Ștefan Staicu, inginer român, membru corespondent al Academiei Române din 2016

Ștefan Staicu (n. 29 aprilie 1940, Goicea – d. 18 iunie 2019) a fost profesor, membru corespondent al Academiei Române în Secția de Științe Tehnice, a fost o personalitate de referință în domeniul aerodinamicii și al mecanicii roboților, cu contribuții importante la dezvoltarea școlii românești de mecanică inițiate de academicianul Elie Carafoli.

S-a născut la 29 aprilie 1940 în comuna Goicea, sat Popoviceni, județul Dolj. A urmat școala primară și ciclul secundar în localitatea natală, apoi a absolvit Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova între 1954 și 1957. În 1963 a devenit inginer la Facultatea de Mecanică, specializarea Construcții de Aviație, din cadrul Universității Politehnica din București, iar în 1969 a obținut titlul de doctor inginer în aerodinamică, cu o teză coordonată de academicianul Elie Carafoli.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ștefan_Staicu#/media/Fișier:Logo_of_the_Romanian_Academy.png

Și-a desfășurat activitatea profesională în mediul universitar, începând ca preparator la Universitatea Politehnica din București, apoi ca asistent și șef de lucrări. A activat și în străinătate, la Universitatea din Oran (Algeria), unde a ocupat funcții didactice de maitre assistant și maitre de conférences. Ulterior a revenit în România, continuându-și cariera la Universitatea Politehnica din București, unde a devenit conferențiar și apoi profesor universitar, iar din 1997 conducător de doctorat în inginerie mecanică. A fost ulterior profesor consultant și profesor emerit.

A desfășurat activitate didactică în domeniul mecanicii, rezistenței materialelor și mecanicii aplicate, inclusiv în cadrul secției francofone a universității, și a efectuat stagii academice la Universitatea Liberă din Bruxelles și la École Polytechnique de Montréal.

A avut contribuții științifice importante în aerodinamica sistemelor portante pentru aviația supersonică, dinamica zborului spațial, mecanica teoretică și aplicată, precum și în cinematica și dinamica roboților seriali și paraleli.

A publicat numeroase lucrări științifice, inclusiv monografii și articole în reviste internaționale de prestigiu, având un impact semnificativ în domeniu prin numeroase citări și colaborări științifice. A fost implicat în activitatea editorială a unor reviste academice și în comisii științifice naționale, fiind membru al mai multor organizații științifice, inclusiv membru corespondent al Academiei Române din 2016.

Pentru activitatea sa științifică a fost distins cu Premiul „Aurel Vlaicu” al Academiei Române și a publicat peste 240 de lucrări științifice, contribuind semnificativ la dezvoltarea mecanicii moderne și a roboticii.