„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 26 februarie la 3 martie…
de Nicolae Uszkai, Brașov

Motto: „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.”– Miron Costin, cronicar

Stimați amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Pentru început, vom vedea ce s-a întâmplat în 26 februarie…În 1564, s-a născut Christopher Marlowe, cel mai important poet şi dramaturg englez de dinainte de Shakespeare. În 1802, s-a născut scriitorul francez Victor Hugo (m. 1885), reprezentant ilustru al romantismului din secolul al XIX-lea („Mizerabilii”, „Notre Dame de Paris”) (d. 23.05.1885). În 1829, s-a născut Levi Strauss, creatorul jeans-ilor. În 1853 a avut ideea fabricării pantalonilor rezistenţi (din foaie de cort), pentru căutătorii de aur şi, din 1883, pentru cow-boy – marca Levi’s (d. 1902). În 1834, a murit Alois (Aloys) Senefelder, inventatorul german al procedeului numit litografiere (metodă de reproducere şi de multiplicare pe hârtie a textelor, desenelor, figurilor etc, prin utilizarea de negative imprimate sau desenate pe o piatră specială, calcaroasă) (n. 6.11.1771). În1838, s-a născut (la Cristineşti/Hotin, azi în Ucraina) Bogdan Petriceicu Hasdeu, filolog, scriitor, folclorist, istoric şi publicist; îi revine meritul de a fi aşezat pe baze ştiinţifice filologia românească; a relevat fondul autohton al limbii române (substratul dacic); a proiectat un vast dicţionar al limbii române (Etymologicum Magnum Romaniae, elaborat până la cuvântul „bărbat”), conceput ca o enciclopedie de cunoştinţe lingvistice, filologice, folclorice, istorice, geografice şi literare; unul dintre fondatorii folcloristicii comparate în România; membru titular al Academiei Române din 1877, vicepreşedinte al acestui for în mai multe rânduri (m=d. 1907). În 1840, s-a născut diplomatul american Eugen Schuyler; în 1880 a fost numit însărcinat cu afaceri al SUA în capitala României; bun cunoscător al realităţilor româneşti şi al istoriei poporului român; membru corespondent străin al Academiei Române din 1885 (m. 1890). În 1866, 26.II / 10.III, încep lucrările Conferinţei de la Paris a celor şapte mari puteri europene (până în 23.V/4.VI.1866), convocate pentru a discuta problema Principatelor Unite, a căror unire nu fusese recunoscută decât pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. În 1891, s-a înfiinţat Societatea (Asociaţia) Arhitecţilor Români (a cărei continuatoare este Uniunea Arhitecţilor din România); primul preşedinte al Societăţii a fost Alexandru Orăscu (1891-1894). În 1900, s-a născut Jean Negulesco, regizor american de film de origine română; de formaţie pictor, a lucrat la Paris (1918-1929) pe lângă Modigliani, Picasso, Giacometti ş.a; stabilit ulterior în America, a devenit un celebru colecţionar de artă; ca regizor, a realizat, la Hollywood, numeroase melodrame şi comedii sentimentale; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (d. 1993). În1903, s-a născut Jean Moscopol (numele real: Ioan Moscu), cântăreţ de muzică uşoară, compozitor şi epigramist; se numără în galeria marilor trubaduri pe care i-a avut România interbelică (m. 1980). În1903, a murit Richard Jordan Gatling, inventator american.Gatling a fost un inventator american din secolul al XIX-lea, care şi-a împrumutat numele invenţiei sale de căpătâi, cea despre care se poate afirma că a revoluţionat arta războiului. Este vorba despre prima mitralieră funcţională din istorie.  În1925, s-a născut matematicianul Nicolae Dinculeanu, stabilit în SUA; în activitatea sa ştiinţifică s-a aplecat asupra teoriei măsurii, proceselor stocastice, analizei funcţionale; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2003. În 1926, s-a născut istoricul Gheorghe Platon; cercetări şi lucrări referitoare îndeosebi la istoria modernă a României; membru titular al Academiei Române din 1993 (d. 2006). În 1927, avea loc înfiinţarea, la Bucureşti, pe lângă Ministerul Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale, a Institutului de Igienă şi Sănătate Publică.  În 1928, s-a născut Ariel Sharon, general şi om politic israelian; fostul premier israelian (2001-2006) a rămas în istorie ca artizanul invaziei din Liban, în anul 1982, în calitatea de ministru al apărării (1981-1983), dar şi ca premierul care a decis retragerea trupelor şi desfiinţarea coloniilor din Fâşia Gaza, în 2005 (m. 2014, după opt ani în care a fost în comă). În 1930, s-a născut medicul Ioan Drăgan, considerat „părintele” medicinei sportive din România; fost director al Centrului Naţional de Medicină Sportivă (1966-1986); el este cel care a pus bazele Agenţiei Naţionale Anti-Doping (m. 2010). În 1943, s-a născut Marin Toma, economist şi profesor; a avut un rol deosebit în evoluţia profesiunii contabile; membru fondator şi preşedinte (aproape două decenii) al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (m. 2012). În 1944, în zilele de 26 şi 27 februarie, a avut loc o întrevedere Hitler – Antonescu (la castelul Klessheim), în urma căreia, convins de fidelitatea mareşalului, Führerul a ordonat suspendarea planului Margarethe II (de ocupare a României, pentru a împiedica orice încercare a acesteia de desprindere de Reich). Înaltul Comandament german începuse elaborarea planului „Margarethe II” la 26.I.1944. În 1952, premierul Winston Churchil anunţa ca Marea Britanie şi-a produs propria bomba atomică. În 1988, a fost dată publicităţii o declaraţie a Guvernului SUA prin care se anunţa hotărârea de a retrage României clauza naţiunii celei mai favorizate, cu data de 3.VII.1988. Hotărârea era determinată de înrăutăţirea, în fiecare an, a vieţii locuitorilor, de nerespectarea tot mai accentuată a obligaţiilor asumate prin Actul de la Helsinki (1975) privind drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. Peste numai două zile, la 28 februarie, Guvernul de la Bucureşti anunţa printr-o declaraţie că România renunţă la clauza naţiunii celei mai favorizate în relaţiile cu SUA. În1993, a avut loc primul atentat (cu bombă) la baza unuia dintre cele două turnuri gemene din Manhattan, parte integrantă a complexului comercial World Trade Center din New York, simbolul puterii financiare a SUA. Atentatul s-a soldat cu şase morţi şi peste 1.000 de răniţi. Opt ani mai târziu, la 11 septembrie 2001, două avioane Boeing deturnate de terorişti afiliaţi reţelei Al-Qaida au lovit turnurile gemene, transformând World Trade Center într-o ruină. În 2005, a murit creatorul primului computer MacIntosh, Jef Raskin; pionier în domeniu, a folosit o interfaţă grafică şi mouse-ul pentru a face mai simplă utilizarea computerelor (n. 1943).

