Suntem noi mai bolnavi sau ni se induce asta? Sertarul cu pastile

M-aș adresa în special persoanelor cu vârsta cuprinsă între 40 și 50 de ani, mă rog celor care au  prins viața înainte de lovitura de stat din decembrie 1989.

Pe atunci, noi copiii nu vedeam ca părinții noștri să îngurgiteze zeci de pastile odată, care mai de care mai rotunde sau mai colorate și chiar mai efervescente. Dacă astăzi ni se afișează la tv zeci de reclame cu farmacii și medicamente, de la ,, Ai luat Supramax articulații ?”, reclama penibilă cu soacra ce-și trimite ginerele tembel pe la farmacii ( chiar omul ăla nu are servici ?) până la ,, Nu-i momentu-acum, nu-i momentu-acum…”, faza când te strici la burtă,….. înainte un piramidon, o aspirină la răceli și dureri de cap, Mecopar pentru ficat, sau ceai de anghinare la bilă, sulfamida de pus pe răni, cele două plicuri albastru-roșu de făcut apă de Burovin pentru luxații și alte câteva pe care nu le mai  țin minte. Cel mai mult ni se recomandau, pe bună dreptate injecțiile…polidin, moldamin, efitard, etc….Și mergea lumea la servici și nu avea timp să se îmbolnăvească. Exceptând cazurile grave care necesitau spitalizare.

De ce astăzi, zecile de farmacii ne bombardează cu tot soiul de medicamente care mai de care mai bune. De ce medicul de familie ne spune ….- Du-te la farmacia cutare, noi cu ei lucrăm, au produse foarte bune ! De ce ma trezesc că ajung acasă cu o pungă de medicamente pentru două sau trei luni și mă simt liniștit după ce dimineața mi se umple căușul de plasticuri ? Le dau pe gât și pot să fac ce vreau întreaga zi…pot să beau alcool, să fumez….am luat pastile, mă protejează. De ce bunicul, la cei 85 de ani, după ce se trezește și-și face cruce, trage un sto gram ( 100 grame pe rusește )de tărie, mănâncă două-trei feliuțe de clisă cu ceapă, mai dă un 50 peste cap, se șterge cu mâneca pe mustață și-i întreabă pe cei ai casei….- Ce-i de făcut azi ?

 În 2014, profesorul Philippe Even declara pentru France 4: „Industria farmaceutică a creat o piață plecând de la boli care nu există. De exemplu pre-hipertensiunea arterială, pentru care sunt tratați 1 milion de francezi și despre care se știe că tratamentele nu aduc nimic”.

Cea mai eficientă strategie de marketing pentru „vânzarea” bolilor este frica. Pentru a vinde femeilor la menopauză hormonul de substituţie s-a mizat pe frica de criză cardiacă. Pentru a vinde părinţilor ideea că cea mai mică depresie necesită un tratament greu şi îndelungat s-a mizat pe teama de sinucidere a tinerilor. Pentru a vinde medicamente anticolesterol s-a mizat pe teama morţii premature. Şi asta în pofida faptului că de multe ori medicamentele promovate furibund produc efecte inverse celor scontate. În noul limbaj de marketing se vorbește deja de „farmacoterapia fricii”. Alături de „disease mongering”, negoţul cu boli.

Un raport al Business Insights, destinat conducătorilor de multinaţionale din sectorul farmaceutic este încă şi mai clar: capacitatea de „a crea piețe pentru boli noi” se traduce în cifre de vânzare de miliarde de dolari. Una dintre strategiile cel mai performante, potrivit raportului, este de a schimba modul în care oamenii privesc afecţiunile banale. Ei trebuie „convinși” că „probleme acceptate până acum ca ușoare disconforturi” necesită „intervenția medicului”. Acelaşi raport are şi o concluzie optimistă pentru viitorul industriei farmaceutice: „Anii care vor veni vor fi martorii creării bolilor create de firme”. – Evz.ro

Și-am încălecat pe-o șa…….Ia gândiți la ce am scris!

Iulian Iustin Melinte, Rădăuți