Teodor Bălan, istoric român, docent și conferențiar universitar

Teodor Bălan, născut ca Theodorus Gregorius Balan, (n. 26 iulie 1885, Cacica, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria – d. 25 noiembrie 1972, Gura Humorului, Suceava, România), a fost un istoric român, docent și conferențiar universitar la Universitatea din Cernăuți (1932-1940) și director al Comisiei Arhivelor Statului din Cernăuți (1929-1940). Lucrarea sa principală este „Documente bucovinene”, publicată în șase volume.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Teodor_B%C4%83lan#/media/Fi%C8%99ier:Teodor_Balan.png

Teodor Bălan și-a dedicat întreaga viață și carieră științifică Bucovinei, regiunea sa natală, unde a trăit majoritatea vieții, împreună cu soția sa, Silvia Bălan, profesoară de seamă. Cei doi au petrecut împreună 52 de ani, Silvia supraviețuindu-i până în 1981. Bălan a absolvit Universitatea din Cernăuți în 1908, urmând ulterior studii universitare și post-universitare de istorie, geografie și arhivistică la Universitatea din Viena între 1906-1907 și 1921-1922. În perioada premergătoare Primului Război Mondial, s-a implicat activ în mișcarea unionistă din Bucovina, având un rol important în organizarea societăților academice și culturale românești din regiunea aflată atunci sub administrația austriacă.

De-a lungul carierei sale, a fost profesor de istorie și geografie la diverse licee din Câmpulung Moldovenesc (1908-1910), Cernăuți (1910-1912), Suceava (1912-1918), iar după unirea Bucovinei cu România, a predat la Liceul „Aron Pumnul” din Cernăuți, unde a fost titular al catedrei de istorie între 1919-1940 și 1941-1944. În paralel, a desfășurat o bogată activitate în domeniul arhivistic și publicistic, contribuția sa majoră fiind lucrarea „Documente Bucovinene”, care cuprinde nouă volume esențiale pentru studiul regiunii.

Pe lângă activitatea didactică, a ocupat funcții importante precum director al Arhivelor Statului din Cernăuți (1929-1940), docent și conferențiar la Universitatea din Cernăuți, și director al bibliotecii universitare între 1941 și 1944. După al Doilea Război Mondial, s-a retras la Gura Humorului, unde a continuat să lucreze până la sfârșitul vieții sale la redactarea de documente istorice.

Teodor Bălan a fost una dintre personalitățile emblematice ale României Mari, un intelectual de excepție și un profesor dedicat care a influențat numeroase generații de elevi și studenți din Bucovina. În memoria sa, soția sa, Silvia Bălan, a scris la vârsta de 82 de ani o carte dedicată vieții și activității sale, care oferă totodată o privire asupra vieții culturale românești din Bucovina la începutul secolului XX. Ultima dorință a lui Teodor Bălan a fost ca pe piatra sa funerară să fie gravat simplu: „Istoricul Bucovinei”.

Sursa: https://editura-unibuc.ro/viata-si-activitatea-lui-teodor-balan/