Trecem acum la ziua de marți și vedem ce s-a întâmplat în 27 februarie… În 272, s-a născut Constantin cel Mare, împărat roman (d. 337). În1470, Ştefan cel Mare atacă şi incendiază oraşul Brăila în încercarea sa de a scoate de sub influenţa otomană Ţara Romanească şi de a-l îndepărta pe Radu cel Frumos de la tron. În 1626, un edict promulgat de cardinalul Richelieu interzice practicarea duelurilor. În 1711, s-a născut Constantin Mavrocordat, domnitor al Ţării Româneşti şi al Moldovei (d. 1769). În1849, armata revoluţionară maghiară, condusă de generalul Iosif Bem, ocupa Sibiul. Comitetul Naţional Român s-a refugiat în în Muntenia (Valahia) (27.II/11.III). În 1866, a apărut, la Bucureşti, revista „Sarsailă” (până la 18 mai 1866), condusă de N.T. Orăşanu; a continuat revista „Nichipercea”, căreia i-a preluat şi numărătoarea anilor şi a numerelor de apariţie. În 1872, s-a născut Alexandru Vaida-Voievod, politician român (d. 1950). În 1882, premiera, la Gimnaziul român din Braşov, a primei operete româneşti „Crai nou”, de Ciprian Porumbescu. (27 februarie/11 martie). În 1900, este fondat Partidul Laburist britanic. La Memorial Hall din Londra, avea loc conferinţa de fondare a Partidului Laburist din Marea Britanie, unul dintre cele trei partide importante din Regatul Unit. Partidul se autodefineşte ca partid social-democrat, dar politica sa este de multe ori considerată a fi centristă sau chiar de centru-dreapta.Este membru al Internaţionalei Socialiste. În 1902, s-a născut scriitorul John Steinbeck; Premiul Nobel pentru literatură pe 1962. John Ernst Steinbeck. (n. Salinas, California – d. 20 decembrie 1968, New York) a fost scriitor american. El este cunoscut pe scară largă pentru romanul care a câştigat Premiul Pulitzer Fructele mâniei (1939) , romanul La răsărit de Eden (1952) şi nuvela Şoareci şi oameni (1937). El a fost autorul a douăzeci şi şapte de cărţi, acestea incluzând şasisprezece romane, şase cărţi non-ficţiune şi cinci colecţii de povestiri; Steinbeck fiind recompensat cu Premiul Nobel pentru Literatură în 1962. În 1903, s-a născut Ion Irimescu, sculptor român, membru al Academiei Române (d. 2005).  În 1920, amurit Alexandru D. Xenopol, istoric, sociolog, economist, filosof al istoriei şi al culturii, critic literar; a fost autorul primei opere de mari dimensiuni cu privire la istoria poporului român („Istoria românilor în Dacia Traiană”, 13 volume, realizată între anii 1896 şi 1912); membru al Academiei Române (n. 1847). În 1925, s-a născut Marin Constantin, fondatorul (1963) şi dirijorul renumitului cor de cameră „Madrigal” (m. 2011). În 1926, a murit soprana Elena Teodorini; artista a rămas în istorie prin debutul său, în anul 1880, la „Teatro alla Scala” din Milano, cu rolul Marguerite din „Faust” de Charles Gounod; a fost prima cântăreaţă din România care a păşit pe acea scenă celebră, la numai 23 de ani; considerată de critici una dintre ultimele mezzo-soprane acute specializate în repertoriul de soprană, ale cărei formule expresive prevesteau deja primadona veristă (n. 1857). În 1932, s-a născut actriţa americană de film de origine engleză Elizabeth Taylor.Este considerată „ultimul star al Hollywoodului de altădată”.A fost distinsă cu Premiul Oscar de două ori şi a primit de la American Film Institute Premiul pentru întreaga carieră. În 1948, a murit Nicodim Munteanu (numele de botez: Nicolae), al doilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1939-1948); membru de onoare al Academiei Române din 1918 (n. 1864). Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2019 ca „Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti”. În 1990, a murit Alexandru Rosetti, lingvist şi filolog; specialist în istoria limbii române, fonetică, dialectologie şi lingvistică generală; membru al Academiei Române (n. 1895. Profesor la Facultatea de Litere din Bucureşti, Alexandru Rosetti a fost unul dintre patronii spirituali ai şcolii lingvistice de la Bucureşti, alături de nume importante precum Theodor Capidan, Jacques Byck, Iorgu Iordan sau Alexandru Graur. A fost membru titular al Academiei Române din 1948.Activitatea de filolog a lui Alexandru Rosetti se întinde pe aproape şapte decenii de muncă intensă, coroborată de pasiunea sa extraordinară pentru bibliofilie.  În 1991, a murit matematicianul Dimitrie Ioan Mangeron; cercetări în domeniul ecuaţiilor, lucrări privind fundamentele mecanicii, rolul matematicii în gândirea ştiinţifică; membru corespondent al Academiei Române (n. 1906, Chişinău).Mangeron este unul dintre matematicienii cei mai prolifici din România. A publicat peste 600 de lucrări, inclusiv o monografie amplă în 3 volume, consacrată mecanicii corpului rigid, care a fost domeniul principal de interes ştiinţific. A avut preocupări în domeniul ecuaţiilor diferenţiale, neliniaritate, robotică, astronautică ş.a. Era poliglot.Citea în zece limbi şi publica în șase limbi. Ca profesor universitar a fost unul dintre cei care au atras admiraţiile studenţilor de pretudindeni. A fost membru a peste 25 de societăţi ştiinţifice internaţionale,inclusiv a Societăţii Americane de matematică, a Societăţii Internaţionale de astronautică ş.a.Acad. Dimitrie I. Mangeron a fost înmormântat în cimitirul Mănăstirii Podgoria Copou, la mormântul său fiind amplasat un bust de bronz. În 2013, a murit Stéphane (Frédéric) Hessel, diplomat, militant politic şi scriitor francez; erou al Rezistenţei franceze în timpul celui de-al doilea război mondial, deportat apoi în lagărul de concentrare Buchenwald; secretar al comisiei care a elaborat la ONU Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (adoptată la 10.XII.1948); autorul cărţii „Indignaţi-vă!”, un adevărat manifest politic; publicată la 20.X.2010, chiar în ziua în care autorul a împlinit 93 de ani, cartea a devenit rapid best-seller, cunoscând un succes răsunător atât în Franţa, cât şi peste hotare (n. 1917).

