existența breslelor textile a favorizat diversificarea producției meșteșugărești. Productivitatea atelierelor a crescut odată cu apariția mașinii mecanice de tors, a unor noi procedee de vopsit, dar mai ales a războiului de țesut. Spațiul central al expoziției prezintă un târg din Transilvania, reconstituind taraba pe care țesătorii și postăvarii își vindeau produsele. Această lume a târgurilor este extrem de diferențiată din punct de vedere al originii, etniei, ocupației și statutului social. Târgul reface identități culturale distincte, care interferează, se influențează reciproc, punând în evidenta alteritatea culturală.”
În ceea ce privește locul său fain de muncă,în general, Muzeul de Etnografie Brașov, doamna Tănase îmi spunea, la întâlnirea noastră că: „Dacă ajungeți pe meleaguri brașovene vizitați Muzeul de Etnografie Brașov și filialele acestuia din Piața Sfatului, municipiul Săcele și orașul Rupea. Povestea fibrelor textile și amprenta acestora asupra spațiului rural și urban deopotrivă așteaptă să fie descoperite prin intermediul instalațiilor tradiționale la Muzeul de Etnografie din Brașov. Societatea multietnică și multiculturală a Brașovului, orașul înfloritor de la răscrucea marilor drumuri comerciale ale Europei, se prezintă vizitatorilor la Muzeul Civilizației Urbane, situat într-o clădire cu nucleu medieval, cu ferestre cu ancadramente din piatră și bolți pictate, în Piața Sfatului spre ulița care odinioară purta numele de Târgul Peștelui. Muzeul Etnografic Săcele vă invită să pătrundeți în lumea mocanilor, stăpâni ai munților și turmelor de oi, și în spațiul privat al ceangăilor, decorat cu mobilier pictat. La jumătatea drumului care pornește de la Brașov spre cetatea Sighișoarei, în inima orașului Rupea, Muzeul Etnografic ,,Gheorghe Cernea” prezintă cultura, obiceiurile și tradițiile românilor, sașilor și secuilor din salba de sate a Cohalmului.”
O singură referire voi mai face referitor la expoziții și anume la una temporară pe care am vizitat-o și care este chiar faină și bine pusă în valoare. Este vorba despre expoziția itinerantă „Jandarmeria Română 1850 – 2020” găzduită de Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului.

În principiu, aceasta trebuia să se încheie la finalul lunii trecute, dar zilele trecute am văzut-o, încă, activă. Sper ca muzeul s-o mai păstreze o perioadă, pentru că este chiar faină. Dacă nu se va întâmpla asta, probabil va putea fi văzută în altă parte, dar nu pot să nu menționez existența acesteia. Vizitatorii acestei expoziții au putut face o incursiune prin etapele de transformare și dezvoltare ale Jandarmeriei, încă de la înființarea, prin ordin domnesc, în anul 1850, de către domnitorul Grigore Alexandru Ghica, și până astăzi. La mansarda Muzeului Civilizației Urbane a Brașovului sunt expuse o serie de piese de patrimoniu și obiecte cu valoare istorică, distincții militare, brevete, documente, fotografii, periodice de specialitate, elemente de uniforme și de echipament care provin din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, Muzeului Jandarmeriei Române și al Asociației RoMilitaria, alături de numeroase replici de uniforme. Expoziția itinerantă reprezintă rezultatul unei colaborări de succes dintre Muzeul Național de Istorie a României, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Muzeul Jandarmeriei Române, Complexul Național Muzeal ASTRA din Sibiu, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, Asociația RoMilitaria, Muzeul de Etnografie Brașov, Consiliul Județean Brașov și Inspectoratul de Jandarmi Județean „Nicolae Titulescu” Brașov. Până acum, expoziția a putut fi admirată, începând cu iulie 2020, la muzeele de profil din București, Oradea, Arad, Buzău, Târgoviște și Timișoara.La Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului expoziția putea fi vizitată până în luna martie 2022, de miercuri până duminică, de la 9.00 la 17.00. Repet, am văzut-o încă activă și sper să mai rămână așa o perioadă!
