9 februarie, evenimente

9 februarie este a 40-a zi a calendarului gregorian. Mai sunt 325 de zile până la sfârșitul anului (326 de zile în anii bisecți).

Evenimente

• 1621: Grigore al XV-lea devine papă.
• 1801: Pacea de la Luneville confirmă tratatul de la Campoformio (octombrie 1797), semnat de Austria și Franța; Franța recunoaște anexarea Țărilor de Jos și pretențiile franceze asupra malului stâng al Rinului.
• 1861: Războiul Civil American: Jefferson Davis a fost ales președinte al Statelor Confederate ale Americii.
• 1904: Flota japoneză atacă pe neașteptate fortareața rusă Port-Arthur. Începe războiul ruso-japonez (1904-1905), încheiat prin tratatul de pace de la Portsmouth (1905).
• 1919: România și Polonia au stabilit relații diplomatice.
• 1929: S-a încheiat, la Moscova, între URSS, România, Letonia și Estonia, un acord prin care statele semnatare se obligau să pună în aplicare Pactul Briand-Kellogg, de renunțare la război ca instrument de politică națională, încă înainte de ratificarea lui de către toate statele. Peste 10 ani, Rusia invada Finlanda, Estonia, Letonia, Polonia și Basarabia.
• 1934: Semnarea, la Atena, de către reprezentanții României, Iugoslaviei, Greciei și Turciei a Pactului Înțelegerii Balcanice (cu un protocol și o anexă secretă), care stipula, printre altele, că statele semnatare „își garantează mutual securitatea frontierelor balcanice” și „își iau obligația de a nu întreprinde nici o acțiune politică față de alt stat balcanic nesemnatar al pactului fără avizul mutual prealabil al celorlalți semnatari și de a nu lua nici o obligație față de oricare alt stat balcanic fără cunoștința prealabilă a celorlalte părți”. Inițial a fost concepută ca un pact în cinci, însă Bulgaria a refuzat oferta. (Guvern Gheorghe Tătărescu, ministru de Externe Nicolae Titulescu).
• 1945: S-a descoperit o mare cantitate de arme și muniții (ascunse cu aprobarea vicepreședintelui Consiliului de Miniștri, Petru Groza, și a subsecretarului de stat de la Interne, Virgil Stănescu) ce urmau a fi folosite într-o eventuală lovitură de forță pentru instaurarea unui guvern comunist. Existența acestui depozit contrazicea declarația stângii politice, că nu dorea o lovitură de stat, ci continuarea programului.
• 1945: Se promulgă Legea pentru epurarea presei, care prevedea sancționarea cu admonestare scrisă, suspendarea activității între 6 luni și 5 ani și interzicerea definitivă de a lucra în presă pentru acei ziaristi, publiciști și colaboratori ai presei care înainte de 23 august 1944 s-au pus în slujba hitlerismului sau a fascismului, au fost stipendați de către puterile Axei pentru propagandă în favoarea politicii lor, au îndemnat la acte de teroare, schingiuiri și omoruri.
• 1953: În Franța apare colecția Livre de poche, care a cunoscut un succes remarcabil.
• 1959: Japonia anunță renunțarea totală la armele nucleare.
• 1969: Primul zbor de încercare al unui Boeing 747.
• 1971: Apollo 14 se întoarce pe Pământ după o misiune pe Lună.
• 1977: Postul de radio, Europa Liberă, a transmis scrisoarea deschisă prin care scriitorul Paul Goma se solidariză cu protestatarii anti-comuniști ai Chartei 77 din Cehoslovacia. A fost „actul de naștere” al dizidenței românești.
• 1991: În timpul epidemiei de holeră, guvernul peruan numește o urgență națională. Acest lucru nu poate împiedica răspândirea epidemiei în Ecuador, Columbia, Mexic și Nicaragua. Din cei aproximativ 400.000 de pacienți mor aproximativ 12.000.
• 1995: Alain Delon, actor, regizor și producător francez, primește „Ursul de aur” pentru întreaga sa carieră, la Festivalul de film de la Berlin.
• 1998: La Tbilisi, Gruzia, Eduard Șevardnadze supraviețuiește atentatului îndreptat asupra lui.
• 2001: Reprezentanții Bisericii Catolice, Luterane și Reformate s-au reunit pentru a analiza problema indulgențelor, pentru prima oară de la marea schismă din 1517.
• 2022: s-a anunțat relansarea posturilor TV al SRTV: TVR Cultural și TVR Info.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/crocus-spring-flower-bloom-garden-4849439/