Urmează ziua de miercuri, când vedem ce s-a întâmplat în 28 februarie… În 1553, s-a născut Michel de Montaigne, scriitor, filosof francez. Michel Eyquem de Montaigne-Delecroix (d. 13 septembrie 1592) a fost unul din cei mai importanţi scriitori francezi ai Renaşterii.Este cunoscut ca fiind cel care a popularizat eseul ca specie literară şi pentru uşurinţa cu care trecea de la speculaţii intelectuale serioase la anecdote, unele cu caracter autobiografic. Colecţia sa voluminoasă de „Essais” (cuvânt ce însemna propriu-zis „Încercări”) conţine unele din cele mai influente eseuri din istoria literaturii occidentale. Scrierile lui Montaigne au influenţat în mod direct scriitori variind de la William Shakespeare la Ralph Waldo Emerson, sau de la Jean-Jacques Rousseau la Friedrich Nietzsche.Pe timpul vieţii, Montaigne a fost apreciat mai mult pentru calităţile sale ca om de stat decât pentru cele de scriitor. În 1754, s-a născut Gheorghe Şincai, istoric, filolog, poet român, reprezentant al Şcolii Ardelene (d. 1816). În1785, Horea şi Cloşca, conducătorii răscoalei ţărăneşti din Transilvania de la 1784, sunt executaţi prin tragere pe roată. În 1863, s-a născut Gheorghe Marinescu, medic, fondator al şcolii româneşti de neurologie (d. 1938).În 1913, s-a născut regizorul Vincente Minnelli („Cei patru cavaleri ai Apocalipsului”).Vincente Minnelli, pe numele adevărat Lester Anthony Minnelli, a debutat ca regizor în 1935, a avut un contract longeviv cu MGM, unde a realizat numeroase musicaluri, gen pe care l-a reînviat sigurându-i o nouă epocă de glorie având spectacolul în sânge şi fiind unul dintre cei mai apreciaţi stilişti ai filmului hollywoodian postbelic. Pasiunea sa pentru pictură şi experienţa sa de scenograf şi regizor de teatru îi marchează întreaga filmografie, în care inspiraţia şi genurile abordate sunt foarte diverse (musical, comedie, dramă, melodramă, film biografic), constante rămânând graţia mişcărilor de aparat, armonia culorilor, sugestivitatea decorurilor, eleganţa costumelor, aşa cum demonstrează filmele sale. A fost soţul actriţei Judy Garland cu care are o fiică celebră, actriţa şi cântăreaţa Liza Minnelli. În 1913, s-a născut Gheza Vida, sculptor din România (d. 1980). În 1922, s-a născut Radu Câmpeanu, jurist şi om politic liberal; arestat pentru convingerile sale politice în perioada 1947-1953; ulterior emigrează în Franţa; revine în România la începutul lunii ianuarie 1990; preşedinte-fondator al Partidului Naţional Liberal după reînfiinţarea partidului (1990-1993); a candidat la Preşedinţia României la alegerile din mai 1990 şi noiembrie 1996. În 1935, a murit colecţionarul de artă Anastase Simu; a adunat opere de o inestimabilă valoare aparţinând unor mari artişti români sau străini; în 1927 a dăruit casa şi întreaga colecţie statului, Muzeul „Simu” fiind unul dintre cele mai de seamă din Bucureşti şi din ţară; membru de onoare al Academiei Române (n. 1854). În 1950, a murit istoricul literar Ştefan Ciobanu; a depus o intensă activitate politică şi culturală pentru unirea Basarabiei cu România; membru al Academiei Române, vicepreşedinte al acestui for (1944-1948) (n. 1883, la Tighina, azi în R. Moldova); tatăl lui Valeriu Ciobanu, istoric literar şi folclorist. În 1976, dezvelirea, la Deva, a statuii ecvestre a lui „Decebal”, opera a sculptorului Ion Jalea. În 1986, a fost asasinat Olof Palme, om politic social-democrat suedez; prim-ministru (1969-1976; 1982-1986); pe plan intern a aplicat măsuri sociale profunde, pe plan extern a dus o politică bazată pe acţiuni pacifiste (n. 1927). În- 1991, s-a încheiat operaţia „Furtună în deşert”; declanşată (la 17.I.1991) împotriva Irakului (care invadase Kuweitul, la 2.VII.1990), de către coaliţia internaţională la care au participat SUA, Marea Britanie, Arabia Saudită şi Kuweitul; cu acest prilej au fost utilizate pentru prima dată rachetele americane „Tomahawk”; acest prim „război din Golf”, cum va fi numit, s-a încheiat cu înfrângerea trupelor irakiene şi eliberarea Kuweitului. În 2000, a murit matematicianul Nicolae-Victor Teodorescu; este considerat creatorul şcolii româneşti de teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale; membru al Academiei Române (n. 1908). În 2008, a murit Joseph M. Juran, inginer american de origine română (stabilit în SUA din 1912); specialist în probleme de management, supranumit „arhitect al calităţii”; fondator şi preşedinte de onoare al Institutului „Juran”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (n. 1904).

