Current track

Title

Artist


George Călinescu, critic român, istoric literar și scriitor

#Postat de on martie 12, 2026

George Călinescu (19 iunie 1899, București – 12 martie 1965, Otopeni) a fost un critic literar, istoric literar, scriitor, publicist și academician român, recunoscut ca una dintre cele mai importante personalități ale culturii și literaturii române, alături de Titu Maiorescu și Eugen Lovinescu.

Criticul literar român George Călinescu

Sub îndrumarea profesorului Ortiz Călinescu, George a realizat primele traduceri din italiană, inclusiv romanul autobiografic Un uomo finito de Giovanni Papini și o nuvelă din Decameron de Boccaccio. În 1921 a colaborat la revista literară Roma și a călătorit în Italia împreună cu colegii săi de universitate.

Prima sa lucrare a fost scrisă în italiană: Alcuni missionari cattolici italiani nella Moldavia nei secoli XVII e XVIII (1925), care a analizat activitatea de propagandă contrareformațională a Vaticanului în Moldova baroc, bazându-se pe surse inedite.

Bust Cǎlinescu în Chișinău, Moldova

Sursa foto: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:George_Calinescu_bust.jpg

Călinescu a fost profund influențat de erudiția și disciplina intelectuală a istoricului Vasile Pârvan, considerându-l un model de perseverență și dedicare pentru creație și cunoaștere.

Carieră academică și profesională

  • 1936: Doctorat în literatură la Universitatea din Iași, cu teza despre Avatarii faraonului Tla, operă postumă a lui Mihai Eminescu.

  • Lector și apoi profesor la Facultatea de Litere din Iași.

  • 1945: Transfer la Universitatea din București.

  • Colaborări la reviste literare prestigioase: Revista Fundațiilor Regale, Gazeta literară, România literară, Contemporanul, Universul literar, Sburătorul, Gândirea.

Activitate literară

Romane:

  • Cartea nunții (1933)

  • Enigma Otiliei (1938)

  • Bietul Ioanide (1953)

  • Scrinul negru (1965)

  • Trei nuvele (1949)

Poezie:

  • Poezii (1937)

  • Lauda lucrurilor (1963)

  • Lauda zăpezii (1965)

Teatru:

  • Șun, mit mongol (1943)

  • Ludovic al XIX-lea (1964)

  • Alte piese: Calea netulburată (1965)

Istorie și critică literară:

  • Viața lui Mihai Eminescu (1932)

  • Opera lui Mihai Eminescu (1934)

  • Istoria literaturii române de la origini până în prezent (1941)

  • Istoria literaturii române. Compendiu (1945)

  • Biografii și studii despre Creangă, Alecsandri, Filimon

Studii și eseuri:

  • Principii de estetică (1939)

  • Impresii asupra literaturii spaniole (1946)

  • Sensul clasicismului (1946)

  • Scriitori străini (1967).

În noiembrie 1964, Călinescu a fost diagnosticat cu ciroză hepatică și a fost internat la sanatoriul din Otopeni. A decedat la 12 martie 1965, lăsând în urmă „un corp de muncă fundamental pentru cultura românească”, după cum nota Geo Bogza.


Opiniile cititorului

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *