Ungurii de la U.D.M.R declară că nici usturoi n-au mâncat, nici gura le miroase

UDMR critica Uniunea Civiva Maghiara pe motiv ca a solicitat ca procesul de modificare a legislatiei electorale sa fie monitorizat de catre organismele internationale, a declarat, duminica, pentru A.M. Press, vicepresedintele executiv al UDMR, Laszlo Borbely. 
Uniunea Civica Maghiara a sustinut ca prevederile referitoare la organizatiile comunitatilor nationale contravin criteriilor politice de integrare in Uniunea Europeana. Pe de alta parte, Boberly a precizat ca „Romania are o legislatie care de fapt favorizeaza minoritatile nationale prin prezenta lor in Parlament”– Text Hotnews

Dragi prieteni, toți europenii, toate etniile din România pot confirma că românii sunt toleranți, creștini ortodocși ( peste 80% ) și ca și strămoșii lor, dacii își văd de tradițiile lor, de muncă. Românii nu mai vor un ,,Tg. Mureș-martie 1990,,. Dacă stăm strâmb și judecăm drept ne putem da seama cu ușurință că scandalul de la cimitirul Valea Uzului are un vădit caracter politic. Disperați că nu vor apuca pragul electoral de 5%, ungurii de la U.D.M.R. se apucă iar să apeleze la tertipuri grobiene, la gesturi și fapte care știu că va radicaliza ungurii votanți. De ce nu s-a întâmplat acest episod în februarie, sau în martie când au ieșit cu drapelul Hungariei, sărbătorind ziua națională a țării vecine, nicicând prietene ( din cauza lor, îi doare Trianonul ).Ungurii știu că pe valahi îi doare să le umbli la tradiții, la valorile Neamului, ei știu toate astea și apelează la semeni de-ai lor, gen Bedo Zoltan ( nu ma obosesc să trec umlaut-ul la nume ) radicalizându-i pe ungurii neștiutori de istorie din HARCOV.

Din păcate nepoții și strănepoții celor schingiuiți și uciși la Ip, Trăznea și în tot Ardealul, scrâșnesc din dinți, se roagă și încearcă să uite dar unii ( era să zic, hunii ) unguri, puși pe căpătuială politică, nu-i lasă. Nu ne lasă. Oare ungurii din România acceptă Istoria adevărată ? Au auzit de Gelu, Glad și Menumorut, voievozi ai românilor din Transilvania? Știu ei ungurii că străbunii lor, ocupând Panonia doreau să ia prin atacuri răzlețe, mișelești pământurile noastre moștenite de la cei care au făurit civilizația pe aici, pe numele lor Dacii? Într-o scrisoare către Constantin Noica, Emil Cioran scrie : ”Născut dincolo de Carpaţi, nu puteaţi să cunoaşteţi jandarmul ungur, groaza copilăriei mele transilvane. Atunci când zăream unul, eram cuprins de panică şi o rupeam la fugă: era străinul, duşmanul. Din cauza lui îi detestam pe toţi ungurii cu o patimă într-adevăr maghiară. Asta înseamnă că mă interesau. Apoi, circumstanţele schimbându-se, nu mai aveam motive să-i urăsc. Mult timp încă, nu puteam totuşi să-mi imaginez un opresor fără să le evoc defectele şi avantajele ”.

Nu mă hazardez în politică, publicația noastră nici nu face politică vreau doar să arăt ce scria Paul Lendvai ( S-a născut la Budapesta la24 august 1929 ), în cartea sa ,,Timp de un mileniu învingători în înfrângeri” ( București, Editura Humanitas ) despre străbunii lui, maghiarii. ,, …….Cum se face că niște ,,canibali mâncători de copii,, și niște ,,huni însetați de sânge,, au devenit apărători ai Occhidentului creștin….?” Iar câteva pasaje mai jos găsim expresia ,,A fi ungur este o nevroză colectivă”

Nu avem nimic cu nimeni, de aceea le reamintim că patru dintre conducătorii Ungariei au fost valahi ( români ) sau au avut origini românești : Ștefan I, Nicolaus Olahus, Iancu de Hunedoara și Matei Corvin. Punct!

Așadar, tertipurile la care apelează acum ungurii, înaintea scrutinului din 26 mai, sun abjecte iar noi românii trebuie să fim atenți, dar vigilenți pentru a nu cădea în capcana acestor nesăbuiți.

Frați români! Este timpul primăvăratic al Învierii Lui Hristos, al revitalizării noastre ca și creștini ortodocși, să fim demni cu o mână pe Cruce și cealaltă pe inimă, dar în inima noastră fie veșnic arzândă, Flacăra Neuitării cine suntem . Peste toate ce vor trece, dăinui-vom doar iubindu-l pe Hristos și Neamul din care ne tragem.

Hristos a Înviat! Fii demn în Neam și în Hristos, române!

Iulian Iustin Melinte, Rădăuți