Iar acum, ziua de joi, pentru că 2024 este an bisect, ne spune ce s-a întâmplat în 29 februarie…Creştinii ortodocşi îl sărbătoresc pe 29 februarie pe Sfântul Ioan Casian, unul – dintre cei mai mari iniţiatori ai vieţii monahale din Occident. Puţină lume ştie că Ioan Casian s-a născut în Dobrogea. În Biserica Ortodoxă, ziua de prăznuire a Sfântului Ioan Casian este 29 februarie în anii bisecţi. Aceasta este „Ziua Internaţională a Bolilor Rare”, sărbătorită prima dată la 29 februarie 2008 la nivel european şi instituită de EURORDIS (alianţă neguvernamentală formată din 667 de organizaţii de pacienţi cu boli rare din 61 de ţări), această zi a fost preluată în anul 2009 şi în SUA, pentru ca în 2014 să fie marcată în 84 de state din toată lumea; din anul 2014, s-a decis organizarea acestei zile în ultima zi a lunii februarie. În 1468, s-a născut Papa Paul al III-lea. În1784, s-a născut arhitectul german Leo von Klenze, una dintre cele mai importante figuri ale Neoclasicismului german (m. 1864). În 1792, s-a născut compozitorul italian Gioacchino Rossini (m. 1868). În 1860, s-a născut statisticianul american de origine germană Herman Hollerith; în 1889 a realizat prima maşină de calculat (un tabulator mecanic bazat pe carduri perforate, gândit pentru a-l ajuta în munca sa de centralizare rapidă a statisticilor) (m. 1929). În 1880, a murit scriitorul Costache Bălăcescu; a scris fabule, epigrame, epistole şi satire, fiind unul dintre primii autori satirici români (n. 1800). În1920, s-a născut actriţa franceză Michèle Morgan (pe numele său real Simone Renée Roussel). A debutat în 1938 în filmul Suflete în ceață, iar ultima apariție a fost în 1998, Bulworth, regizor, Warren Beatty. Alte filme care au făcut istorie: Marile manevre, Simfonia pastorală, Napoleon, Benjamin. A primit premiul pentru cel mai bun actor în cadrul Festivalului de la Cannes, iar în 1992 Premiul Cesar, pentru întreaga carieră. În1926, înfiinţarea organizaţiei turistice de stat Oficiul Naţional de Turism Carpaţi.Ideea lui Emil Racoviţă de înfiinţare a unei instituţii de stat în domeniul turismului, se materializează în anul 1926 când se fondează Oficiul Naţional de Turism (O.N.T.). Însă abia la 4 ianuarie 1936, O.N.T. a devenit organizaţie cu un statut bine definit, când se înfiinţează prin decret regal (legea din 29 februarie 1936), în cadrul Ministerului de Interne. Înfiinţat pentru a crea condiţii prielnice dezvoltării turismului, O.N.T şi-a fixat de la început, pe lângă un program de organizare turistică, ajutorarea, îndrumarea şi coordonarea activităţilor turistice din iniţiativă privată. În anul 2012, acţionarii ONT Carpaţi au anunţat intrarea în faliment a firmei. În1936, s-a născut scriitorul Marin Sorescu, poet, dramaturg şi eseist; membru al Academiei Române (m. 1996). În 1960, un cutremur de 7,6 grade pe scara Richter a distrus orașul Agadir, Maroc. Cu 15 minute înainte de miezul nopţii, oraşul marocan Agadir a fost distrus în totalitate de un cutremur cu magnitudinea de 7,6 grade pe scara Richter.Seismul a durat aproximativ 15 secunde iar în urma acestuia au murit 15 mii de oameni.Tot atunci a a fost distrusă, în totalitate, şi cetatea antică Kasbah. În1992, în perioada 29 februarie-1 martie, s-a desfăşurat, în Bosnia şi Herţegovina, referendumul pentru independența ţării, din cei 63,6% locuitori cu drept de vot care au participat la referendum, 99,7% optând pentru independență. Independența statului cu capitala la Sarajevo a fost puternic favorizată de alegătorii bosniaci și croați, scrutinul fiind în mare parte boicotat de sârbi. În data de 3 martie, Alija Izetbegović, președintele Bosniei şi Herțegovinei între 1990-1992 şi primul președinte al statului independent Bosnia și Herțegovina între 1992-1996, a declarat independenţa republicii, aceasta fiind ratificată, în aceeaşi zi, de Parlament. Pe 6 aprilie, SUA şi Comunitatea Economică Europeană au recunoscut Bosnia şi Herţegovina ca stat independent, iar pe 22 mai a fost admisă în cadrul Naţiunilor Unite.

