Doru Băluț: „Managementul cinegetic presupune să avem grijă de animale și de biodiversitate”

La Jurnal FM, în cadrul emisiunii „Dimineața între prieteni”, s-a vorbit despre „Moș Martin” cu invitatul special Doru Băluț, responsabil vânătoare din cadrul Direcției Silvice Neamț, ce se află în subordinea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.

Domnul Băluț ne-a explicat cum funcționează și care este principala activitate a instituției în care activează: „Romsilva este o companie națională care funcționează în baza unei hotărâri de Guvern și care administrează pădurile statului. Asta e principalul scop și în afară de asta, mai face și alte activități, administrează și o serie de păduri private, și pe bază de contract, și activități  cinegetice, acvacultură și piscicultură în anumite condiții. Nu aș putea zice că sunt probleme la ora actuală în zonă, la noi și din fericire. Ne ocupăm pur și simplu cu activitățile de sezon, cu monitorizarea pestei porcine africane în rândul populației de mistreți, cu bineînțeles, cu monitorizarea urșilor din zonă, că astea-s subiectele momentului și cu activitățile de vară, ne recoltăm furajele pentru iarnă pentru cerb, de exemplu, căpriori, fânul din poienile de munte, administrăm sare în teren, asta se întâmplă la noi, pe partea de management cinegetic.”

În pădurile din Romînia există animale sălbatice și acesta este un lucru abdolut normal: „Ne lăudăm cu biodiversitate în tot ce înseamnă Munții Carpați, în partea românească a Munților Carpați cel puțin și da, există Moș Martin și există șansa ca cine merge la bureți să se întâlnească cu el, sau cu orice alte animale în anumite condiții. Dar Moș Martin, la fel ca orice altă animal sălbatic, la fel ca și lupii, de care se tem o grămadă de oameni, nu stă în cale omului, îl evită cât poate și doar în anumite situații se întâmplă întâlnirile acestea.”

Există voci care spun că s-a dat o lege sau se va da o lege, este un proiect de lege în care vor fi împușcat peste 140 de de exemplare de urși: „Până în 2016 s-a vânat controlat, la fel ca la aceleași și la celelalte specii. În 2016 s-a hotărât că ursul și lupul să nu mai primească derogări la vânătoare, după care,  cei care lucrează în domeniu au cerut totuși o pârghie  de a interveni în anumite situații și s-a emis un ordin atunci, în 2017,  pentru 160 și ceva de exemplare și acum,  acele 160 și ceva din câte știu,  s-au cam extras în situații limită fiecare justificat cu un dosar trimis la Ministerul Mediului, făcut după un anumit tipic și aprobat acolo. Acum s-a cerut un nou număr de intervenții tocmai pentru a avea posibilitatea ca în cazul în care se întâmplă un accident, să se ceară derogarea punctual și să se extragă acel urs problemă. Și în momentul acesta nu știu dacă e emis ordinul sau dacă este doar discuția aproape de final, pentru că oficial noi încă nu am primit nimic. Poate că e pe drum, poate că mă duc acum la birou și-l găsesc. Nu știu,  dar oficial, până aseară, eu nu-l aveam”

Doru Băluț a continuat, explicând că situația diferă de la caz la caz: „Managementul cinegetic presupune să avem grijă de animale și de biodiversitate, de nivelul populațiilor și de buna funcționare a comunicării dintre ele,  nu să le executăm. Ideal, pentru că nu se va întâmpla niciodată lucrul acesta, ar trebui ca oamenii să facă tot posibilul să nu le dea prilejul să vină în comunitățile umane. Acolo, în pădure, e locul lor de viață, dar dacă noi le lăsăm mâncare în tomberoane, mâncare din punctul lor de vedere, nu al nostru, dacă lăsăm animale domestice libere în grădină, la limită cu pădurea, dacă avem stupi sau nu știu, tăiem porcul, afumăm carne sub pădure, o să îl atragă lucrul acesta și e normal, pentru că e un animal comod, el vrea să găsească mâncarea cât mai ușor și dacă a găsit-o o dată, după aceeea îi place acolo și caută tot în zonă.  Un urs care se învață așa devine un pericol. Ca să îl mutăm în altă parte, pericolul nu dispare. El după ce și-a deprins comportamentele de felul acesta va face același lucru, oriunde l-am duce; acesta este un aspect. Celălalt aspect este că peste tot există un gestionar al fondului cinegetic. Nimănui, mie nu-mi convine să-mi aducă cineva un urs cu probleme din zona lui să mi-l pună mie în teren, știți? Deci nu-i așa de simplu. Pe urmă se vorbește foarte mult despre partea aia: hai să-l tranchilizăm, să-l prindem și să-l ducem în altă parte. Primul pas ar fi tranchilizarea. Tranchilizarea se face cu o armă specială care funcționează cu aer comprimat, cu o seringă, cu o substanță care ar trebui să-l adoarmă. Asta funcționează de la o distanță de maxim 15 metri și merge bine când e un urs prins în laț. Se tranchilizează, se tratează de veterinar, se eliberează în teren. Dar la un urs liber, să te duci la 10 – 15 metri se tragi în el, riscul este foarte mare, ca în momentul în care a recepționat, acul să sară pe cine a tras în alb și să îl facă praf. Și atunci, nu e asta soluția.”

Ministrul Graţiela Gavrilescu a anunţat că se lucrează la instituirea unui sistem de amendare a oamenilor care hrănesc aceste animale sălbatice sau se apropie prea mult de ele, pentru fotografii.

Jurnal de Neamț