Stan Golestan, compozitor român

Stan Golestan (7 iunie 1875, Vaslui – 21 aprilie 1956, Paris) a fost un compozitor român remarcabil, cunoscut pentru integrarea folclorului românesc în muzica sa.

Născut în Vaslui, Golestan a studiat compoziția la Paris între 1897 și 1903, avându-i ca profesori pe Vincent d’Indy, Albert Roussel și Paul Dukas. După finalizarea studiilor, a decis să își lanseze cariera în Franța, unde a fondat revista L’Album Musical în 1905. În 1915, a primit premiul pentru compoziție George Enescu, iar în 1930, Regele Mihai I al României i-a acordat Ordinul „Coroana României” în grad de Comandor, ca recunoaștere a meritelor sale muzicale.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Stan_Golestan#/media/Fișier:Stan_Golestan_(timbru).jpg

Golestan a lucrat și ca critic muzical pentru Le Figaro și a fost profesor de compoziție la L’École Normale de Musique din Paris. Muzica sa, în mare parte inspirată din folclorul românesc, a fost apreciată pentru profunditatea sa emotivă și complexitatea tehnică.

Compoziții
Pentru orchestră:

• 1902 – La Dâmbovita
• 1902 – Lăutarul și Cobzarul (dansuri românești)
• 1910 – Simfonia în Sol Minor, în stil românesc
• 1912 – Rapsodia Română
• 1920 – Rapsodia Concertantă pentru vioară și orchestră
• 1933 – Concert Românesc pentru vioară și orchestră
• 1936 – Concert Moldav pentru violoncel și orchestră
• 1937 – Pe potecile Carpaților, Concert pentru pian
• 1950 – Lăutarul, pentru vioară și orchestră

Muzică de cameră și pian:

• 1908 – Sonata pentru vioară și pian
• 1909 – Serenadă mică pentru instrument mare
• 1922 – Poeme și peisaje pentru pian
• 1927 – Cvartetul de coarde nr. 1, scris pentru cvartetul LOEWENGUTH
• 1932 – Arioso et Allegro de concert pentru vioară și pian sau orchestră
• 1932 – Sonatină pentru flaut și pian
• 1932 – Baladă românească pentru harpă
• 1933 – Temă, variațiuni și dansuri, pentru pian
• 1933 – Sonată pentru flaut și pian
• 1934 – Cvartet de coarde nr. 2, scris pentru cvartetul LOEWENGUTH

Muzică vocală:

• 1907 – Somnoroase păsărele (Calme lunaire) pentru voce, flaut și pian
• 1908 – Sanglots pentru voce și pian
• 1910 – Poème bleu pentru voce și pian sau orchestră
• 1921 – Horă pentru voce și pian
• 1922 – Doine și cântece, Cântece folclorice.