Ziua de vineri ne arată ce s-a întâmplat în 1 martie, „Ziua Mărţişorului”. Aceasta este și „Ziua mondială a protecţiei civile”, declarată de către Organizaţia Internaţională a Protecţiei Civile (data coincide cu cea a intrării în vigoare a Tratatului OIPC, organizaţie neguvernamentală înfiinţată în martie 1972, cu sediul la Geneva). Totodată, aceasta este și „Ziua Bikini” – Zi naţională de luptă pentru pace în Japonia; se marchează anual ca zi de protest faţă de armele atomice şi cu hidrogen (la 1 martie 1954, în zona atolului Bikini, din Pacificul de Sud, SUA au efectuat o experienţă cu bomba cu hidrogen). Pentru armata română, este „Ziua automobiliştilor militari” și  „Ziua Forţelor pentru Operaţii Speciale”. În 86 î.Hr., generalul roman Lucius Cornelius Sulla a luat cu asalt şi a jefuit Atena. Ca urmare, Grecia a trecut sub controlul Romei. În 1562, peste 1.000 de hughenoţi sunt masacraţi de catolici în Wassy, Franţa; începutul războaielor religioase franceze. În 1565, a fost fondat Oraşul Rio de Janeiro. Rio de Janeiro (însemnând „râu de ianuarie”) este numele unui oraş din sud-estul Braziliei şi în acelaşi timp şi al unui stat al federaţiei Brazilia.Adesea, în mod colocvial, oraşului i se mai spune şi Rio. Oraşul este faimos pentru plajele sale Copacabana şi Ipanema cu hoteluri aşezate de-a lungul lor, pentru imensa statuie a lui Isus Cristos Mântuitorul („Cristo Redentor”) de pe muntele Corcovado şi pentru carnavalul său anual.Golful în care este situat Rio de Janeiro (Golful Guanabara) a fost descoperit de europeni la 1 ianuarie 1502, prin exploratorul portughez Gaspar de Lemos; l-a numit „Rio” pentru că a crezut că era mai degrabă o gură de râu decât un golf.Oraşul Sfântul Sebastian Rio de Janeiro a fost fondat la 1 martie 1565 în onoarea regelui Sebastian I al Portugaliei. În 1746, Constantin Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti (1744-1746), clerul înalt şi boierii hotărăsc eliberarea din şerbie a rumânilor fugiţi, care se reîntorc în ţară; liberi ca persoană, ţăranii rămân totuşi dependenţi economic de boieri, fiind obligaţi să presteze boierului 12 zile de clacă, în Ţara Românească şi 24 de zile, în Moldova. În 1788, s-a născut Gheorghe Asachi, cărturar umanist, scriitor şi arhitect, întemeietor al învăţământului (1813), al teatrului românesc (1816) şi al presei (1829) în Moldova (m. 1869).În 1812, s-a născut Nicolae Kretzulescu, medic (unul dintre ctitorii învăţământului medical în ţara noastră; autor al primului tratat românesc de anatomie) şi om politic liberal; ministru în mai multe rânduri şi prim-ministru (1862-1863, 1865-1866); a fost unul dintre fondatorii Societăţii Academice Române şi preşedinte al acesteia (1872-1873), precum şi preşedinte al Academiei Române (1895-1898) (m. 1900). În 1837, s-a născut Ion Creangă, scriitor român (d. 1889). În1854, s-a născut Constantin Ţurcanu, cunoscut ca Peneş Curcanul, erou al Războiului de Independenţă, participant la cel de-al doilea război balcanic, la primul război mondial şi la campania din Ungaria (1919) (m. 1932). În 1867, a apărut, bilunar (în primii cinci ani) şi apoi lunar, la Iaşi (până în 1885), apoi la Bucureşti (până în 1944, cu o întrerupere între anii 1916-1919), revista „Convorbiri literare”, publicaţie a Societăţii „Junimea”, una dintre cele mai importante apariţii din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, condusă iniţial de Iacob Negruzzi (până în 1895), iar apoi de un comitet de redacţie din care au făcut parte personalităţi marcante ale vieţii culturale şi ştiinţifice româneşti. Noua serie a revistei „Convorbiri literare” apare din ianuarie 1996 la Iaşi, lunar, având ca editor Uniunea Scriitorilor din România (1/13). În1872, a fost înfiinţat primul parc naţional din lume, Yellowstone (SUA), situat pe platoul cu acelaşi nume din nord-vestul Statelor Unite ale Americii. Parcul, care se întinde pe o suprafaţă de 8.987 km², cuprinzând lacuri, canioane, râuri şi lanţuri muntoase, este elementul central al ecosistemului Yellowstone, cel mai mare ecosistem rămas aproape intact în zona temperată de nord a Pământului. În 1892, apărea (lunar, la Fălticeni, cu intermitenţe, până în 