În fiecare an, pe 29 iunie sărbătorim, deopotrivă, Ziua lucrătorului de penitenciare şi prăznuirea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, ocrotitorii sistemului penitenciar

Lucrătorii din penitenciare au o  contribuţie la îndeplinirea misiunii nobile, ce ne-a fost încredinţată prin lege.

A fi lucrător de penitenciare – pentru câ azi despre noi este vorba – înseamnă a fi mereu în slujba semenilor, un îndrumător, un model de conduită, în pofida dificultăţilor şi provocărilor multiple, inerente acestui domeniu profesional.

Ziua lucrătorului de penitenciare

Sursa foto: https://anp.gov.ro/wp-content/uploads/2019/07/Sigla-pt-site-2019-2mm.jpg

Lucrătorii din penitenciare dovedesc profesionalism, dăruire şi, mai ales, spirit de echipă.

Având în vedere că:

• În penitenciare ajung oameni care ştiu foarte puţin despre Dumnezeu, deci trebuie propovăduită, cu timp şi fără timp, Evanghelia lui Hristos;
• Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel au greşit mult în faţa lui Hristos, Petru s-a lepădat de El, iar Pavel i-a prigonit pe creştini, dar după căinţă puternică au fost iertaţi, deci pot fi un exemplu de iertare şi încredere în bunătatea lui Dumnezeu pentru cei ce greşesc;
• Amândoi au fost închişi, nu pentru că au făcut ceva rău, ci pentru vina de „a-L fi predicat pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu şi Mântuitorul oamenilor”,

au fost consideraţi a fi cei mai potriviţi ocrotitori ai sistemului penitenciar din România.
Protocoalele semnate între Patriarhia Română şi Ministerul Justiţiei, privind desfăşurarea Asistenţei Religioase în sistemul penitenciar românesc, primul din anul 1993 – la articolul 15, iar al doilea din anul 1997 – la articolul 10, prevăd că „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel vor fi consideraţi ocrotitori ai sistemului penitenciar din România”, iar Legea 293 din 28 iunie 2004, privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor – la articolul 77 stipulează: „Ziua de 29 iunie se proclamă ca zi a personalului din sistemul administraţiei penitenciare”.

Prima atestare documentară a unui aşezământ de detenţie datează din secolul al XIV-lea, la Ocna Trotuşului, iar în secolul al XVII-lea au apărut primele legiuiri care vizau aplicarea pedepselor, respectiv Pravila Mică de la Govora din 1640 şi „Cartea Românească de învăţătură de la pravilele împărăteşti (…)”, tipărită din porunca lui Vasile Lupu. Primele închisori construite au apărut în Transilvania, între 1700-1800. Sistemul penitenciar a cunoscut, în perioada 1828-1834, o serie de transformări şi de modernizări. În Ţara Românească a apărut Regulamentul organic (1832-1833), prin care au fost organizate temniţele, iar în 1851 – Regulamentul pentru închisoarea capitalei (Iaşi), prin care s-a oprit insulta şi bătaia arestaţilor, notează https://anp.gov.ro/.

La mulţi ani, lucrătorului din sistemul administraţiei penitenciare!