Timotei Cipariu, revoluționar, filolog și lingvist român

Timotei Cipariu (născut la 21 februarie 1805, în Pănade, județul Alba – decedat la 3 septembrie 1887, în Blaj) a fost o personalitate remarcabilă a culturii românești, revoluționar pașoptist din Transilvania, filolog și lingvist de renume. A fost unul dintre membrii fondatori ai Academiei Române, ales la 22 aprilie 1866, și a ocupat funcția de vicepreședinte al Societății Academice Române între 31 august 1867 și 18 august 1872.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Timotei_Cipariu#/media/Fi%C8%99ier:Timotei_Cipariu_(1).jpg

Timotei Cipariu s-a născut pe 21 februarie 1805, în satul Pănade, lângă Blaj, județul Alba, din părinți liberi. Și-a început educația la Blaj, unde a absolvit cursurile de filosofie în 1823 și pe cele de teologie în 1825.

Din 1825, a fost profesor de filologie și teologie la gimnaziul din Blaj, unde a rămas activ pentru multe decenii. În 1827, a fost hirotonit preot și a ocupat diverse funcții în ierarhia bisericească greco-catolică, conducând tipografia seminarului din Blaj.

Cipariu a avut un rol esențial în Revoluția de la 1848, participând la Marea Adunare Națională de la Blaj din 3-5 mai 1848, unde a fost ales secretar. A fost delegat să prezinte împăratului de la Viena revendicările românilor. În octombrie 1848, alături de alți lideri ai revoluției, a semnat un apel prin care se cerea românilor din Ardeal să se înarmeze împotriva insurgenților unguri pentru a se apăra de agresiuni.

Cipariu a publicat numeroase studii despre limba română și gramatica acesteia, fiind considerat unul dintre pionierii filologiei și lingvisticii românești. Influențat de Școala Ardeleană, a fost un susținător al latinismului și al ortografiei etimologice, promovând utilizarea cuvintelor de origine latină și evitarea celor de origine nelatină.

În 1850, a devenit deputat la Viena, luptând pentru drepturile politice ale românilor. Între 1854 și 1875, a fost inspector al școlilor din Blaj.

Timotei Cipariu a avut un rol important în dezvoltarea învățământului românesc din Transilvania, publicând numeroase manuale, inclusiv „Compendiu de gramatică a limbii române” (1855) și „Gramatica limbii latine” (1857-1860). A fost unul dintre fondatorii filologiei românești și a pus bazele gramaticii istorice a limbii române, prin lucrări precum „Elemente de limba română după dialecte și monumente vechi” (1854) și „Principia de limba și de scriptura” (1866).

A fost, de asemenea, un pionier al jurnalismului românesc din Transilvania, înființând și conducând periodice precum „Organul luminărei”, „Învățătorul poporului” și „Archivu pentru filologie și istorie”. Cipariu a fost vicepreședinte (1861-1866) și președinte (1877-1887) al Societății „Asociațiunea” (ASTRA) din Sibiu, care avea ca scop promovarea unității naționale între românii de pe ambele versanți ai Carpaților.

Timotei Cipariu a donat Bibliotecii Seminarului din Blaj un număr semnificativ de 800 de documente și cărți rare, care, din păcate, au fost confiscate de trupele maghiare în 1849 și nu au mai fost recuperate.

După Revoluția din 1848, Timotei Cipariu a devenit deputat în Dieta transilvăneană de la Sibiu (1863-1864) și a fost membru al Societății literare aprobate de Locotenența Domnească la 1/13 aprilie 1866.

Timotei Cipariu a murit la Blaj pe 3 septembrie 1887 și a fost înmormântat în curtea bisericii „Sfinții Arhangheli” din Blaj, cunoscută și sub numele de Biserica Grecilor. În onoarea sa, un bust realizat de sculptorul N. Corcescu a fost amplasat pe Aleea Ansamblului monumental „Gloria” din Blaj, județul Alba.

Lucrări Publicate

• Compendiu de gramatică a limbii române (1855)
• Gramatica limbii latine (1857-1860)
• Elemente de limba română după dialecte și monumente vechi (1854)
• Principia de limba și de scriptura (1866)
• Crestomanția seau Analecte literarie din cărțile mai vechi și nouă românești (1858)
• Gramatica limbii române (vol. I: 1869, vol. II: 1877)
• Gramatiștii și ortografiștii români (1869-1870)

Bibliografie

• Florian Tucă, Constantin Ucrain, Locuri și monumente pașoptiste, Editura Sport-Turism, București, 1988.
• Dorina N. Rusu, Membrii Academiei Române, 1866-1999, Editura Academiei Române, București, 1999.
• Vasile Netea, Spre unitatea statală a poporului român, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979.
• Iosif Vulcan, „Timoteiu Cipariu”, articol în revista Familia, nr. 3, Pesta, 25 iunie/7 iulie 1865.

Sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Timotei_Cipariu