1931) revista de literatură şi tradiţii populare „Şezătoarea”, prima revistă românească de folclor, condusă de Arthur Gorovei (1/13). În 1898, s-a născut Constantin Daicoviciu, istoric şi arheolog român, membru al Academiei Române. Constantin Daicoviciu (n. Căvăran, Caraş-Severin – d. 27 mai 1973), a fost un renumit istoric şi arheolog, profesor, rector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. A fost membru al Academiei Române.A fost profesor de antichităţi clasice şi epigrafie la Universitatea din Cluj (1923-1968), decan imediat după eliberare, subsecretar de stat la Ministerul Asigurărilor Sociale şi Muncă (din ianuarie 1947) şi rector între anii 1957-1968, director al Muzeului de Istorie al Transilvaniei (1945-1973), membru al Academiei Române din 1955. În 1904, s-a născut Glenn Miller, compozitor american de jazz; a compus melodii precum „Moonlight Serenade”,„Chattanooga Choo Choo” ce au devenit cunoscute în interpretarea trupei înfiintate de el, „The Glenn Miller Orchestra” (d. 16.12.1944). În 1907, și-a început activitatea Serviciul de urgenţă „Salvarea”, din iniţiativa dr. Mina Minovici. Dr. Mina Minovici este fondatorul școlii române de medicină judiciară și a fost directorul primului Institut de Medicină Legală din România, construit în 1892.În 1925, s-a născut matematicianul Solomon Marcus; unul dintre iniţiatorii lingvisticii matematice şi ai poeziei matematice; domeniile sale de cercetare sunt extrem de vaste: analiză matematică, calculatoare, lingvistică, informatică, poetică, semiotică, antropologie, istoria şi filozofia ştiinţei, educaţie; membru titular al Academiei Române din 2001; frate cu scriitorii Marcel Marcian şi Marius Mircu (m. 2016). În 1930, la Radiodifuziunea Română debutează „Universitatea Radio”, emisiune etalon a Radioului public, cu prelegerea „Menirea radiofoniei româneşti”, susţinută de Dimitrie Gusti, preşedintele Consiliului de Adminstraţie. În 1945, Andrei Ianuarevici Vîşinski, adjunctul ministrului de Externe sovietic şi preşedinte al Comisiei Aliate de Control pentru România, sosit la Bucureşti la 27.02.1945, în urma audienţelor repetate avute cu regele Mihai I, în care cerea demisia cabinetului Rădescu şi formarea unui guvern al FND, recomandă numirea lui Petru Groza în funcţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri. La 03.03.1945, Petru Groza prezenta regelui lista noului guvern„de largă concentrare democratică”, în care FND deţinea 14 ministere, iar la 06.03.1945 depunea jurămîntul ca prim-ministru. În1993, se constituia, la Bucureşti, Curtea de Conturi a României, organul suprem de control financiar şi de jurisdicţie în România, reînfiinţată după 45 de ani de întrerupere a activităţii. La 24.I/5.II.1864 a apărut „Legea privind înfiinţarea Curţii de Conturi, instituţie pentru verificarea şi controlul administrării şi mânuirii banilor publici”. În 1998, „Titanic” a devenit primul film cu încasări de peste 1,8 miliarde de dolari în întreaga lume. În regia lui James Cameron şi avându-i în distribuţie pe Leonardo DiCaprio şi Kate Winslet, „Titanic” a reuşit să ia, în 1998, în cadrul celei de-a 70-a Gale a Premiilor Oscar, 11 premii Oscar dintre cele 14 nominalizări. Şi-a păstrat acest titlu timp de doisprezece ani când a fost detronat de următorul film al lui Cameron, „Avatar”, care a trecut de încasări de 2 miliarde de dolari, la nivel mondial. În 1999, avea loc intrarea în vigoare a Tratatului de interzicere a minelor antipersonal, semnat la 5.XII.1997, la Ottawa/Canada.În 2011, a murit Ion Monea, unul dintre cei mai mari pugilişti din România; a cucerit două medalii olimpice, bronz, la Roma – 1960, şi argint, la Mexico City – 1968; a fost medaliat cu argint la Campionatele Europene de la Bucureşti din 1969, cu bronz la Roma în 1967 şi din nou cu argint la Moscova în 1963; a fost de 11 ori campion naţional şi medaliat cu aur la numeroase turnee internaţionale (n. 1940). În 2014, a murit cineastul francez Alain Resnais; a realizat capodopere precum „Hiroshima, dragostea mea” (1959), după un scenariu original de Marguerite Duras, şi „Anul trecut, la Marienbad”, premiat cu „Leul de Aur” la Veneţia, în 1961 (n. 1922).

