Virgil Potârcă – avocat, politician și fost ministru al României

Virgil Potârcă s-a născut la 16 iulie 1888, în comuna Plenița, județul Dolj, și a murit la 6 iunie 1954, în închisoarea de la Sighetu Marmației. A fost avocat, politician și unul dintre liderii importanți ai Partidului Național Țărănesc (PNȚ), ocupând de-a lungul carierei mai multe funcții ministeriale.

După absolvirea Liceului din Craiova, în 1906, a urmat cursurile Facultății de Drept din București, iar ulterior și-a continuat studiile la Facultatea de Litere din Paris, pe care a finalizat-o în 1914. Pentru o scurtă perioadă a profesat ca avocat în Craiova, după care a participat la Primul Război Mondial, cunoscut în istoriografia românească drept Războiul pentru Întregirea Neamului.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Fișier:Virgil_Potârcă.01.jpg

După război, s-a implicat în viața politică, inițial în Partidul Poporului, iar mai târziu în Partidul Național Țărănesc, unde a devenit unul dintre liderii de marcă. Între 1927 și 1937 a condus organizația județeană Dolj a PNȚ și a fost, de asemenea, președinte al Uniunii Camerelor Agricole din România, specializându-se în domeniul agriculturii. A fost parlamentar în toate legislaturile interbelice de după 1920 și membru al Delegației Permanente a partidului.

Deși era un lider important al PNȚ, la 29 decembrie 1937 a fost exclus din partid după ce a acceptat funcția de ministru în guvernul condus de Octavian Goga.

În activitatea guvernamentală, Virgil Potârcă a deținut funcția de ministru al Justiției între 6 iunie și 10 august 1932, iar în perioada guvernului Goga a fost ministru al Agriculturii și Domeniilor (28 decembrie 1937 – 8 ianuarie 1938) și ministru al Lucrărilor Publice și Comunicațiilor (28 decembrie 1937 – 10 februarie 1938).

După instaurarea regimului comunist, în iulie 1947, a fost arestat și condamnat din motive politice. În 1950 a fost transferat la penitenciarul de la Sighetu Marmației, alături de alte personalități ale vieții politice românești, unde a îndurat regimul sever al detenției. A murit în închisoare la 6 iunie 1954, la vârsta de 66 de ani.

Pe lângă activitatea politică, Virgil Potârcă a publicat mai multe lucrări dedicate agriculturii și legislației, printre care „Legea agrară” (1921), „Alegerile de la Tutova” (1931), „Legea pentru asanarea datoriilor agricole” (1932), „Mica proprietate țărănească” (1932) și „Legea pentru reglementarea datoriilor rurale și urbane” (1933), contribuind la dezbaterea unor probleme importante ale agriculturii și economiei României interbelice.