Willard Sterling Boyle, fizician american

Willard Sterling Boyle (n. 19 august 1924, Amherst⁠(d), Nova Scotia, Canada – d. 7 mai 2011, Wallace⁠(d), Nova Scotia, Canada) a fost un fizician american de origine canadiană, cunoscut ca fiind coinventator al laserului cu rubin și al senzorului CCD, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică din 2009, împreună cu George E. Smith, pentru inventarea unui circuit cu semiconductori pentru imagini – senzorul CCD. Cei doi au împărțit jumătate din premiu, cealaltă jumătate fiindu-i acordată lui Charles Kao, inventatorul fibrei optice.

Nobel Prize 2009, press conference with the laureates at the KVA: Willard Boyle.

© Prolineserver 2010, Wikipedia/Wikimedia Commons (cc-by-sa-3.0)

Permission details

This file is licensed under the Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported license.

Attribution: © Prolineserver 2010, Wikipedia/Wikimedia Commons (cc-by-sa-3.0)You are free:

• to share – to copy, distribute and transmit the work
• to remix – to adapt the work

Under the following conditions:

• attribution – You must give appropriate credit, provide a link to the license, and indicate if changes were made. You may do so in any reasonable manner, but not in any way that suggests the licensor endorses you or your use.
• share alike – If you remix, transform, or build upon the material, you must distribute your contributions under the same or compatible license as the original.

• CC BY-SA 3.0hide terms
• File:Nobel Prize 2009-Press Conference KVA-23.jpg
• Created: 7 December 2009
• Uploaded: 20 January 2019
• Location: 59° 21′ 58.15″ N, 18° 3′ 8.56″ E

Sursa foto: https://en.wikipedia.org/wiki/Willard_Boyle#/media/File:Nobel_Prize_2009-Press_Conference_KVA-23.jpg

Boyle deținea cetățenie dublă, fiind atât canadian, cât și american.

Boyle a servit în marina canadiană în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. După război, a obținut o licență (1947), un master (1948) și un doctorat (1950) în fizică de la Universitatea McGill din Montreal, Quebec. Între 1951 și 1953, a fost profesor asistent la Colegiul Militar Regal din Kingston, Ontario, înainte de a se alătura Laboratoarelor Bell, filiala de cercetare și dezvoltare a companiei americane AT&T. Acolo, a lucrat intens în domeniul semiconductorilor.

În 1962, împreună cu fizicianul american Donald Nelson, Boyle a inventat primul laser capabil să funcționeze continuu, spre deosebire de laserele anterioare, care puteau funcționa doar în rafale scurte. Între 1962 și 1964, a fost director de științe spațiale la Bellcomm, o subsidiară a AT&T, unde a contribuit la selectarea locurilor de aterizare lunară pentru programul spațial Apollo. În 1964, Boyle s-a reîntors la Laboratoarele Bell.

În 1969, Boyle și Smith, care lucrau împreună la Bell Laboratories, au fost solicitați să dezvolte un nou concept pentru memoria computerelor. După o oră de discuții, au creat CCD-ul. Datorită sensibilității sale la lumină, CCD-ul a avut o aplicație majoră în fotografie, unde a înlocuit filmul ca mediu de înregistrare. Camera digitală modernă are un CCD în centrul său. Fiind un detector liniar, CCD-ul generează un număr de electroni direct proporțional cu lumina primită, ceea ce îl face util și în astronomie.

În 1974, Boyle a devenit director executiv pentru cercetarea în domeniile comunicațiilor prin unde luminoase, electronicii cuantice și electronicii digitale la Bell Laboratories. S-a pensionat în 1979.

Sursa: https://www.britannica.com/biography/Willard-Boyle