Ziua de sâmbătă ne mai arată câte ceva din cele ce s-au întâmplat în 2 martie…În 1716, apare lucrarea lui Dimitrie Cantemir,Descriptio Moldaviae, prima monografie geografică la români, scrisă în limba latină, la cererea Academiei din Berlin. În 1870, a apărut, la Bucureşti, revista Columna lui Traian, condusă de Bogdan Petriceicu Haşdeu. În 1899, s-a născut Dan Theodorescu, medic chirurg stomatolog; fondator al „Revistei române de stomatologie” (1937) şi al Societăţii române de stomatologie (1938); organizator al Şcolii de surori de stomatologie (1941) şi al Şcolii de tehnicieni dentari (1943) din Bucureşti (m. 1948). În 1901, s-a născut economistul Victor Jinga, profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj; pentru convingerile sale politice a fost întemniţat, între anii 1949 şi 1963, în închisorile comuniste (m. 1990). În 1901, s-a născut inginerul Tudor Tănăsescu; lui i se datorează închegarea unui învăţământ politehnic pentru radiotelecomunicaţii, dezvoltarea radiodifuziunii, începuturile industriei române de electronică ş.a.; membru corespondent al Academiei Române (m. 1961). În 1905, s-a născut Radu Gyr (pseudonimul lui Radu Demetrescu), poet, dramaturg şi eseist; pentru apropierea sa de mişcarea legionară a făcut aproape 20 de ani de detenţie politică (m. 1975). În 1919, a avut loc, la Moscova, Conferinţa internaţională a partidelor şi organizaţiilor comuniste. S-a creat Internaţionala a III-a Comunistă. În 1930, a murit David Herbert Lawrence, prozator, poet şi eseist britanic. David Herbert Richards Lawrence (n. 11 septembrie 1885) a fost un scriitor englez.Opera sa este puternic influenţată de psihanaliza freudiană, care exprimă conflictul dintre instinct şi intelect, revolta împotriva supraevaluării spiritualului şi reprimării senzualităţii naturale, ca manifestări puritane, pledând pentru întoarcerea la natură şi reintegrarea erosului, întrevăzut ca o forţă sacră a vieţii, printre valorile esenţiale ale umanităţii. În 1931, s-a născut Mihail Gorbaciov, om politic sovietic; secretar general al PCUS (1985-1991); preşedinte al Sovietului Suprem al URSS (1988-1991); preşedinte al URSS (1990-1991); în plan intern, a iniţiat o politică de radicală reformare a societăţii sovietice (glasnost şi perestroika), iar pe plan extern a contribuit la încheierea „războiului rece” şi a netezit drumul spre reunificarea Germaniei şi spre liberalizarea Europei de Est; Premiul Nobel pentru pace pe 1990. În1932, s-a născut scriitorul Petre Ghelmez. Petre Ghelmez (d. 9 martie 2001)) a fost un poet, scriitor pentru copii, publicist, editor. Urmează şcoala primară în comuna natală, liceul teoretic Ion Maiorescu din Giurgiu, Facultatea de română-istorie, în cadrul Institutului Pedagogic din Bucureşti şi apoi Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti, al cărei licenţiat este, din 1959.După terminarea studiilor devine, pe rând, redactor la ziarul „Scânteia tineretului”, redactor-şef adjunct la revistele pentru copii „Luminiţa”, „Arici-Pogonici”, „Cutezătorii”, apoi director la Editura Albatros (1970-1974), redactor-şef al revistei Tribuna României (1974-1990) şi director al magazinului pentru copii Ariel (1993-1995).Debutul în presa literară a avut loc în iunie 1955, cu poezia Despărţire de sat, în revista Tânărul scriitor, iar debutul editorial, în 1967, cu volumul de versuri Germinaţii, în colecţia Luceafărul, Editura pentru Literatură. A colaborat la revistele Tânărul scriitor, Luceafărul, România literară, Viaţa românească, Steaua, Tomis, Tribuna României, Ariel, precum şi la radio şi televiziune. În 1939, a murit egiptologul englez Howard Carter; a făcut săpături în Egipt, în Valea Regilor (porţiune pe versantul drept al văii Nilului, în amonte de Luxor, unde au fost săpate în stâncă mormintele principalilor faraoni din dinastiile 11-19); la 26.XI.1922 a descoperit mormântul faraonului Tutankhamon (1333-1325 î.H) (n. 1873). În 1941, în urma rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941, conducătorul statului, generalul Ion Antonescu, organizează un plebiscit cu privire la politica internă. 90% dintre votanţi s-au pronunţat pentru politica guvernului Antonescu şi împotriva legionarilor (2 martie-5 martie 1941).În 1964, a murit Nicolae Vasilescu-Karpen, fizician şi inventator român (n. 1870).În 1989, braşoveanul Liviu Corneliu Babeş şi-a dat foc pe pârtia Bradul din Poiana Braşov, la această dată, în semn de protest faţă de regimul comunist; a fost declarat erou martir în iunie 1997 (n. 1942). În 1990, a fost înfiinţat Muzeul Aviaţiei, ca instituţie de sine stătătoare, la iniţiativa conducerii Forţelor Aeriene. Ideea înfiinţării unui muzeu cu specific aviatic în România a fost exprimată de Nicolae Iorga, dar demersuri concrete, desfăşurate de Liga Naţională Aeronautică, au apărut după Primul Război Mondial. Asociaţia a reuşit să adune material suficient pentru un muzeu, material în principal capturat de armata română din timpul ostilităţilor militare. După evenimentele din decembrie 1989 ideea înfiinţării unui muzeu aviatic a fost readusă în discuţie. În cele din urmă, la 2 martie 1990, muzeul a fost înfiinţat prin HG. nr. 197, iar 3 ani mai târziu, a fost dat în folosinţă. La început muzeul a fucţionat în câteva corturi de campanie şi era amplasat pe aerodromul militar de la Otopeni, în cadrul Bazei 90 Transport Aerian. Ulterior muzeul primeşte din partea Comandamentului Aviaţiei Militare un sediu aflat în apropierea Aeroportului Internaţional Băneasa. Începând din 2 martie 2000 muzeul este mutat într-un spaţiu situat în vecinătatea Aeroportului Internaţional Otopeni. Muzeul a fost inaugurat la 18 martie 2006 în actualul spaţiu de pe Str. Fabrica de Glucoză nr. 2-4, sector 2. În 1992, Republica Moldova a devenit membru al ONU, odată cu adoptarea de către Adunarea Generală ONU a Rezoluţiei A/RES/46/223. Imediat după aderarea Republicii Moldova la ONU, mai multe din aceste agenţii, fonduri şi programe şi-au deschis, cu acordul Guvernului RM, oficii în ţară în vederea susţinerii activităţilor de promovare a democraţiei, bunei guvernări, prosperităţii, drepturilor omului şi consolidarea unui stat de drept modern şi European.

