„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 21 – 27 martie

Stimați privitori, repet ce am spus și în întâlnirile noastre precedente, rândurile de față se doresc a fi, săptămânal, o trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Cum ziceam atunci, e greu să alegi din puzderia de fapte și personalități care au marcat istoria și, firește, nu le vom ști niciodată pe toate, dar merită să încercăm să aflăm cât mai mult și mai multe! Fapt pentru care, vă propun să nu pierdem timpul și să vedem ce s-a întâmplat într-o zi de 21 martie  de-a lungul timpului…

21 martie reprezintă „Ziua mondială a poeziei”, proclamată prin Rezoluţia nr. 29 a celei de-a 30-a sesiuni a Conferinţei generale a UNESCO (Paris, octombrie-noiembrie 1999), dar și „Ziua internaţională a copiilor străzii”, declarată printr-o rezoluţie a forumului internaţional „Prietenii copiilor străzii”, organizat la Varşovia (martie 1998), sub egida Federaţiei Internaţionale a Comunităţilor Educative (cu reprezentare în peste 20 de ţări, inclusiv în România).La anul1685, se năștea Johann Sebastian Bach, compozitor german şi organist din perioada barocă,  considerat în mod unanim ca unul din cei mai mari muzicieni ai lumii.În Franţa, la1804, intra în vigoare codul civil, Codul lui Napoleon, care, alături de codul comercial (1808) şi de cel penal (1810), reprezintă baza juridică a noilor relaţii burgheze. În anul 1882, a murit Constantin Bosianu, jurist şi om politic; intensă activitate politică în vederea unirii Principatelor Române (secretar al adunărilor Ad-hoc) şi pentru desăvârşirea statului unitar român în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza; membru de onoare al Academiei Române din 1879.A fost premierul României între 26 ianuarie 1865 – 14 iunie 1865. A fost şi primul decan al Facultăţii de Drept din Bucureşti.

La 21 martie1910,s-a născut Ştefan Ciubotăraşu, actor şi scriitor român  (n. Lipovăţ, Vaslui — d. 27 august 1970, Bucureşti). Două decenii și un pic mai târziu, la 1933, prin interpelarea parlamentară a dr. Nicolae Lupu se dezvăluia public o afacere privind contractarea unor comenzi de armament şi muniţii, în condiţii total dezavantajoase României, afacere dublată de acţiuni de spionaj („Afacerea Škoda”), în care erau implicaţi numeroşi oameni politici.Afacerea Škoda a fost un puternic scandal politico-financiar care a zguduit viaţa politică din România interbelică. La baza lui a stat un contract pentru înzestrarea armatei române cu armament, în valoare de aproximativ 7 miliarde lei, semnat în 1930 de guvernul Maniu cu Uzinele de armament Škoda din Cehoslovacia. Mai aproape de zilele noastre, la 21 martie 2008, trecea la cele veșnice Sofia Ionescu-Ogrezeanu, prima femeie medic neurochirurg din lume (născută la 25 aprilie 1920, Fălticeni).

