Valeriu Cristea, critic literar român
#Postat de Carmen Vintu on ianuarie 15, 2026
Valeriu Cristea (n. 15 ianuarie 1937, Arad – d. 22 martie 1999, București) a fost un critic literar român, dedicat atât literaturii autohtone, cât și operei marilor scriitori străini.

Valeriu Cristea a urmat școala primară la Galați și apoi la Cluj, unde a absolvit Liceul George Barițiu. Inițial, la insistențele familiei, s-a înscris la Facultatea de Mecanică în 1954, dar a abandonat rapid această facultate pentru a se dedica Filologiei. În 1956, s-a transferat la Universitatea din București, însă în primăvara anului 1959, în urma solidarizării cu un coleg exclus din cauza unui dosar politic, a fost și el exmatriculat într-o ședință publică. După acest episod, a lucrat ca muncitor necalificat pe șantier, dar a reușit să își reia studiile universitare în decembrie 1960. Datorită întreruperii, a absolvit în 1962, cu doi ani mai târziu decât promoția sa.
A debutat în 1962 cu o cronică publicată în Gazeta literară. A fost profesor în comuna Gruiu, județul Ilfov, între 1963 și 1964, iar ulterior a lucrat ca redactor la Gazeta literară (care s-a transformat în România literară) timp de 26 de ani, având o rubrică permanentă până în 1990. După Revoluție, a devenit redactor-șef al revistei Caiete critice (1990-1998) și membru al comitetului director al revistei Literatorul, pe care a înființat-o împreună cu Eugen Simion și Marin Sorescu. A lucrat și ca redactor la Editura Cartea Românească între 1992 și 1996, iar din 1998 a fost implicat în revista Creanga de aur, editată de Fundația Culturală Română.
Opere publicate
- Tînărul Dostoievski (1971)
- Pe urmele lui Don Quijote (1974)
- Introducere în opera lui Ion Neculce (1974)
- Domeniul criticii (1975)
- Alianțe literare (1977)
- Spațiul în literatură (1979; ediția a II-a, 2003)
- Dicționarul personajelor lui Dostoievski, I-II (1983, 1995), tradus în limba rusă
- Modestie și orgoliu (1984)
- Fereastra criticului (1987)
- După-amiaza de sîmbătă (1988; ediția a II-a, 1999; ediția a III-a, 2006)
- Despre Creangă (1989; ediția a II-a, 1994)
- A scrie, a citi (1992)
- Bagaje pentru paradis (1997)
- Dicționarul personajelor lui Creangă (1999)
Premii și distincții
- Trei premii ale Uniunii Scriitorilor (1970, 1979, 1983)
- Două premii ale Asociației Scriitorilor din București (1974, 1995)
- Premiul Bogdan Petriceicu Hasdeu al Academiei Române (1989), pentru volumul După-amiaza de sîmbătă.
Jurnal FM 