Basarab I, voievodul Ţării Româneşti, a fost numit „voievodul nostru transalpin”

La 26 iulie 1324, Basarab I, voievodul Ţării Româneşti, a fost numit „voievodul nostru transalpin” într-un act emis de Cancelaria maghiară. Basarab a acceptat suzeranitatea regelui Ungariei, fiind recunoscut ca stăpânitor efectiv al Banatului de Severin.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Basarab_I#/media/Fi%C8%99ier:Basarab_I_of_Wallachia.jpg

În lipsa unor documente clare, începutul domniei lui Basarab este estimat în jurul anului 1310. Istorici ca Constantin Kogălniceanu și Constantin C. Giurescu au teorii diferite despre unificarea cnezatelor din sudul Carpaților, Giurescu plasând această acțiune înainte de 1307.

Basarab era înrudit cu dinastia bulgară prin căsătoria fiicei sale, Theodora, cu țarul Ivan Alexandru. În 1323, Basarab a sprijinit oastea unchiului acestuia, Mihail al Bulgariei, împotriva Bizanțului. Relațiile cu Ungaria s-au înrăutățit după ce Basarab a refuzat să plătească tributul de vasal în 1325, iar un document ungar îl numește „necredincios coroanei maghiare”.

În 1330, regele Carol Robert al Ungariei a lansat o campanie împotriva lui Basarab, dar a fost înfrânt în bătălia de la Posada. Această victorie a stabilit independența Țării Românești. După 1342, Basarab a participat alături de Ungaria la campanii împotriva tătarilor, extinzându-și stăpânirea asupra Basarabiei. Domnia lui Basarab s-a încheiat în 1352, fiind succedat de fiul său, Nicolae Alexandru.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Basarab_I

Alte articole: https://jurnalfm.ro/27-iulie-evenimente/