Într-o zi de 22 martie1656, se năștea Daniel Croner, organist şi compozitor (m. 1740).Daniel Croner se naşte la Braşov, ca fiu al lui Daniel Croner (croitor) şi al Catharinei (fiică de croitor), într-o casă situată pe strada Porţii (actuală Republicii).În copilărie este trimis de către tatăl său la Buneşti, la rectorul Michael Eckard, pentru a învăţa muzica, apoi petrece un an în Rupea. Întors la Braşov, frecventează cursurile Gimnaziului (actualul Liceu „Johannes Honterus”), unde apare în matricole ca adolescent, apoi ca studiosus. De la Croner au rămas două caiete cu piese pentru instrumente cu taste: Caietul I – 1681 – 1684, totalizează 84 de opere muzicale pentru instrumente cu taste, care conţine lucrări adunate la Wratislavia, Wittenberg şi o compoziţie proprie; acesta se găseşte în Arhiva Bisericii Negre şi Caietul II – 1685 – 1704 (1709?), totalizează un număr de 101 piese (lipsesc din păcate piesele 17 – 44, care au fost smulse din original, şi astfel, din cele 101, au rămas 73 de piese), şi se află în Arhiva Bisericii Negre. Aproape două secole mai târziu, la anul1832, a murit scriitorul german Johann Wolfgang von Goethe. Johann Wolfgang Goethe, înnobilat în anul 1782 (n. 28 august 1749, Frankfurt am Main – d. Weimar) a fost un mare poet german, ilustru gânditor şi om de ştiinţă, una dintre cele mai de seamă personalităţi ale culturii universale. La  22 martie1842, trecea în veșnicie Stendhal (Henri Beyle), scriitor francez. Stendhal, pe numele său adevărat Henri-Marie Beyle (n.23 ianuarie 1783, Grenoble –d. Paris), a fost un scriitor francez renumit pentru fineţea analizei sentimentelor personajelor sale şi pentru lipsa intenţionată de sensibilitate a stilului său.În anul1895, fraţii Louis şi Auguste Lumière făceau pentru prima oară în lume demonstraţia cu o invenţie a lor – filmul cinematografic, prezentat într-un cadru privat, în faţa rudelor şi a prietenilor. Pelicula dura aproape un minut, dar a uimit asistenţa, care nu mai văzuse niciodată scene reale în mişcare, proiectate pe un perete. Reprezentaţia publică a avut loc la data de 28 decembrie a aceluiaşi an, la salonul indian al Grand Cafe din Paris, în prezenţa unui număr de 33 de spectatori, care au plătit pentru prima oară un bilet de intrare la cinema: un franc. Filmul s-a numit „Muncitori părăsind fabrica Lumière din Lyon” / „La Sortie des Usines Lumière à Lyon”

La1943, avea loc premiera filmului „O noapte furtunoasă”, ecranizare a celebrei comedii a lui I. L. Caragiale; din distribuţie făceau parte: Radu Beligan, Alexandru Giugaru, iar regia era semnată de Jean Georgescu.Filmul „O noapte furtunoasă”,  prima transpunere cinematografică a universului comic al marelui dramaturg, a avut premiera de gală la 22 martie 1943, la cinematograful bucureștean ARO, proaspăt renovat.Scriitorul și criticul de film Marian Rădulescu aprecia, în articolul „Ceva bun de la filmul românesc”, că „înainte de naționalizarea industriei cinematografice din România, s-au realizat prea puține filme notabile. Unul dintre ele este, cu siguranță, „O noapte furtunoasă’ (regia: Jean Georgescu).” Mai aproape de timpurile noastre, la 22 martie 1977, în cadrul unei şedinţe a C.C. al P.C.R. s-a hotărât trecerea la edificarea în Bucureşti a unui nou centru politico-administrativ al ţării. Lucrările, care au început în 1978, au avut drept consecinţă demolarea a circa unei treimi din suprafaţa zonei centrale a oraşului. O mare parte din cartierele 13 Septembrie, Uranus, Unirii, Dudeşti, Muncii ş.a. În perioada 1981-1988 au fost distruse mii de locuinţe, numeroase monumente de artă, clădiri istorice şi biserici, în zonă construindu-se aşa-numita Casă a Poporului şi Bd. Victoria Socialismului, astăzi, Palatul Parlamentului şi Bd. Unirii.Șantierul propriu-zis a început cu demolarea a peste 7 km² din vechiul centru al capitalei și relocarea a peste 40.000 de oameni din această zonă. Între clădirile dispărute se numără Mănăstirea Văcărești, Spitalul Brâncovenesc, Arhivele Naționale, Stadionul Republicii, etc. Lucrările s-au efectuat cu munca forțată a militarilor în termen şi a celor concentraţi și astfel costul a fost redus la minimum.