Ultima zi din săptămână, cea de duminică, ne arată ce s-a întâmplat în 3 martie…Aceasta este „Ziua mondială a scriitorilor”; se aniversează pe baza unei hotărâri a Congresului Pen Clubului desfăşurat în 1985. în același timp, este și „Ziua Mondială a florei şi faunei sălbatice”, stabilită la 20 decembrie 2013, în cadrul celei de-a 68-a sesiuni a Adunării Generale a ONU. În rezoluţia sa, Adunarea Generală a reafirmat valoarea naturii sălbatice şi contribuţia sa la nivel ecologic, genetic, social, economic, ştiinţific, educaţional, cultural, recreativ sau estetic, al dezvoltării durabile şi bunăstării oamenilor. La 3 martie 1973, a fost adoptată Convenţia privind comerţul cu specii de floră şi faună sălbatică aflate în pericol — CITES, fiind un tratat multilateral ce are ca scop protecţia plantelor şi animalelor aflate în pericol şi asigurarea că activităţile de comercializare a acestora nu pune în pericol supravieţuirea speciilor. România a aderat la CITES în 1994. În 1671, avea loc inaugurarea „Academiei de Muzică şi Dans din Paris” (Academia de Operă). Înfiinţată de poetul Pierre Perrin, prin voia regelui Ludovic al XIV-lea, noul teatru şi-a deschis porţile, cu opera pastorală în cinci acte „Pomone”, de Robert Cambert, pe un libret de Pierre Perrin, considerată a fi „ prima creaţie franceză de operă”). În 1703, a murit astronomul şi fizicianul britanic Robert Hooke; a efectuat cercetări în astronomie, optică şi mecanică; autor al legii elasticităţii („legea lui Hooke”); a stabilit structura celulară a ţesuturilor şi a introdus (1665), în lucrarea sa „Micrographia”, noţiunea de celulă (n. 1635). În 1847, s-a născut Alexander Graham Bell, inventator american de origine scoţiană; cercetările sale privind fiziologia auzului l-au condus la inventarea telefonului (1876) (m. 1922). În 1863, a murit Iancu Văcărescu, continuatorul „dinastiei” literare a Văcăreştilor; s-a afirmat cu traduceri, mai ales pentru reprezentările teatrale din acea vreme, iar ca poet a rămas în istoria poeziei româneşti ca autor al primelor încercări de poezie militantă; a sprijinit începuturile şcolii (1818) şi teatrului (1819) în limba română din Muntenia; tot el a inaugurat (în aprilie 1818) prima tipografie bucureşteană (n. 1792). În 1871, 3/15, s-a născut Constantin Argetoianu, om politic liberal; ministru în mai multe rânduri; prim-ministru în perioada 28 septembrie – 23 noiembrie 1939; sprijinitor al politicii regelui Carol al II-lea (m. 1952, în închisoarea de la Sighet). În 1875, a avut loc, la „Opéra Comique” din Paris, premiera operei „Carmen” de Georges Bizet; libretul de Henri Meilhac şi Ludovic Halevy, după nuvela omonimă a lui Prosper Merimée. În 1886, a murit Anastasie Fătu, medic şi botanist; a creat prima secţie de pediatrie în Moldova; pe cheltuială proprie a înfiinţat, la Iaşi, prima grădină botanică din ţară (1856); vicepreşedinte al Societăţii Academice Române (1872-1876) (n. 1816). În 1892, 3/15, a murit Ioan Popescu, pedagog şi teolog; autor de lucrări de pedagogie şi manuale; ca membru al Partidului Naţional Român, a militat pentru drepturile românilor din Transilvania; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877 (n. 1832). În 1904, 19 feb./3 martie, s-a născut Mircea Vulcănescu, filosof, sociolog, economist, publicist, eseist şi traducător; s-a situat spre „dreapta tradiţională”; în sociologie a căutat să înfăţişeze o orientare spiritualistă şi ortodoxă, apropiată de înţelegerea românească şi ţărănească a existenţei, îmbogăţită, în filosofie, prin modelul ontologic românesc; a colaborat la emisiunea „Universitatea Radio” de la Radiodifuziunea Română; în octombrie 1946 a fost condamnat la opt ani de temniţă grea (m. 1952, în închisoarea de la Aiud). În 1925, s-a născut Florian Potra, critic de teatru şi film, traducător (m. 1997). În 1929, s-a născut părintele arhimandrit Teofil Părăian (prenumele la botez: Ioan) de la Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus (judeţul Braşov), unul dintre marii duhovnici români contemporani (m. 2009). În 1930, s-a născut Ion Iliescu, inginer şi om politic; începând din 1967 a deţinut importante funcţii de partid şi de stat, până în 1979, când a fost îndepărtat din prim-planul activităţii politice ca urmare a manifestării publice a opoziţiei faţă de cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu; participant la Revoluţia din decembrie 1989, a fost ales preşedinte al CFSN (1989-1990) şi al CPUN (februarie-mai 1990); preşedinte al României între anii 1990-1996 şi 2000-2004; fondator şi preşedinte al FSN (februarie-iunie 1990) şi al PDSR (1997-2000); preşedinte de onoare al PSD. În 1939, a murit medicul Dimitrie Gerota; contribuţii în studiul anatomiei şi fiziologiei vaselor limfatice („tehnica Gerota” de evidenţiere a acestora); de numele său se leagă şi realizarea primelor radiografii în România; membru corespondent al Academiei Române (n. 1867). În 1943, a murit Henri Focillon, istoric de artă şi estetician francez; prieten apropiat al României, a vizitat de mai multe ori ţara noastră; de numele său se leagă fondarea Institutului Francez din Bucureşti; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (n. 1881). În1949, 3-5, în cadrul unei plenare a CC al PCR se hotărăşte trecerea la cooperativizarea agriculturii; deşi documentul din martie 1949 vorbea despre respectarea liberului consimţământ, adeziunile ţăranilor s-au făcut, de cele mai multe ori, prin forţă sau presiune psihică, mulţi ţărani plătind cu închisoarea faptul că s-au opus cooperativizării. În 1987, a murit actorul american Danny Kaye; vedetă populară în filmele de divertisment ale anilor ’40-’50, care i-au pus în valoare calităţile de cântăreţ, dansator şi mim; după 1950 s-a dedicat spectacolelor de binefacere organizate de UNICEF (n. 1913). În 2012, a murit artistul american Ralph McQuarrie, cel care l-a ajutat pe regizorul George Lucas să aducă pe marile ecrane celebra franciză „Războiul Stelelor/ Stars Wars”, realizând designul personajelor, inclusiv pe celebrul Darth Vader; a  primit un premiu Oscar în 1985 (n. 1929).

Pentru azi, am terminat cu retrospectiva calendaristică de săptămâna aceasta. Până săptămâna viitoare, vă zic să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!

Al dumneavoastră,

Nicolae Uszkai

Surse foto:

Wagon Wheels Decorative Wooden

https://www.freepik.com/premium-photo/wooden-wheel-from-cart-decorative-wheels-decorating-lawns-exteriors-rustic-interiors-round-homemade-wheel-against-wall-retro-vintage-style-life-countryside_24573175.htm

https://pixabay.com/images/search/wooden%20wheel/