Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință, este celebrat în fiecare an la 23 aprilie în calendarul sărbătorilor creștin-ortodoxe.
,,Normele canonice ale Ortodoxiei prevăd mutarea pomenirii sfinților (cf. canonul 51 al Sinodului din Laodiceea, sec. IV) cu prăznuire care cad în zilele de rând ale Postului Mare, cu atât mai mult a sfinților care cad în Săptămâna Pătimirilor Domnului”.
Sfântul Gheorghe, unul dintre cei mai îndrăgiți sfinți de către români
În conştiinţa populară românească, Sfântul Gheorghe este unul dintre cei mai prezenţi sfinţi, numeroase biserici purtând hramul său. Există numeroase oraşe în România care poartă numele Sfântului Gheorghe şi chiar unul dintre cele trei braţe ale Dunării este denumit astfel. Sf. Gheorghe este de asemenea ocrotitorul Armatei Române (a cărei zi, 23 aprilie, coincide cu sărbătorirea sfântului).
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe (în greacă Άγιος Γεώργιος, Ágios Geó̱rgios, sau George, versiuni: Georgiu, Georz, Giurgiu, Iorgu, din greacă Gheorghios, „agricultor”; c. 275/280 – d. 23 aprilie 303) a fost general roman de origine greacă și ofițer în garda împăratului roman Dioclețian, care a fost condamnat la moarte pentru că nu a renunțat la credința creștină. În calitate de martir creștin, el a devenit mai târziu unul dintre cei mai venerați sfinți ai creștinismului și a fost în mod special venerat de cruciați. Sfântul Gheorghe este un sfânt pomenit de aproape toate Bisericile tradiționale, de obicei pe data de 23 aprilie. Este considerat patron al multor țări, regiuni și orașe.
Chipul Sfântului Gheorghe, ocrotitorul Moldovei, era reprezentat pe steagul voievodului Ştefan cel Mare.
Cultul Sfântului Gheorghe s-a răspândit foarte mult, odată cu imaginea sa de cavaler care a răpus un balaur. În Evul Mediu, Sfântul Gheorghe a devenit protectorul cavalerilor şi, în mod special, al cruciaţilor.
Astăzi sunt multe biserici catolice şi ortodoxe dedicate lui în diferitele părţi ale lumii.