Iar acum să trecem la ziua de 23 martie… La anul 1813, s-a născut Cezar Bolliac, poet român. Cezar Bolliac sau Cesar Bolliac (n. București – d. 25 februarie 1881, București) a fost unul dintre fruntașii revoluției din 1848, poet liric protestatar, promotor al studiilor arheologice și gazetar român. La anul1821, pe timpul Revoluţiei de la 1821, se ajungea la un acord cu boierii rămaşi în Bucureşti (jurământul reciproc de credinţă). În virtutea acestuia, Tudor Vladimirescu recunoaşte vremelnica stăpânire a ţării, alcătuită din boierii patrioţi acceptând să conducă ţara împreună cu ei. Boierii declară că pornirea slugerului Tudor nu este rea. Are loc legitimarea acţiunilor lui Tudor de către clasa politică. Câțiva ani mai târziu, în anul 1847, un incendiu uriaş distruge 20% din oraşul Bucureşti. În același an, se năștea Alexandru D. Xenopol, istoric, filosof, critic literar român. Alexandru Dimitrie Xenopol (n. Iaşi – d. 27 februarie 1920, Bucureşti) a fost un istoric de seamă, rector al Universităţii din Iaşi, membru al Academiei Române.A avut meritul de a scrie prima sinteză sau istorie completă a poporului român, „Istoria românilor din Dacia Traiană”, şi de a o face larg cunoscută întregii lumi. Prin întreaga sa activitate creatoare, A. D. Xenopol a rămas cunoscut ca una dintre cele mai desăvârşite personalităţi culturale ale României.La 23 martie1880, trecea la cele veșnice Gheorghe Magheru, general şi om politic, unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848. Gheorghe Magheru (n. 8 aprilie 1802, Bârzeiu de Gilort, judeţul Gorj – d. Bucureşti) a fost un comandant militar în oastea lui Tudor Vladimirescu (1821), apoi comandant în războiul ruso-turc din 1828-1829, vătaf al judeţului Romanaţi (din 1831), ministru de finanţe în cabinetul revoluţionar din Ţara Românească în anul1848, apoi, temporar, comandant general al trupelor revoluţionare din Ţara Românească. Către sfârșitul secolului al XXI-lea, la anul1898, era adoptată Legea învăţământului secundar şi superior, elaborată de Spiru Haret şi C. Dimitrescu-Iaşi, care instituie învăţământul secundar de opt clase, în două cicluri (inferior şi superior) şi în secţii (modernă, reală şi clasică), gimnazii şi şcoli normale şi organizează mai temeinic învăţământul superior. În plin război mondial, la 1917, avea loc proclamaţia regelui Ferdinand I, prin care se promite pământ şi vot universal.Tot într-o zi de 23 martie, dar în anul1939, avea loc semnarea Acordului economic româno-german, Tratatul asupra promovării raporturilor economice dintre Regatul României şi Reichul German, care deschidea calea subordonării economiei româneşti intereselor politicii germane.Câțiva ani mai târziu, în1945, avea loc legiferarea reformei agrare. Au fost expropriate proprietăţile mai mari de 50 ha, fiind împroprietărite peste 900.000 de familii de ţărani.

