Ștefan Lupașcu, filosof francez de origine română

Ștefan Lupașcu (franceză Stéphane Lupasco, n. 11 august 1900, București, România – d. 7 octombrie 1988, Paris, Franța) a fost un filosof francez de origine română.

Provenind dintr-o familie de boieri moldoveni, a emigrat în Franța în 1916, unde a trăit și studiat. După ce și-a obținut bacalaureatul în 1920 și a studiat filosofia, biologia și fizica la Sorbona, și-a susținut teza de doctorat în 1935, publicând prima sa operă filosofică.

photoLupasco

Aldelm – Operă proprie

• CC BY-SA 3.0
• Fișier:StephaneLupasco.jpg
• Creată: 18 ianuarie 2008
• Încărcată: 18 ianuarie 2008

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/

Lupașcu este cunoscut pentru dezvoltarea principiului antagonismului și a unei logici non-aristotelice, bazate pe conceptul de contradicție. El a propus o logică dinamică a contradictoriului, contrar logicii clasice, afirmând că terțul nu este exclus (tertium datur). În opera sa, a integrat noțiuni avansate din fizică și teoria relativității, susținând că contradicția este un element esențial al progresului cunoașterii.

Lupașcu a fost un pionier al logicii contradictorii, propunând o nouă viziune asupra cunoașterii și realității, în care subiectul și obiectul, precum și cunoașterea și necunoașterea, sunt fenomene interdependente. Opera sa a avut un impact semnificativ în domeniile filosofiei, logicii și epistemologiei, fiind apreciată pe plan internațional.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/

Alte articole: https://jurnalfm.ro/la-pepiniera-voivodeasa/