Jurnal FM 
Pe 1/13 februarie 1861 este înființat Arsenalul Armatei
#Postat de Carmen Vintu on februarie 1, 2026
Pe 1/13 februarie 1861, încep să funcţioneze, la Bucureşti, mici ateliere pentru fabricarea muniţiilor si materialelor de artilerie, care vor forma Arsenalul Armate. Arsenalul Armatei București a fost principalul centru de producție și întreținere al armamentului pentru Armata Română, fondat în 1861. Acesta avea rolul de a fabrica, întreține și depozita arme, muniție și echipamente pentru artilerie. De asemenea, până în 1919, aici erau păstrate și vechile steaguri, uniforme și arme ale armatei.
În perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, s-a simțit nevoia unui arsenal modernizat pentru Armata Română. Inițial, se plănuia ca Arsenalul să fie amplasat la Malmaison, dar în scurt timp s-a decis ca acesta să fie construit pe Dealul Spirii, care a primit astfel denumirea alternativă de „Dealul Arsenalului”. Lucrările de construcție a clădirii principale și a porții Arsenalului au început în 1860 și au fost finalizate în 1861. Clădirea a fost construită în stil neogotic, iar proiectul a fost, conform unor surse, realizat de arhitectul Luigi Lipizer.
În 1861, a fost înființată Direcția Stabilimentelor de Material de Artilerie, care includea Arsenalul Armatei, Pirotehnica Armatei și Fabrica de Pulbere din Târgșor, lângă Ploiești. În 1873, Pirotehnica a fost separată și mutată la Cotroceni. În 1863 a început construcția unei fabrici de arme în cadrul Arsenalului, cu mașini provenite din Belgia.
În 1865, colonelul Henrich Herkt, unul dintre cei care au contribuit la înființarea Arsenalului, i-a prezentat domnitorului Cuza un „mușcheton de artilerie” și o „pușcă spahis” fabricate la unitate.
După proclamarea Regatului României în 1881, Carol I a ordonat fabricarea unei coroane din oțel, realizată dintr-un tun capturat în timpul Războiului de Independență, care a fost construită la Arsenalul Armatei. Coroana de Oțel a fost proiectată de Theodor Aman și a devenit un simbol al statului român.
În 1909, Aurel Vlaicu a fost însărcinat de Ministerul de Război să-și construiască aeronava „Vlaicu I” la Arsenal, iar în 1910 aceasta a fost testată acolo. Tot la Arsenal, Henri Coandă a realizat un model de avion cu rachetă.
Sursa foto: https://en.wikipedia.org/wiki/Bucharest_Army_Arsenal#/media/File:Monoplanul_Vlaicu.jpg
În timpul Primului Război Mondial, în 1916, Arsenalul a modificat 45 de tunuri Krupp Model 1880 de 75 mm pentru utilizare antiaeriană. Arsenalul și Pirotehnica au fost evacuate în Moldova în fața înaintării forțelor inamice.
Între 1928 și 1936, Arsenalul a găzduit o școală de ucenicie, iar între 1939 și 1943 a funcționat sub denumirea „Școala de Maeștri Armurieri și Artificieri”. La 1 iulie 1943, Arsenalul Armatei București a fost evacuat și fuzionat cu Arsenalul Armatei Târgoviște. Clădirile fostului Arsenal au fost demolate în anii 1980 pentru a face loc construcției Palatului Poporului.
În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, a început să se contureze ideea unui muzeu militar, iar Arsenalul Armatei a fost locul unde erau depozitate steaguri, uniforme și arme ale Armatei Române. Muzeul Artileriei a fost înființat în 1893, iar în 1914 a fost integrat în Muzeul Național de Antichități. După 1919, Ministerul de Război a preluat Palatul Artelor și alte clădiri din apropierea Parcului Carol, care au fost destinate găzduirii expozițiilor Muzeului Militar Național.