Cât despre ziua de 24 martie de-a lungul timpului, într-o astfel de zi, la anul1603, a murit Elisabeta I (din dinastia Tudor), regină a Angliei şi a Irlandei între anii 1558 şi 1603; reprezentantă a absolutismului; de numele său se leagă restabilirea Bisericii Anglicane; a sprijinit expansiunea colonială a Angliei, precum şi lupta împotriva Spaniei (în timpul domniei sale a fost nimicită Invincibila Armada – 1588); a încurajat înflorirea literaturii şi artelor; perioada domniei sale a fost denumită şi „epoca elisabetană”.În anul1714, în urma conflictului dintre Constantin Brâncoveanu şi boierii Cantacuzini, domnitorul, reclamat la Înalta Poartă, a fost mazilit. Fiul stolnicului Constantin Cantacuzino, Ştefan, a obţinut domnia. Constantin Brâncoveanu cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ştefan, Radu şi Matei) şi sfetnicul Ianache au fost ucişi la Constantinopol, la 15/26 august 1714. Pentru martiriul lor, au fost canonizaţi de Biserica Ortodoxă Română, fiind prăznuiţi la 16 august (Sfinţii Martiri Brâncoveni). Tot într-o zi de 24 martie, dar în anul1818, Gheorghe Lazăr a fost numit „dascăl” (profesor) de aritmetică, geometrie şi geografie la şcoala de la Mănăstirea Sf. Sava din Bucureşti, unde a inaugurat cursurile în limba română. Gheorghe Lazăr, pionier al învăţământului matematicii şi fizicii în limba română, a fost primul director (1818 – 1822) al Şcolii de la Sfântul Sava, care cuprindea în ea şi inginerie „hotarnică”.Un secol mai târziu, la anul1905, murea scriitorul francez Jules Verne, care este, prin suita lui de „călătorii extraordinare”, creatorul romanului de anticipaţie.Jules Verne a trăit în secolul al XIX-lea, într-o perioadă în care omenirea își ridica pânzele în vânt și naviga pe apele necunoscute ale științei. Fascinat de geografie și matematică, Jules Verne a fost printre primii care s-a îmbarcat, dornic să fie cronicar al viitorului. Într-o epocă în care savanții abia făceau experimente cu motoare, elice și electricitate, el schița deja mașinăriile ce vor apărea abia peste zeci de ani.„Misiunea mea este să pictez lumea în alte culori, imaginându-mi aventuri ciudate pentru oameni”, acestea sunt cuvintele după care s-a ghidat marele scriitor. Revenind pe plaiuri carpatine, în anul 1946, a murit omul politic Barbu A. Ştirbey, preşedinte al Consiliului de Miniştri, ministru de interne şi ad-interim la Finanţe şi la Externe (în 1927). A fost desemnat, în 1944, să poarte tratative de armistiţiu, la Cairo, cu anglo-americanii; în septembrie 1944, a făcut parte din delegaţia română trimisă la Moscova pentru încheierea armistiţiului; membru de onoare al Academiei Române din 1929 (n. 1872). Mai spre zilele noastre, în anul1990, melodia pe versurile „Un răsunet”, de Andrei Mureșanu, denumită ulterior „Deșteaptă-te, române!”, a fost adoptată oficial ca imn național al României. Poetul de factură romantică a redactat versurile, apoi le-a publicat în revista „Foaie pentru minte, inimă și literatură” în timpul Revoluției din 1848. Anton Pann este creditat în mod eronat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureșanu a pus versurile sale avea o largă circulație în epocă, era o melodie cântată pe un text religios, ce purta numele „Din sânul maicii mele” şi a fost aranjată muzical de George Ucenescu, elev de-al lui Anton Pann şi dascăl la Biserica Sf. Nicolae din Braşov.Data de 29 iulie a fost proclamată, în conformitate cu Legea nr. 99/1998, Ziua Imnului Național al României.Aproape un deceniu mai târziu, în 1999, începeau bombardamentele aeriene NATO împotriva R. F. Iugoslavia (Serbia şi Muntenegru). Operaţiunea, numită „Forţa aliată” (Operation Allied Forces), a fost declanşată după eşecul încercărilor comunităţii internaţionale de a rezolva paşnic criza din provincia Kosovo (au durat până pe 11 iunie 1999). Mai aproape de „jarul” din apropierea noastră, în 2014, în cadrul unei reuniuni de urgenţă, SUA, Marea Britanie, Italia, Germania, Franţa, Japonia şi Canada hotărăsc supendarea temporară a Rusiei din G8 (Grupul celor 8 – Forum internaţional al statelor dezvoltate din punct de vedere economic, tehnologic şi militar), ca urmare a agresiunii Rusiei asupra Ucrainei și anexării de către aceasta a peninsulei Crimeea. Oricum, a fost prea puțin pentru a-l opri pe „țarul” de azi al Rusiei!

