26 mai 1554 – Finalizarea restaurării Mănăstirii Bistrița de către voievodul Alexandru Lăpușneanu

Mănăstirea Bistrița, situată în județul Neamț, în satul Bistrița din comuna Alexandru cel Bun, este unul dintre cele mai valoroase monumente istorice și religioase ale Moldovei. Lăcașul de cult a fost ridicat înainte de anul 1407, fiind atestată documentar pentru prima dată în acel an. Ctitorul său a fost domnitorul Alexandru cel Bun (1400–1432), care a înzestrat mănăstirea cu sate, moșii și odoare.

De-a lungul secolelor, mănăstirea a beneficiat de lucrări de consolidare și înfrumusețare. În anul 1498, Ștefan cel Mare a ridicat un turn-clopotniță cu paraclis, dedicat Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, decorat cu picturi murale în frescă de o deosebită valoare artistică și spirituală, care se păstrează până în prezent.

Ulterior, în 1546, Petru Rareș a restaurat ansamblul monahal și a construit un zid de incintă, dăruindu-i totodată și satul Mojeștii cu toate veniturile aferente. La 26 mai 1554, voievodul Alexandru Lăpușneanu a încheiat o amplă restaurare a mănăstirii, reînnoind-o în întregime.

Construită în stil bizantin, Mănăstirea Bistrița se remarcă prin detalii arhitecturale bogate și o ușă de intrare originală, lucrată cu măiestrie și păstrată din perioada fondării. Printre odoarele sale de mare valoare se numără icoana Sfintei Ana, mama Maicii Domnului. Potrivit tradiției, aceasta i-a fost oferită ca dar doamnei Ana, soția lui Alexandru cel Bun, de către împărăteasa Irena (Ana), soția împăratului bizantin Manuel al II-lea Paleologul, împreună cu Patriarhul Constantinopolului, Matei, în anul 1401. Icoana a fost ulterior dăruită mănăstirii de către familia voievodală.

Biserica mănăstirii adăpostește mormintele unor figuri importante ale istoriei Moldovei, printre care: Alexandru cel Bun și soția sa Ana, Alexandru – fiul lui Ștefan cel Mare, Chiajna – soția lui Ștefan Lăcustă, și Anastasie – mitropolit al Sucevei.

Mănăstirea Bistrița este și locul unde a fost întocmit unul dintre cele mai vechi documente culturale din spațiul românesc medieval: Pomelnicul de la Bistrița, o sursă esențială pentru cunoașterea începuturilor voievodatului și ale vieții bisericești din Moldova.

Astăzi, mănăstirea este înscrisă pe Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare NT-II-a-A-10593.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Bistri%C8%9Ba_(jude%C8%9Bul_Neam%C8%9B)