Vocea mamei ocupă un loc special în creierul copiilor. Asta se schimbă în cazul adolescenților

Pe măsură ce copiii cresc, vocile unor persoane necunoscute devin mai interesante

Creierul copiilor mici este în mod special adaptat la vocile mamelor lor. Creierul adolescenților, în gloria lor tipică rebelă, cu siguranță nu este.

Sursa foto: GETTY IMAGES PLUS

Această concluzie, descrisă pe 28 aprilie în Journal of Neuroscience, notează Science News, poate părea de râs pentru părinții adolescenților, inclusiv pentru neurocercetătorul Daniel Abrams de la Stanford University School of Medicine. „Eu însumi am doi adolescenți și este amuzant acest rezultat”, spune el.

Dar descoperirea poate reflecta ceva mult mai profund. Pe măsură ce copiii cresc și își extind conexiunile sociale dincolo de familia lor, creierul trebuie să se adapteze la acea lume în creștere. „Așa cum un bebeluș este adaptat la o mamă, adolescenții au această altă clasă de sunete și voci cu care trebuie să se acorde”, spune Abrams.

El și colegii săi au scanat creierele unor tineri cu vârste între 7 și 16 ani în timp ce auzeau vocile fie ale mamelor lor, fie ale unor femei necunoscute. Pentru a simplifica experimentul până la doar sunetul unei voci, cuvintele erau fără sens: „teebudieshawlt”, „keebudieshawlt„ și „peebudieshawlt”. Pe măsură ce copiii și adolescenții ascultau, anumite părți ale creierului s-au activat.

Experimentele anterioare ale lui Abrams și colegii săi au arătat că anumite regiuni ale creierului copiilor cu vârsta cuprinsă între 7 și 12 ani, în special acele părți implicate în detectarea recompenselor și acordarea atenției, răspund mai puternic la vocea mamei decât la vocea unei femei necunoscute. „În adolescență, arătăm exact opusul”, spune Abrams.

În aceleași regiuni ale creierului la adolescenți, vocile necunoscute au provocat răspunsuri mai mari decât vocile propriilor lor mame dragi. Trecerea de la mamă la o altă persoană străină pare să aibă loc între 13 și 14 ani.

Asta nu înseamnă că aceste zone ale creierului nu mai reacționează la vocea mamei, doar că vocile necunoscute devin mai pline de satisfacții și mai demne de atenție.

„Și exact așa ar trebui să fie”, spune Abrams. Explorarea situațiilor noi este un semn distinctiv al adolescenței. „Ceea ce vedem aici este doar o reflectare a acestui fenomen.”

Vocile pot transporta semnale puternice. Când fetele stresate au auzit vocile mamelor lor la telefon, hormonii de stres au scăzut, a descoperit antropologul biologic Leslie Seltzer de la Universitatea din Wisconsin–Madison și colegii săi. Nu același lucru a fost valabil și în cazul mesajelor text primite de la mamele lor.

Rezultatele actuale susțin ideea că creierul se schimbă pentru a reflecta noile nevoi care vin odată cu timpul și cu experiența, spune Seltzer. „Pe măsură ce ne maturizăm, supraviețuirea noastră depinde din ce în ce mai puțin de sprijinul matern și mai mult de asocierile noastre la un grup, cu colegii.”

Nu este clar cât de general-valabilă este această schimbare neuronală. Descoperirea s-ar putea schimba în diferite relații mamă-copil, inclusiv cele care au stiluri parentale diferite sau chiar istoric de neglijare sau abuz, spune Seltzer.

Așa că, în timp ce adolescenții și părinții se pot simți uneori frustrați de mesajele pierdute, încurajează-te, spune Abrams. „Așa este modul în care creierul este conectat și există un motiv întemeiat pentru asta.”