Trecând acum la următoarea zi din calendar, trebuie spus că ziua de 25 martie este ziua de Buna Vestire. La 25 martie, întreaga Ortodoxie prăznuieşte sărbătoarea Bunei Vestiri, când îngerul Gavriil venind la Fecioara Maria îi spune că „va lua în pântece” şi „că va naşte Fiu”. Este sărbătoarea anuală cu dată fixă ce reflectă atât întruparea Fiului lui Dumnezeu, dar şi cinstea deosebită de care s-a bucurat Fecioara Maria de a-L naşte după trup pe Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos.Buna Vestire este prima sărbătoare confirmată în manuscrisele liturgice, dintre sărbătorile Maicii Domnului. În același timp, această zi este și Ziua Poliţiei Române. Ziua Poliţiei Române, nu a fost aleasă întâmplător. Pe primul steag al instituţiei care a purtat în trecut denumirea de Agie se găseşte scena în care Maica Domnului primeşte de la înger- Buna Vestire. Într-o zi de 25 martie101, împăratul Traian a părăsit Roma, îndreptându-se spre Moesia Superior pentru a începe luptele cu dacii conduși de regele Decebal. Această dată marchează începutul primului război daco-roman (101-102).Într-o astfel de zi a anului1245, într-o scrisoare a Papei Inocențiu al IV-lea (n. cca 1195 – m. 1254) se menționa existența românilor în spațiul danubiano-pontic. La anul1646, avea loc Tratatul de alianţă dintre principatele Transilvaniei, Gh. Rackoczi I şi domnul Moldovei, Vasile Lupu. La anul 1655, astronomul olandez Christiaan Huygens (n. 1629 – m. 1695) descoperea cel mai mare satelit al planetei Saturn, Titan. Titan sau Saturn VI, este cel mai mare satelit al lui Saturn, unicul satelit natural cunoscut că ar avea o atmosferă densă și singurul obiect, altul decât Terra, pentru care există evidența clară a unor corpuri stabile pe o suprafață lichidă.

În anul1807, a fost abolit comerțul cu sclavi în Anglia, iar la anul1885, s-a născut scriitorul Mateiu I.Caragiale; fiul natural al lui I. L. Caragiale (m. 1936). În secolul ce aurmat, în anul 1918, murea compozitorul francez Claude Debussy (n. 1862), iar doi ani mai târziu, la 1920, s-a născut compozitorul Henri Mălineanu (m. 2000).În deceniul al șaselea al secolului, la anul 1957, avea loc semnarea, la Roma, a Tratatului privind crearea Comunităţii Economice Europene – CEE (Piaţa Comună); a intrat în vigoare la 1.I.1958; prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht – Olanda (1.XI.1993), CEE devine Uniunea Europeană (UE). Mai aproape de timpul nostru, în anul 2010, a încetat din viaţă un mare român, cercetătorul şi exploratorul Teodor Negoiţă, primul român care a ajuns la Polul Nord (n. 27 septembrie 1946).

Trecând la câteva evenimente importante petrecute-ntr-o zi de 26 martie, la anul1827, murea compozitorul german Ludwig van Beethoven (botezat la 17.XII.1770).Ludwig van Beethoven (n. 16 decembrie 1770, Bonn – d. Viena) a fost un compozitor german, recunoscut ca unul din cei mai mari compozitori din istoria muzicii. Beethoven este considerat un compozitor de tranziţie între perioadele clasică şi romantică ale muzicii. La anul 1846, Ion Heliade Rădulescu lansează, în „Curier de ambe sexe”, proiectul „Bibliotecii universale”, care prevedea traducerea, în următorii 10 ani, a circa 230 de lucrări filosofice, istorice, ştiinţifice, politice, literare etc, plan ce n-a putut fi realizat datorită evenimentelor politice care au urmat.În deceniul următor, la 1859, a început Conferinţa de la Paris a reprezentanţilor Puterilor garante; Anglia, Franţa, Prusia, Regatul Sardiniei şi Rusia au recunoscut oficial (la 1/13 aprilie 1859) dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti (Austria şi Imperiul Otoman o vor face la 25 august acelaşi an, data încheierii Conferinţei).

