Valeriano Bécquer, pictor și grafician spaniol

Valeriano Domínguez Bécquer (15 decembrie 1833, Sevilla, Andaluzia – 23 septembrie 1870, Madrid) a fost un pictor și grafician spaniol, cunoscut în special pentru lucrările sale realizate în stilul costumbrist, care surprind viața cotidiană, tradițiile și obiceiurile Spaniei secolului al XIX-lea.

S-a născut la Sevilla, într-o familie de artiști. Tatăl său, José Domínguez Bécquer, era pictor, iar fratele său mai mic a fost celebrul poet Gustavo Adolfo Bécquer. Primele noțiuni de desen și pictură le-a dobândit sub îndrumarea tatălui, însă acesta a murit când Valeriano avea doar opt ani. După acest moment, a fost crescut de familia mamei sale și și-a continuat formarea artistică alături de unchiul său, Joaquín Domínguez Bécquer, în al cărui atelier a lucrat ca asistent până în 1853. Ulterior, și-a desăvârșit studiile sub îndrumarea pictorului Antonio Cabral Bejarano.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Valeriano_Bécquer#/media/Fișier:VBécquer-Photo.jpg

Viața sa personală a fost marcată de o căsătorie de scurtă durată, încheiată în 1862, din care au rezultat doi copii. După despărțire, s-a stabilit la Madrid, alături de fratele său. În anul 1865, a primit o comandă oficială din partea guvernului spaniol pentru realizarea unei serii de picturi reprezentând festivaluri, costume populare și obiceiuri tradiționale din diferite regiuni ale țării. Această însărcinare l-a determinat să călătorească intens timp de câțiva ani, însă proiectul a rămas neterminat din cauza Revoluției Glorioase, care a dus la anularea sprijinului financiar.

Pentru a-și asigura mijloacele de trai, Valeriano Domínguez Bécquer a activat și ca ilustrator și caricaturist, colaborând cu publicații importante ale vremii, precum La Ilustración Española y Americana și El Museo Universal, adesea în parteneriat cu fratele său Gustavo.

O serie de desene satirice cu tentă erotică, cunoscute sub titlul Los Borbones en Pelota, semnate „SEM”, i-au fost atribuite atât lui Valeriano, cât și lui Gustavo. Totuși, o parte a cercetătorilor consideră că autorul real ar fi fost Francisco Ortego Vereda, adversar declarat al monarhiei. Aceste lucrări au circulat inițial în mod clandestin și au fost publicate abia în 1991.

Valeriano Domínguez Bécquer a murit la Madrid, la numai 36 de ani, răpus de o boală hepatică, cu trei luni înainte de dispariția fratelui său. Se consideră că moartea lui Valeriano a contribuit decisiv la agravarea stării de sănătate a lui Gustavo, care a intrat într-o depresie profundă. Portretul realizat de Valeriano al fratelui său a fost ulterior utilizat pe bancnota spaniolă de 100 de pesete (1965–1970) și a stat la baza unui bust comemorativ amplasat în Parcul María Luisa din Sevilla.