Sfânta Împărăteasă Teodora

Sfânta Împărăteasă Teodora este sărbătorită pe 11 februarie. Ea este cunoscută pentru rolul său în stabilirea cinstirii icoanelor în urma sinoadelor, alături de Împărăteasa Irina.

Teodora s-a născut între anii 810 și 815, în orașul Elissa din Paflagonia (o regiune din nordul Asiei Mici), într-o familie de creștini. A avut doi frați și trei surori.

A fost aleasă soție de Împăratul Teofil (829-842), după ce acesta a oferit un dar simbolic celor șapte fete pe care le-a ales pentru căsătorie.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Teodora_a_II-a#/media/Fi%C8%99ier:Solidus_of_Theodora_II_(obverse).jpg

Teodora s-a căsătorit cu Împăratul Teofil pe 4 mai 830 și au avut împreună șapte copii, dintre care cinci fete și doi băieți. Însă, în ciuda iubirii dintre ei, relația lor a avut de suferit din cauza diferențelor de opinie legate de cultul icoanelor. În timp ce Teodora susținea cinstirea icoanelor, Teofil era împotriva acestei practici.

Împăratul Teofil a emis două edicte iconoclaste, primul în 831 și al doilea în 838, menite să distrugă icoanele și să pedepsească pe cei care le venerau. El l-a numit patriarh al Constantinopolului pe Ioan Gramaticul, un iconoclast radical, și a prezidat un sinod în Biserica din Vlaherne, unde s-a aruncat anatema asupra tuturor celor care venerau icoanele.

După moartea lui Teofil pe 22 ianuarie 842, persecuția împotriva cinstitorilor icoanelor a luat sfârșit. Teodora a preluat conducerea imperiului, pentru că fiul ei, Mihail al III-lea, era prea tânăr pentru a domni.

Pentru a restabili cultul icoanelor, Teodora a convocat un sinod în martie 843 la Palatul Kanikleion din Constantinopol. A fost ales un nou patriarh, Metodie, care a elaborat documentul Synodicon, care conținea învățătura ortodoxă a Bisericii și condamna ereziile. Astfel, pe 11 martie 843, cultul icoanelor a fost restabilit la Constantinopol.

Sinodul din 843 s-a desfășurat chiar în ajunul primei duminici din Postul Mare, iar acea duminică a fost consacrată ca Duminica Ortodoxiei, pentru a celebra biruința Bisericii asupra ereziilor.

Mai târziu, Teodora s-a retras într-o mănăstire, la Gastrion, unde a trăit în viață monahală până la moartea sa, pe 11 februarie 867.

Sursa: Crestinortodox.ro