Unio Trium Nationum

La 2 februarie 1438 s-a întrunit la Turda Adunarea Generală a nobilimii maghiare din Transilvania, care a aprobat documentul Unio Trium Nationum (Fraterna Unio).

Sursa foto: https://en.wikipedia.org/wiki/Unio_Trium_Nationum#/media/File:Transylvania3states1700.jpg

Unio Trium Nationum (în latină, „Uniunea celor trei națiuni”) a fost o înțelegere semnată la 16 septembrie 1437, la Căpâlna, în Transilvania, între nobili, sași și secui. Cunoscută și sub denumirea de „înțelegerea frățească” (fraternio unio), această alianță a fost încheiată în contextul răscoalei de la Bobâlna și avea scopul ca cele trei „națiuni” să se sprijine reciproc în fața amenințărilor externe. Inițial, scopul pe termen scurt al acordului era reprimarea revoltei, dar, pe termen lung, acesta a dus la marginalizarea populației românești din viața politică a Transilvaniei, deși românii constituiau majoritatea locuitorilor regiunii.

Înțelegerea a fost ulterior reînnoită periodic, iar sintagma „Unio Trium Nationum” a început să fie folosită în documente începând cu anul 1500, făcând referire la structura juridică a națiunilor transilvane stabilită prin această alianță.

Este important de menționat că „nobilii” nu erau, în majoritatea lor, maghiari, dar nu reprezentau întreaga populație maghiară. Țăranii unguri nu erau considerați parte din „națiune” și, astfel, beneficiau de aceleași drepturi și tratamente ca și țăranii români, majoritatea fiind iobagi. De-a lungul timpului, o stare privilegiată pentru toți ungurii din Transilvania a fost stabilită progresiv.

Bibliografie

• Jinga, Victor, Probleme fundamentale ale Transilvaniei, Brașov, 1945
• Sachelarie, Ovid; Stoicescu, Nicolae (coord.), Instituții feudale din țările române. Dicționar, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1988.

Sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Unio_trium_nationum