Viața ca o surpriză

Viața ca o surpriză

Erau două temple rivale. Ambii preoți erau atat de porniți unul împotriva celuilalt, încât le spuneau credincioșilor lor, să nu privească niciodată spre templul celălalt.

Fiecare preot avea un băiat care-l slujea și îi făcea servicii. Preotul primului templu i-a spus băiatului care îl slujea:

– Nu vorbi niciodată cu celălat băiat… oamenii aceia sunt periculoși.

– Așa o să fac, răspunse copilandrul.

Însă băieții sunt băieți. Într-o zi s-au întâlnit pe drum și băiatul de la primul templu, a întrebat:

 – Unde te duci?

Celălat i-a raspuns:

– Oriunde mă va duce vântul.

– Trebuie să fi ascultat lucruri înțelepte în templu, pentru că a rostit aceste vorbe. O mare afirmație extrem de profundă.

Continuarea pe jurnalspiritual.eu