Tot într-o astfel de zi, în anul 1881, Domnitorul Carol I al Principatelor Române a fost proclamat primul rege al României.Îăn deceniul care a urmat, în 1895, a apărut, la Bucureşti, până la 18 martie 1901, revista umoristică „Moş Teacă”, editată de Anton Bacalbaşa. În anul 1918, a început, la Roma, un Congres al naţionalităţilor asuprite de monarhia austro-ungară (încheiat la 28.III/10.IV.1918); s-a votat o moţiune prin care se cerea recunoaşterea dreptului fiecărei naţiuni de a se constitui în stat naţional independent sau de a se uni cu statul său naţional, dacă acesta există.Cinci ani mai târziu, la 26 martie1923, Parlamentul a votat Constituţia României Mari, promulgată prin decret la 28 martie şi publicată la 29 martie acelaşi an; noua Constituţie marca, din primul articol, hotărârile, din 1918, de unire a Basarabiei, a Bucovinei şi a Transilvaniei cu România; noua Constituţie prevedea întărirea rolului Parlamentului în viaţa publică, precum şi libertatea cuvântului, a întrunirilor, a presei, egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor etc.În Constituția din 1923 scria că România este un stat naţional unitar şi indivizibil, al cărei teritoriu este inalienabil. Erau garantate drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, fără discriminare etnică, de limbă sau religie, egalitatea cetăţenilor în societate şi înaintea legilor, libertatea conştiinţei şi întrunirilor, dreptul de asociere, secretul corespondenţei, inviolabilitatea domiciliului. A fost adoptat votul universal, egal, direct obligatoriu şi secret. Doar militarii şi femeile nu puteau să îşi exprime o opţiune politică.

În anul 1953, primul vaccin contra poliomielitei a fost pus la punct in Statele Unite de Dr. Jonas Salk.Vaccinul zis Salk a fost unul dintre primele vaccinuri eficace pentru imunizarea contra unui virus in general. Peste două decenii, în  1975, a intrat în vigoare Convenţia privind interzicerea producerii, perfecţionării şi stocării armelor bacteriologice (biologice) şi cu toxine şi distrugerea lor (adoptată pe baza unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU din 16.XII.1971, deschisă spre semnare la 10.IV.1972, la Washington, Moscova şi Londra).În anul1977, trecea la cele veșnice Justinian Marina (prenumele la naştere: Ioan), al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1948-1977); a rămas în istoria Bisericii Ortodoxe Române prin cunoscutul său „Apostolat social”, prin care a dat o nouă orientare activităţii Bisericii în condiţiile grele de viaţă instaurate de regimul comunist (n. 1901). În anul 1990, tot într-o zi de 26 martie, s-a înfiinţat Serviciul Român de Informaţii/ SRI (prin Decretul-lege 181/26.III.1990), instituţie de stat specializată în domeniul culegerii de informaţii privind siguranţa naţională, al cărui prim director a fost Virgil Măgureanu (1990-1997). Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” este instituţia de învăţământ superior din Serviciul Român de Informaţii care pregăteşte ofiţeri operativi, ofiţeri analişti şi experţi în domeniul informaţiilor de Securitate. Tot într-zi de 26 martie, a anului 2000, țarul așa zis modern al rușilor, Vladimir Puțin, a fost ales preşedintele Rusiei. Și face ce-l taie capul prin apropierea noastră!

