Valeria Peter Predescu, interpretă de folclor românesc transilvănean

Valeria Peter Predescu (n. 24 octombrie 1947, Telciu, jud. Bistrița-Năsăud – d. 28 aprilie 2009, Bistrița) a fost una dintre cele mai îndrăgite și respectate interprete de folclor din Transilvania, o voce autentică a cântecului năsăudean și un neobosit promotor al tradițiilor românești. Din 1995 a fost membră a Academiei Artelor Tradiționale din Sibiu, iar de-a lungul carierei a primit numeroase distincții, între care trei medalii „Cântarea României”. A participat la festivaluri folclorice din țară și din străinătate, a colaborat cu ansambluri de prestigiu și a publicat culegeri de folclor, albume și lucrări care au contribuit la păstrarea patrimoniului muzical românesc.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/pan-flute-music-musical-instrument-653495

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Valeria_Peter_Predescu#/media/Fișier:Valeria_Peter_Predescu-2001.jpg

Valeria Peter Predescu s-a născut în satul Telciu, pe Valea Sălăuței, într-o familie iubitoare de muzică. S-a căsătorit la vârsta de 15 ani și a avut doi băieți. Deși a început să cânte după ce devenise deja mamă și soție, familia i-a fost mereu alături și i-a susținut cariera artistică. Nepoatele sale, Eleonora și Teodora, i-au moștenit dragostea pentru folclor și interpretează astăzi doine și cântece năsăudene.
Artista s-a stins din viață pe 28 aprilie 2009, la vârsta de 61 de ani, în urma unui stop cardio-respirator, fiind înmormântată la Bistrița.

Debutul său artistic a avut loc în anul 1972, cu primele înregistrări la Radio Cluj, sub îndrumarea folcloristului Dumitru Vartic. În 1973 a colaborat cu Orchestra Radio, dirijată de George Vancu, iar în 1974 a participat la concursul „Floarea din grădină”, pe care l-a câștigat trei ani mai târziu, cu punctaj maxim.

De-a lungul carierei sale, care s-a întins pe mai bine de trei decenii, Valeria Peter Predescu a fost referent de specialitate la Centrul Creației Populare Bistrița, a cules folclor, a format generații de tineri interpreți și a devenit un reper al autenticității. A înregistrat 61 de albume, a publicat patru volume și culegeri folclorice și a fost recompensată cu premii și titluri onorifice în țară și peste hotare. În 1994 a primit Premiul „Ethnos” pentru contribuția sa la păstrarea folclorului năsăudean.

Primul său disc a apărut în 1974 la Electrecord, urmat de numeroase LP-uri și CD-uri, printre care: Mândre-s nunțile la noi, Cântări năsăudene, Colinde și pricesne, Cântarea de pe urmă. Repertoriul său include doine, balade, cântece de dragoste, de joc și de nuntă, dar și cântări religioase și de înmormântare.

Printre cele mai cunoscute balade culese și interpretate de ea se numără: Balada lui Tănase Todoran, Balada Șarpelui (în mai multe variante) și Balada nevestei fugite de la bărbat. În lucrarea Cântarea de pe urmă, însoțită de un CD, artista a reunit cântări tradiționale de înmormântare, înregistrate între 1973 și 2005 – un demers unic în etnografia românească.

Valeria Peter Predescu a predat muzica la școala din Telciu, unde a coordonat șase clase de copii talentați și a întemeiat un ansamblu folcloric cu peste 50 de membri. A realizat și o emisiune de televiziune, Artă și tradiție, prin care a adus în atenția publicului meșteri populari, rapsozi și creatori anonimi din satele năsăudene.

Valeria Peter Predescu a fost declarată Cetățean de onoare al comunei Leșu și, din 2003, Cetățean de onoare al orașului Bistrița. Prin activitatea sa artistică și pedagogică, ea a devenit un simbol al culturii tradiționale din Transilvania și o voce inconfundabilă a folclorului românesc autentic.