4 iulie: 161 de ani de la înființarea Universității București

La 4/16 iulie 1864, prin decret domnesc, în Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei, s-a înființat Universitatea din București. Acest important lăcaș de cultură românească a fost întemeiat ca școală superioară, la patru ani după întemeierea Universității din Iași, prima universitate a României moderne. În 1864, Universitatea din București includea facultățile de Drept, Științe și Filozofie (Litere). Primul rector al universității, ales la 15 septembrie 1864, a fost juristul Gheorghe Costa-Foru. Primul doctorat în cadrul Universității din București a fost acordat în 1873 de către Facultatea de Farmacie.

Bucharest

Aleksandr Osipov from Ukraine – Bucharest

• CC BY-SA 2.0
• Fișier:Bucharest (8273345546).jpg
• Creată: 23 august 2012
• Încărcată: 20 noiembrie 2015
• Poziție: 44° 28′ 50,99″ N, 26° 4′ 14″ E

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Universitatea_din_Bucure%C8%99ti#/media/Fi%C8%99ier:Bucharest_(8273345546).jpg

Universitatea a cunoscut „epoca de aur” între cele două războaie mondiale. Atunci s-a dezvoltat datorită înaltei pregătiri a profesorilor și numărului de studenți (15.700), fiind una dintre cele mai mari universități, alături de Universitatea „Columbia” din New York, Universitatea din Paris, Universitatea din Londra și Universitatea din New York. În anul 1945, această perioadă remarcabilă a luat sfârșit, deoarece unii dintre cei mai buni profesori au fost destituiți, iar alții au fost închiși pentru că s-au opus, într-un fel sau altul, regimului comunist. După câțiva ani, unii profesori s-au întors, dar atmosfera nu a mai fost aceea a libertății de a gândi și a competiției deschise. După 1990, s-au făcut progrese semnificative în domeniul predării, iar numărul studenților a crescut. Astăzi universitatea are aproximativ 20.000 de studenți și paisprezece facultăți.

Universitatea din București (prescurtat UB) este o universitate de stat din București și a doua cea mai veche universitate din România. Fondată în 1864, Universitatea din București este a doua universitate modernă a României, după Universitatea din Iași.

Universitatea este compusă din 19 facultăți, cu 97 de programe de licență, 215 programe de masterat, 9 programe de masterat didactic, 21 de școli doctorale pe domenii specifice și o școală pentru studii doctorale interdisciplinare, având o ofertă educațională care include numeroase arii de studiu: Administrație și Afaceri, Biologie, Chimie, Drept, Filosofie, Fizică, Geografie, Geologie și Geofizică, Istorie, Jurnalism și Științele Comunicării, Limbi și Literaturi Străine, Litere, Matematică și Informatică, Psihologie și Științele Educației, Sociologie și Asistență Socială, Științe Politice, Teologie Ortodoxă, Romano-Catolică și Baptistă.

Comunitatea academică include 34.000 de studenți, 1.300 de profesori și 580 de cercetători, precum și 1.300 de angajați ca personal administrativ.

Istorie
Substratul istoric al Universității din București datează din 1694, când a fost fondată Academia Domnească de la București. Aceasta a fost o școală superioară, având ca limbă de predare greaca veche, întemeiată în 1694 de către Constantin Brâncoveanu (domn al Țării Românești între 1688–1714), în clădirile de la Mănăstirea „Sfântul Sava”. Învățământul filosofic se făcea după cursurile lui Teophilos Korydalleus. Reorganizată în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti, Academia Domnească – grecească din București a devenit un important centru de cultură grecească.

În 1776, Domnitorul Țării Românești Alexandru Ipsilanti (1774-1782) reformează programa studiilor la Academia Sf. Sava, unde, pe lângă limba latină, se predau acum cursuri de franceză și italiană. Între 1776–1779 se construiesc noi localuri pentru Academie.

În procesul dezvoltării conștiinței și culturii naționale și odată cu începutul luptei pentru un învățământ cu limba de predare română, Academia Domnească de la București s-a destrămat, dar în anul 1818 s-a deschis, în clădirea ei, Școala de la Sfântul Sava, prima instituție superioară de învățământ în limba română, sub conducerea lui Gheorghe Lazăr.

În 1832, în urma reformei școlare a lui Petrache Poenaru, la Colegiul Național Sf. Sava sunt create cursuri superioare juridice și științifice.

În 1850, are loc reforma învățământului, ocazie cu care sunt dezvoltate cursurile superioare cu caracter juridic și științific de la Colegiul Național Sf. Sava. Anul 1854 marchează prima promoție de juriști. În 1855, Carol Davila creează Școala Națională de Medicină și Farmacie. În 1859, se înființează Facultatea de Drept, iar în 1863 sunt înființate Facultatea de Științe și Facultatea de Litere.

În 1857 începe construcția Palatului Universității din București. Aflat în Piața Universității, Palatul a fost proiectat de Alexandru Orăscu, președinte al arhitecților români, după forma și asemănarea universităților occidentale. În 1864, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859–1866) înființează Universitatea din București. Instituția reunește într-un singur corp Facultățile de Drept, Științe și Litere. Înființată prin Decretul nr. 765 din 4 / 16 iulie 1864 al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza și reclamându-se ca succesoare a structurilor de învățământ superior inaugurate de Academia Domnească (1694), Universitatea din București a contribuit și contribuie în mod decisiv la dezvoltarea și modernizarea învățământului, științei și culturii românești.

În 1884 este creată Facultatea de Teologie, care este pusă din 1890 sub autoritatea Universității din București.

În 1944 începe un lung proces de epurare a corpului universitar, caracterizat prin abuzuri și represalii din partea noilor autorități aflate în orbita partidului comunist. În 1948 este promulgată Legea de Reformă a învățământului și are loc grefarea modelului sovietic de învățământ superior. Drept consecință, începe ampla reorganizare a Universității din București: Facultățile de Teologie, Medicină Umană și Medicină Veterinară se desprind de Universitate. Institutele universitare sunt desființate și se creează institute subordonate Academiei Republicii Populare Române.

În 1989, în urma desființării unor catedre și facultăți, Universitatea din București dispunea de numai 6 facultăți, cu 8000 de studenți. În 1990 începe procesul de renaștere a Universității din București: se creează noi facultăți, se reorganizează radical învățământul, se înființează noi catedre și centre de cercetare și se mărește semnificativ numărul de studenți și de colaborări internaționale ale Universității din București.

Anul 1996 este marcat de adoptarea Cartei Universității din București. În 2000, Universitatea din București are în componență 18 facultăți, peste 20.000 de studenți și 3000 de posturi didactice. În 2004 se înființează cea de-a 19-a facultate – Facultatea de Administrație și Afaceri.

În 2011, Universitatea din București este clasificată de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului ca fiind prima universitate de cercetare avansată și educație din România. În 2014, Universitatea din București celebrează cea de-a 150-a aniversare alături de membri importanți ai comunității academice naționale și internaționale. În 2015, cu prilejul aniversării a 151 de ani de la înființare, președintele României Klaus Iohannis a decorat Universitatea din București cu Ordinul Meritul pentru Învățământ în grad de Mare Ofițer.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Universitatea_din_Bucure%C8%99ti

și https://adevarul.ro/istoria-zilei/4-iulie-160-de-ani-de-la-infiintarea-2371879.html