29 martie: IPS Părinte Arhiepiscop Ioachim, la ceas aniversar

Zi de mare sărbătoare astăzi, 29 martie, în Eparhia Romanului şi Bacăului, la ceas aniversar, când IPS Părinte Arhiepiscop Ioachim împlineşte frumoasa vârstă de 67 de ani.

Ioachim Giosanu s-a născut la 29 martie 1954 în comuna Stănița (județul Neamț), din părinți creștini ai Bisericii Ortodoxe, Neculai și Anica Giosanu. Este cel de-al treilea copil din cei opt (patru băieți și patru fete).

„M-am născut la 29 martie 1954, la Stănița, județul Neamț, un sat de ortodocși, aflat în apropierea orașului Roman. Sunt al treilea copil din cei opt ai părinților Anica și Nicolae Giosanu. Din botez am purtat numele de Ilie. Eram într-o familie cu mulți călugări, o familie despre care poți afirma liniștit că are o vocație spre monahism. Mulți din cei proveniți din familia mea au renunțat la această lume și s-au dedicat trup și suflet lui Dumnezeu. Și aș putea aminti aici pe părintele arhimandrit Ioanichie Bălan de la Mănăstirea Sihăstria, autorul a numeroase cărți de cultură teologică, Iosefina Giosanu, stareța Mănăstirii Varatec, Acachia Căuș, stareța mănăstirii Războieni”

Despre copilăria petrecută la Stănița, IPS Ioachim păstrează amintiri dintre cele mai variate, de la chipurile frumoase ale dascălilor și până la bisericuțele de nisip de pe malul Siretului, toate imaginile i se perindă cu nostalgie prin fața ochilor, atunci când îl ispitești cu vorba:

„Îmi amintesc de figura învățătorilor, a păstorului de suflete din sat, precum și a unui unchi de-al meu, dascăl la biserică, dascăl în sens erudit, de la care am învățat foarte multe și mi-a călăuzit pașii și m-a îndrumat către Seminar. Nu pot uita nici momentele în care mergeam pe malul Siretului și construiam bisericuțe din nisip”.

Între anii 1961 și 1969 a studiat la Școala generală din satul natal, Stănița. Între 1970-1971 a intrat ca frate la Mănăstirea Sihăstria din județul Neamț. Erau timpuri grele. Decretul 410 din 1959, promulgat de autoritățile comuniste ale vremii, izgonise din mănăstiri marea majoritate a personalului monahal care avea vârsta de până în 50 de ani. Multe mănăstiri au fost închise, altele au fost transformate în azile pentru călugării bătrâni. O astfel de soartă a avut-o Mănăstirea Sihăstria, care pe vremea aceea, era considerată un schit.

Însă, prin comasarea multor călugări cu viață aleasă, acea mănăstire a devenit una dintre cele mai înfloritoare oaze de spiritualitate din monahismul românesc. Când a intrat la Sihăstria, stareț era un strănepot al lui Ion Creangă, pe nume Caliopie Creangă, din Humulești. Autoritățile l-au numit stareț tocmai pentru această prerogativă. S-a dovedit a fi foarte generos și l-a primit în mănăstire în ciuda vârstei fragede care o avea (15 ani neîmpliniți). Părintele Petroniu Tănase l-a pregătit pentru a intra la Seminarul de la Mănăstirea Neamț.

În ziua de 16 decembrie 2014, Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, este ales de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, prin vot secret, în scaunul vacant de arhiepiscop al Arhiepiscopei Romanului și Bacăului, cu 35 de voturi din 45 de voturi valid exprimate.

Un apropiat al culturii mondiale

Apropiat și apreciat de personalităţi ale culturii franceze şi mondiale de origine română, între care Paul Barbă Neagră (regizor), Gheorghe Zamfir, Cicerone Poghirc (profesor la Sorbona), părintele Virgil Ghiorghiu, Elvira Popescu, Emil Cioran (pe care l-a împărtăşit pe patul de suferinţă), Duiliu Alexandru Sfinţescu (căruia i-a fost duhovnic), Arhiepiscopul Ioachim a ales, după un deceniu de slujire în Occident, să vină în țară ca arhiereu. A lăsat în Franța prima mănăstire ortodoxă românească, înființată în inima Parisului, și o profundă implicare în reorganizarea Arhiepiscopiei Române din Europa Occidentală şi Meridională.