Pe 3 mai 1867 a luat ființă Societatea Transilvania

Contextul istoric al înființării societății: În 1867, odată cu formarea statului dualist austro-ungar, Transilvania a fost anexată Ungariei, pierzându-și autonomia. Această decizie a reprezentat o lovitură grea pentru români, care visau la unirea Transilvaniei cu România, după precedentul unirii Moldovei cu Țara Românească.

Spiritul național al vremii: Idealul unirii era viu în conștiința românilor, exprimat puternic în Revoluția de la 1848 și susținut prin lucrările și acțiunile culturale ale marilor patrioți ai vremii, de pe ambele versante ale Carpaților.

Reacția societății românești: Presa și elitele culturale și politice românești au protestat vehement împotriva alipirii Transilvaniei la Ungaria, susținând cauza românilor din Ardeal și promovând acțiuni de sprijin și solidaritate.

În acest context, studenții transilvăneni de la Universitatea din București au înființat o societate numită inițial „Constantia”, transformată apoi în „Transilvania”, cu scopul de a susține educația și idealurile naționale ale românilor ardeleni.

Printre inițiatori și susținători s-au aflat figuri marcante precum I.C. Tacitu, Al. Papiu-Ilarian, B.P. Hașdeu, V.A. Urechia, A.T. Laurian și alți profesori, studenți și intelectuali din București, care au format primul comitet de conducere în 1867.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Papiu-Ilarian#/media/Fișier:Alexandru_Papiu-Ilarian.jpg

Statutul prevedea întărirea legăturilor între tinerii români din toate provinciile și acordarea de burse tinerilor din Transilvania, Banat, Bucovina, Maramureș și alte regiuni, cu condiția ca aceștia să revină și să servească comunitățile lor.

Societatea a fost marcată de un puternic simbolism național, exprimat și prin deviza sa inspirată din proclamarea lui Dimitrie Țichindeal, îndemnând la luminarea neamului prin educație și unire.

Întemeierea societății a fost primită cu un entuziasm imens în Ardeal, tinerii români din Cluj, Sibiu, Blaj și Viena exprimându-și sprijinul și speranțele într-un viitor comun pentru toți românii.

Societatea și-a exprimat caracterul unificator alegând președinți de onoare din toate provinciile românești și stabilind colaborări strânse cu alte organizații culturale, precum ASTRA, Academia Română sau „România Jună”.

Societatea a fost susținută financiar de numeroase județe și orașe din România, permițând astfel acordarea de burse unui număr tot mai mare de studenți români din provinciile subjugate.

Printre beneficiarii burselor s-au numărat personalități importante precum Victor Babeș, Octavian Goga, Onisifor Ghibu și Alexandru Borza. Societatea a susținut și numeroase inițiative culturale și educaționale în Transilvania și Bucovina.

Până în 1918, Societatea „Transilvania” a jucat un rol esențial în susținerea tineretului român din provinciile ocupate și în promovarea idealului unității naționale, fiind un precursor important al Ligii Culturale și al Marii Uniri.

Sursa: https://dacoromania-alba.ro/nr51/societatea_transilvaniei.htm