5 noiembrie 1860: A fost inaugurată Grădina Botanică din Bucureşti
#Postat de Carmen Vintu on noiembrie 5, 2024
Inițiativa deschiderii primei Grădini Botanice din București i-a aparținut doctorului Carol Davila, iar decretul de înființare a primit semnătura domnitorului Alexandru Ioan Cuza pe 5 noiembrie 1860.
Grădina Botanică „D. Brândză” a Universității din București este un loc de interacțiune și cunoaștere activă, oferind un mediu propice pentru cercetare în domeniul botanicii, cuprinzând peste 300.000 de specii de plante și extinzându-se pe o suprafață de peste 18 hectare.
Povestea Grădinii Botanice „D. Brândză” a început în 1855, când doctorul Carol Davila, directorul Școlii de Medicină și Farmacie, a propus înființarea unei grădini botanice către domnitorul Barbu Știrbei. Cinci ani mai târziu, pe 5 noiembrie 1860, Alexandru Ioan Cuza a semnat decretul de înființare a Grădinii Botanice din București. Aceasta dispunea de un buget de 1.000 de ducați și ocupa o suprafață inițială de aproximativ 7 hectare, situată între Facultatea de Medicină și Farmacie și Palatul Cotroceni. Amenajarea spațiului a fost realizată sub îndrumarea botanistului Ulrich Hoffmann, primul director al grădinii.

Misiunea Grădinii Botanice „D. Brândză” este una complexă: de educație ecologică, conservare a diversității plantelor, cercetare științifică, turism și recreere. Grădina adăpostește colecții bine catalogate de plante vii și conservate, utilizate pentru instruirea studenților, cercetare științifică, conservarea biodiversității și informarea publicului larg.
Grădina poartă numele lui Dimitrie Brândză, în semn de recunoștință pentru dedicarea cu care a contribuit la relocarea grădinii pe actualul amplasament și la organizarea sa într-o nouă formă, oferindu-ne o moștenire prețioasă.
La finalul anului 2016, colecțiile de plante vii din diversele sectoare ale grădinii numărau aproximativ 3.500 de specii, iar Herbarul General conținea peste 300.000 de specimene. Acestea sunt în proces de re-inventariere și includere în baze de date pentru a facilita accesul la informații. De asemenea, colecții mai mici de plante conservate sunt expuse în Muzeul Grădinii Botanice, printre care se remarcă colecția Angiolina Santocono, ce include peste 2.400 de acuarele.