Nașteri

• 1409: Constantin al XI-lea, ultimul împărat bizantin (d. 1453)
• 1699: Étienne Jeaurat, pictor francez (d. 1789)
• 1763: Ludovic I, Mare Duce de Baden (d. 1830)
• 1773: William Henry Harrison, al 9-lea președinte al SUA (d. 1841)
• 1775: Farkas Bolyai, matematician maghiar din Transilvania (d. 1856)
• 1783: Vasili Jukovski, poet rus (d. 1852)
• 1815: Federico de Madrazo y Kuntz, pictor spaniol (d. 1894)
• 1817: Eugenio Lucas Velázquez, pictor spaniol (d. 1870)
• 1830: Abdülaziz, sultan otoman (d. 1876)
• 1885: Alban Berg, compozitor austriac (d. 1935)
• 1903: Silvia Șerbescu, pianistă română (d. 1965)
• 1908: Cicerone Theodorescu, poet român (d. 1974)
• 1910: Jacques Monod, biochimist, laureat Nobel (d. 1976)
• 1917: Oleg Danovski, balerin român (d. 1996)
• 1931: Thomas Bernhard, scriitor austriac (d. 1989)
• 1933: Amita Bhose, important eminescolog străin, prima traducătoare a lui Mihai Eminescu în bengali (d. 1992)
• 1940: John Maxwell Coetzee, scriitor sud-african, laureat Nobel
• 1943: Joe Pesci, actor american
• 1945: Mia Farrow, actriță americană
• 1945: Ionela Târlea-Manolache, atletă română
• 1967: Gaston Browne, prim-ministru al Antigua și Barbuda (2014-prezent)
• 1981: Tom Hiddleston, actor britanic
• 1986: Ciprian Tătărușanu, fotbalist român
• 1990: Alina Bercu, pianistă română
• 1996: Kelli Berglund, actriță americană
• 2021: August Brooksbank, fiul prințesei Beatrice de York și al lui Jack Brooksbank

Decese

• 978: Luitgarda de Vermandois, nobilă franceză (n. 914)
• 1011: Bernard I de Saxonia (n. 950)
• 1450: Agnès Sorel, metresa regelui Carol al VII-lea al Franței (n. 1421)
• 1612: Vincenzo I, Duce de Mantua (n. 1562)
• 1640: Murad al IV-lea, sultan al Imperiului Otoman (n. 1612)
• 1670: Frederick al III-lea al Danemarcei și al Norvegiei (n. 1609)
• 1709: François Louis, Prinț de Conti, general francez (n. 1664)
• 1759: Louise Henriette de Bourbon, ducesă de Orléans (n. 1726)
• 1824: Ana Ecaterina Emmerich, călugăriță a ordinului Augustinian (n. 1774)
• 1874: Jules Michelet, istoric francez (n. 1798)
• 1881: Fiodor Mihailovici Dostoievski, scriitor rus (n. 1821)
• 1897: Luis de Madrazo, pictor spaniol (n. 1825)
• 1953: Élisabeth Sonrel, artistă franceză (n. 1874)
• 1957: Miklós Horthy, amiral maghiar și regent al Ungariei (1920-1945), (n. 1868)
• 1964: Ștefan Hălălău, militar, colonel al armatei române (n. 1893)
• 1966: Kaspar Muth, politician șvab bănățean, președinte al PGR (n. 1876)
• 1979: Dennis Gabor, fizician și inventator maghiar (n. 1900)
• 1981: Bill Haley, cântăreț, compozitor, textier, actor, dirijor și chitarist american, autorul primei piese rock and roll, Crazy Man Crazy (n. 1925)
• 1984: Iuri Andropov, secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (n. 1914)
• 1991: Florin Mugur, poet român (n. 1934)
• 1994: Gherasim Luca, poet și prozator român, aderent la mișcarea de avangardă, stabilit la Paris (n. 1913)
• 1996: Adolf Galland, general german al forțelor aeriene ale Germaniei Naziste (n. 1912)
• 2002: Prințesa Margareta, sora reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit (n. 1930)
• 2005: Ana Pop-Corondan, interpretă de folclor și romanțe (n. 1922)
• 2006: Ron Greenwood, fotbalist și antrenor englez de fotbal (n. 1921)
• 2010: Romulus Bărbulescu, critic literar, dramaturg, eseist român (n. 1925)
• 2016: Alexandru Vulpe, istoric și arheolog român, membru corespondent al Academiei Române (n. 1931)
• 2017: Radu Gabrea, regizor și scenarist român (n. 1937)
• 2021: Chick Corea, pianist american (n. 1941)
• 2021: Valeria Gagealov, actriță română de teatru, film, radio, televiziune și voce (n. 1931)
• 2022: Ian McDonald, muzician poli-instrumentist englez (King Crimson) (n. 1946).

Sărbători

• Ziua internationala a stomatologului
• Ziua internationala a Pizzei.