Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, cel mai mare exeget al Bibliei

Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, s-a născut în Antiohia într-o familie de nobili eliniști. A fost educat în filozofie și retorică, dar a renunțat la aceste discipline, dedicându-se studiului Scripturilor și credinței creștine. După botez, Ioan și-a pierdut tatăl, iar mama sa, Antuza, s-a dedicat creșterii lui. Sfântul Ioan a studiat la Atena, unde, prin inteligența și evlavia sa, i-a impresionat chiar și pe filozofii păgâni, convertind la creștinism inclusiv un adversar al său, filosoful Antimie.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Gur%C4%83_de_Aur#/media/Fi%C8%99ier:Johnchrysostom.jpg.

Devenind preot, Ioan a ales viața monahală, iar la moartea mamei sale a renunțat la averea părintească, dedicându-se slujirii lui Dumnezeu. În mănăstire, a impresionat prin disciplina sa spirituală și a scris lucrări religioase fundamentale, devenind cunoscut și pentru darurile sale de vindecare. După o vedenie în care i s-au arătat Apostolii Ioan și Petru, a fost învestit cu misiunea de a predica cuvântul lui Dumnezeu.

Ioan a fost cunoscut ca un predicator neobosit, condamnând nedreptatea și îndemnând la pocăință, fapt care i-a adus atât apreciere, cât și inamici puternici, inclusiv din rândurile clasei politice și chiar din anturajul imperial. Deși a suferit prigoane și a fost exilat, Ioan a rămas fidel învățăturii sale, având un impact imens asupra creștinismului și devenind cunoscut drept unul dintre cei mai mari părinți ai Bisericii, fiind canonizat și venerat ca sfânt.

Ioan Gură de Aur, cunoscut și sub numele de Ioan Hrisostom, a fost o personalitate marcantă a teologiei creștine și arhiepiscop al Constantinopolului, venerat deopotrivă în Biserica Răsăriteană și cea Apuseană, care îl consideră doctor al Bisericii. Născut la Antiohia în jurul anului 354, dintr-o familie creștină, el a fost educat de mama sa, Antusa, văduvă de tânără, care a renunțat la recăsătorire pentru a se dedica educației fiului ei. Studiile clasice le-a făcut cu renumitul retor Libaniu și a urmat o viață de asceză severă, petrecând mai mulți ani în rugăciune și izolare într-o peșteră din apropierea Antiohiei.

În anul 381, Ioan a fost hirotonit diacon de către episcopul Meletie, iar mai târziu a devenit preot, fiind recunoscut pentru talentul său oratoric. În calitate de preot la Antiohia, a luptat împotriva ereziilor și a promovat o moralitate creștină strictă. Predicile sale erau cunoscute pentru abordarea problemelor sociale și pentru chemarea la dreptate și milostenie.

În anul 397, Ioan a fost numit arhiepiscop al Constantinopolului. Reformele sale morale și campaniile împotriva abuzurilor din societate i-au adus mulți adversari, inclusiv din rândul curții imperiale. În special împărăteasa Aelia Eudoxia a văzut în el un opozant puternic, ceea ce a dus la exilul său repetat.

În perioada sa de activitate, Ioan Gură de Aur a abordat teme fundamentale precum cunoașterea lui Dumnezeu, importanța Sfintelor Taine și natura Bisericii ca Trup al lui Hristos. Iubirea creștină era pentru el virtutea esențială, insistând asupra milosteniei față de cei săraci, văzuți ca reprezentări ale lui Hristos.

Deși un teolog remarcabil, Ioan Gură de Aur a avut o poziție critică față de creștinii care adoptau obiceiuri iudaice, aspect reflectat într-o serie de predici care au atras critici, fiind interpretate ca instigare la ură religioasă. Studiile moderne susțin că retorica sa severă era o normă culturală a epocii, nefiind echivalentul antisemitismului rasial din perioadele moderne.

Opera lui Ioan Gură de Aur este vastă și influentă, incluzând predici, comentarii biblice și scrisori. Scrierile sale, păstrate în număr impresionant, sunt recunoscute ca repere fundamentale ale literaturii patristice.

Sursa: https://doxologia.ro/viata-sfantului-ierarh-ioan-gura-de-aur-arhiepiscopul-constantinopolului

și https://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Gur%C4%83_de_Aur