Mormântul care atrage privirea celor care trec pragul cimitirului „Eternitatea” din Bârlad

Mormântul care atrage privirea celor care trec pragul cimitirului „Eternitatea” din Bârlad

Lângă capela care funcționează în cimitirul „Eternitatea” din orașul Bârlad, un monument funerar atrage privirile celor care vin să aprindă o lumânare.

O piramidă albă de marmură care în interior este placată cu aceeași rocă, de culoare neagră așezată sub forma unei table de șah. În mijlocul construcției geometrice este amplasat bustul unui bărbat care a făcut istorie în perioada în care a fost prim-ministru.

Un monument funerar domină prin design și prin istorie mormintele amplasate în dreapta capelei din cimitirul bârlădean. Mulți oameni trec pe acolo, dar puțini cunosc istoria acelei piramide și cine odihnește sub marmura de culoare neagră.

În mormântul piramidă odihnește politicianul român Manolache Kostaki Epureanu (1820-1880) împreună cu cei trei copii ai săi.

Acesta a fost de patru ori prim-ministru, fiind un apropiat al lui Alexandru Ioan Cuza şi al principelui Carol I.

Monumentul funerar a avut parte de o istorie tristă, o răfuială a celor care doreau ca unele fapte să fie șterse din cărțile de istorie, iar aceste gesturi au fost transpuse și în cazul mormântului politicianului bârlădean.

Prin anii ’50 au fost smulse Bucățile de marmură neagră din tabla de șah iar peste treizeci de ani a dispărut bustul lui Manolache Kostachi Epureanu.

O mână de oameni,care au fondat Asociația „M. K. Epureanu” au recondiționat monumentul în 2012, atunci având loc și sfințirea acestuia în prezența personalităților locale,istorici dar și nume sonore ale francmasoneriei actuale.

Explicaţia pentru forma ciudată a mormântului a oferit-o prof. Elena Monu, preşedintele Academiei Bârlădene, a cărei lucrare de doctorat a constat în studiul vechii familii boiereşti a Costăcheştilor.

„Suntem siguri, fiind suficiente izvoare care să ateste, că nepoţii marelui om de stat au comandat monumentul în formă de piramidă deoarece ştiau că bunicul lor, Manolache Kostaki Epureanu, la fel ca alţi unionişti şi patrioţi români, fusese în tinereţe francmason. Se ştie că piramida şi tabla de şah sunt simboluri ale Francmasoneriei” a declarat prof. dr. Elena Monu.

Conform documentelor descoperite de prof. Elena Monu, respectiv în Lista morţilor de la Schlangenberg (în traducere Baia Şarpelui) care cuprinde date personale ale morţilor, Manolache Kostaki Epureanu s-a născut la Bârlad în 1820 şi a murit la Schlangenberg în în 1880.

Fiind măcinat de boală, Epureanu a primit prescripţia medicilor de a se trata în acea staţiune, actualmente o suburbie a oraşului Frankfurt de pe Main. Acolo s-a stins din viaţă şi familia a făcut eforturi considerabile la acea vreme pentru a-i aduce trupul neînsufleţit în România cu un vagon mortuar. Iniţial au vrut să-l înmormânteze la Epureni (localitate aflată la câţiva kilometri de Bârlad) unde aveau conacul şi biserica familiei, dar şi domenii întinse.

La insistenţa elitei bârlădene de la acea vreme, familia a fost convinsă să-l înmormânteze în cimitirul Eternitatea Bârlad.

Au rămas o familie și după moarte

Câţiva ani mai târziu, în 1894, moare unicul fiu al lui M. K. Epureanu, Ioan. Acesta va fi înmormântat alături de tatăl său.

În octombrie 1902 se stinge din viaţă şi fiica cea mică a fostului prim-ministru, Elena (devenită prin căsătorie principesa Bibescu), pianistă celebră care, în salonul pe care îl avea la Paris, l-a lansat pe George Enescu când acesta avea doar 17 ani. Principesa Bibescu va fi înmormântată tot la Bârlad, alături de tatăl şi fratele ei.

Cei doi copii ai Elenei Bibescu (fostă Kostaki Epureanu), Emanoil şi Anton, au fost cei care au comandat monumentul funerar în formă de piramidă.

Bustul bunicului lor aflat pe postamentul din interiorul piramidei a fost realizat de sculptorul francez Charles Jacqout. Cu o frumoasă caligrafie, pe postament a fost scris numele celor trei defuncţi.

Monumentul funerar a fost finalizat şi sfinţit în 1911 când s-a stins din viaţă şi fiica cea mare a lui M. K. Epureanu, Ecaterina. Aşa se explică de ce numele acesteia a fost inscripţionat cu alte caractere sub numele celorlalţi membri ai familiei.

Ultimul descendent al familiei, o nepoată a marelui politician şi patriot român, s-a stins din viaţă în 2004 la Paris şi a fost îngropată în Anglia.

Cristina Rădulescu