Referitor la programul de vizitare al muzeului Etnografic Brașov, despre care v-am spus câte ceva astăzi, acesta este următorul:
- Muzeul de Etnografie Brașov, cu sediul central în Brașov, Bd. Eroilor, nr. 21A poate fi vizitat de miercuri până duminică, între orele 9.00 – 17.00, pe timp de iarnă (1 octombrie – 30 aprilie) și între orele 10:00 – 18:00, pe timp de vară (1 mai- 30 septembrie);
- Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, cu sediul în Brașov, Piața Sfatului nr. 15, poate fi vizitat de miercuri până duminică, între orele 9.00 – 17.00
- Muzeul Etnografic Săcele, cu sediul în strada, poate fi vizitat de marți până duminică între orele 10.00 – 16.00;
- Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” Rupea, cu sediul în strada, poate fi vizitat de marți până duminică între orele 09.00 – 16.00
În ceea ce privește tarifele de vizitare, acestea mi se par foarte accesibile pentru oricine. Adică la sediul central, acestea sunt: pentru adulți de 8 lei, pentru pensionari de 4 lei, iar pentru elevi și studenți de 2 lei. Taxa foto este stabilită la 25 lei. Dacă turiștii apelează la sistemul biletelor unice de vizitare a muzeelor brașovene, prin care se pot vizita nouă puncte muzeale, proiect valabil începând cu anul trecut, acestea sunt: pentru adulți,25 lei, pentru pensionari, 20 lei, pentru elevi este de 5 lei, iar pentru o familie (de 4 membri) este de 50 lei. Cei interesați în a cunoaște Brașovul și împrejurimile sale, pot găsi aici, în acest muzeu despre care v-am zis câte ceva astăzi, unul dintre locurile cele mai bune pentru a fi bine informați. Îi mulțumesc doamnei Tănase pentru informațiile oferite despre muzeu și pentru disponibilitatea de a arăta câteva „felii” din viața unei instituții care încearcă și reușește foarte bine să ducă mai departe decența lucrului bine făcut. Vizitați, rogu-vă, acest muzeu, în toate cele patru locuri ale sale, pentru că, într-adevăr, merită! Despre ale lucruri faine și alte expoziții de la acest muzeu voi mai zice câte ceva aici, la „Moara cu povești” într-o întâlnire viitoare. Când? Om trăi și om vedea! Până atunci vă doresc să v-aducă Cel de Sus doar ceea ce nu ați avut bun până acum! E o urare din Maramureșul istoric de unde-mi trag eu rădăcinile! Și cred că poate fi valabilă peste tot unde se-nțelege vorba românească! Să vă fie bine de Paști, ca să puteți spune cu liniște și pace „Hristos a Înviat!”
Gânduri bune tuturor!
Al dumneavoastră, Nicolae Uszkai
Surse:
https://www.facebook.com/etnobrasov/
https://www.sapteseri.ro/locuri/brasov/muzee/muzeul-de-etnografie-brasov
https://www.rri.ro/ro_ro/patrimoniu_iconografic_din_scheii_brasovului-2648733
https://bzb.ro/stire/icoanele-pe-sticla-pictate-la-brasov-sunt-cele-mai-vandute-in-romania-si-ungaria-a169051
https://www.etnografie-maramures.ro/catalogul-expozitiei-icoane-din-scheii-brasovului/
Surse foto:
https://www.facebook.com/etnobrasov/
https://terrabarcensis.ro/ro/muzeul-etnografic-sacele/
https://adevarul.ro/locale/brasov/expozitii-ateliere-catalog-cele-mai-vandute-icoane-sticla-romania-1_618d3de85163ec42716eabef/index.html
Jurnal FM 