Cât despre ziua de 27 martie, în anul 1613, murea Sigismund Báthory principe al Transilvaniei. Născut în 1572, la Oradea, fiul lui Cristofor Báthory şi al Elisabetei Bocskai, putea fi unul dintre principii de seamă ai Transilvaniei dacă nu ar fi fost foarte nestatornic şi inconsecvent. A renunţat de patru ori la tronul Transilvaniei. La această zi, în anul1697, Sinodul de la Alba Iulia, convocat de mitropolitul Teofil, accepta unirea cu Roma pe baza celor patru puncte (recunoaşterea supremaţiei papale, a existenţei Purgatoriului, a purcederii Sfântului Duh şi de la Fiul, precum şi împărtăşirea cu azimă, adică pâine nedospită) în schimbul păstrării ritului, egalităţii în drepturi cu clerul catolic şi recunoaşterii mirenilor uniţi ca „fii ai patriei”, adică având drepturi cetăţeneşti depline.În anul1845, se năștea fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen; cercetări de mecanică, electricitate, optică; studiind descărcările electrice în gaze, a descoperit, la 8.XI.1895, radiaţiile X (denumite şi „radiaţiile Röntgen”); Premiul Nobel pentru fizică pe 1901.În anul 1848, are loc, la Iaşi, o mare adunare în cadrul căreia sunt adoptate cele 35 de puncte ale unei Petiţii-program adresate domnitorului ţării; este începutul mişcării revoluţionare din Moldova, printre ai cărei conducători s-a numărat şi Alexandru Ioan Cuza (viitorul domn al Principatelor Unite).

Tot într-o zi de 27 martie, la anul1879, prin înalt decret semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română este declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”. Urmărind emanciparea şi prin renaşterea culturală a poporului, foştii paşoptişti au reuşit ca, la 1 aprilie 1866, prin decret al Locotenenţei Domneşti, să înfiinţeze Societatea Literară Română, cu scopul declarat de a stabili ortografia limbii române, de a elabora şi publica dicţionarul şi gramatica limbii române.La anul1875, trecea în veșnicie Edgar Quinet, istoric, scriitor, filosof şi om politic francez; a militat pentru înnoirea societăţii pe baze democratice, republicane, ceea ce i-a adus un lung exil (1851-1870); în această perioadă s-a apropiat de istoria, limba şi literatura română, pe care le-a cunoscut atât direct, prin vizitele făcute în Principatele Române, cât şi cu ajutorul soţiei sale, Hermiona, fiica cărturarului moldovean Gheorghe Asachi; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1869) (n. 1803).O staţie de metrou din Paris, precum şi mai multe licee din Franţa, dintre care unul din Bourg-en-Bresse, îi poartă numele.Pentru atitudinea sa filo-română, a fost ales membru de onoare al Academiei Române şi i s-a acordat cetăţenia română.O stradă din centrul Bucureştiului şi una din cartierul Mănăştur Sud, al municipiului Cluj-Napoca, se numesc strada Edgar Quinet.În anul1888, s-a născut poetul basarabean Alexei Mateevici; a rămas în istoria literaturii române prin poezia „Limba noastră”, care a dobândit o adevărată valoare de simbol (m. 1917, pe front, ca preot militar).În anul1914, se înfiinţa Comitetul Olimpic Român (COR), recunoscut, în acelaşi an, de Comitetul Internaţional Olimpic (CIO), organizaţie ce aparţine Mişcării Olimpice. În cadrul Adunării Generale de alegeri din 16.XI.2004 COR a devenit, în noua sa structură, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR).

La 27 martie1918, Sfatul Ţării de la Chişinău (organul legislativ reprezentativ), întrunit în şedinţă solemnă, hotărăşte, prin majoritatea absolută a votului, unirea Basarabiei cu România (după 106 ani de dominaţie rusă).Unirea Basarabiei cu România a avut loc la 27 martie 1918  şi a fost în fapt reunificarea vechii provincii româneşti Basarabia, ruptă de Moldova şi alipită de Rusia în 1812. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare. Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, atunci când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.

Pentru astăzi cred că ajunge excursia cu mașina timpului. Ne revedem, stimabililor, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine!

Sursa foto:

Cand si cum a aparut roata?

Gânduri bune tuturor!

Nicolae Uszkai