Current track

Title

Artist


„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 25 la 31 martie…
de Nicolae Uszkai, Brașov

#Postat de on martie 30, 2024

Motto: „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.”– Miron Costin, cronicar

Stimați amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Pentru început, vom vedea ce s-a întâmplat în 25 martie…aceasta este ziua în care se prăznuiește „Buna Vestire” (în Calendarul Creştin-Ortodox și în Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice). Totodată, este și „Ziua Poliţiei Române”; la 25.III.1822 domnitorul muntean Grigorie Dimitrie Ghica a înmânat Agiei – poliţia vremii – un steag galben, având pe o parte icoana Maicii Domnului şi pe alta însemnele poliţiei. În101,împăratul Traian a părăsit Roma, îndreptându-se spre Moesia Superior pentru a începe luptele cu dacii conduși de regele Decebal. Această dată marchează începutul primului război daco-roman (101-102).În1245, într-o scrisoare a Papei Inocențiu al IV-lea (n. cca 1195 – m. 1254) se menționa existența românilor în spațiul danubiano-pontic. În 1538, s-a născut Christopher Clavius, matematician şi astronom german; unul dintre principalii realizatori ai calendarului gregorian (m. 1612).În1655, astronomul olandez Christiaan Huygens (n. 1629 – m. 1695) descoperea cel mai mare satelit al planetei Saturn, Titan. Huygens a fost inspirat de descoperirea lui Galileo Galilei a patru sateliți ai planetei Jupiter în 1610 și a îmbunătățit tehnologia acestuia de construcție a unui telescop. Christiaan Huygens a descoperit acest satelit, ce se rotește în jurul lui Saturn, cu primul telescop pe care l-a construit, împreună cu fratele său Constantijn Huygens, Jr., în jurul anului 1650. El l-a numit simplu Saturni Luna (sau Luna Saturni, în latină cu sensul de „Luna lui Saturn”), în lucrarea sa publicată în 1655 „De Saturni Luna Observatio Nova”. În1646, avea loc tratatul de alianţă dintre principatele Transilvaniei, Gyorgy Rackoczi I şi domnul Moldovei, Vasile Lupu (1634 – 1653). În1813, s-a născut Cezar Bolliac, poet şi publicist; participant la Revoluţia de la 1848 – 1849 din Ţara Românească (m. 1881).În1849, apare la Braşov gazeta „Espatriatul”.În1881, s-a născut (la Sânnicolaul Mare, Timiş) Béla Bartók, compozitor, pianist, muzicolog şi folclorist ungar; membru post-mortem din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 1945, la New York). În 1885, s-a născut scriitorul Mateiu I.Caragiale; fiul natural al lui I. L. Caragiale (m. 1936). În1920,s-a născut compozitorul Henri Mălineanu (m. 2000).În1942, s-a născut Ana Blandiana, poetă, eseistă şi publicistă; preşedinte al Pen Clubului Român; fost preşedinte al Alianţei Civice; unul dintre iniţiatorii „Memorialului Sighet” (Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei). În 1949, s-a constituit Uniunea Scriitorilor din România prin fuziunea Societății Scriitorilor Români cu Societatea Autorilor Dramatici. În 1957, avea loc semnarea, la Roma, a Tratatului privind crearea Comunităţii Economice Europene – CEE (Piaţa Comună); a intrat în vigoare la 1.I.1958; prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht – Olanda (1.XI.1993), CEE devine Uniunea Europeană (UE). În1999, a murit Valentin Lipatti, eseist, istoric literar şi diplomat (a fost delegat permanent al României la UNESCO; a făcut parte din delegaţia română la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa de la Helsinki); frate cu pianistul Dinu Lipatti (n. 1923).În 1999, avea loc o revoltă anti NATO la Skopje. Aproximativ 10.000 de protestatari au atacat cu cockteiluri Molotov ambasadele Statelor Unite, Germaniei și Marii Britanii, precum și Hotelul Aleksander (unde erau găzduiți verificatorii OSCE evacuați din Kosovo) și Hotelul Continental, sediul NATO la Skopje, provocând pagube clădirilor și incendiind automobilele diplomatice.În 2002, a avut loc, la Bucureşti, summitul Grupului de la Vilnius (Primăvara noilor aliaţi) ce a adus în discuţie extinderea Alianţei către Estul Europei şi aderarea statelor candidate la NATO, după evenimentele din 11 septembrie 2001 în care s-a confirmat interesul strategic pe care îl reprezintă zona Mării Negre (25-26).În 2002, astronomul britanic John Chambers, fost angajat al NASA, a descoperit că sistemul solar a cuprins odinioară o planetă asemănătoare cu Pământul, dar care a fost „înghiţită” de Soare, estimând că acea planetă era mai mică decât Terra şi gravita în jurul lui Marte. În 2004, Papa Ioan Paul al II-lea a primit în mod excepţional premiul german Carol cel Mare, care se decernează unei personalităţi ce şi-a adus contribuţia la unitatea Europei.În 2010, a încetat din viaţă cercetătorul şi exploratorul Teodor Negoiţă, primul român care a ajuns la Polul Nord (n. 27 septembrie 1946).

Următoarea zi de pe răboj, cea de marți, ne arată ce s-a întâmplat în 26 martie…Aceasta este „Ziua mondială a epilepsiei”; instituită la nivel internaţional în 2008 sub numele de Purple Day, la iniţiativa unei fetiţe de 9 ani din Canada, Cassidy Megan, şi a Asociaţiei de Epilepsie din Nova Scoţia (EANS), în semn de solidaritate cu persoanele afectate de epilepsie din întreaga lume; este marcată în România pentru prima dată în 2012. În 1516, s-a născut Conrad Gesner, naturalist elveţian, supranumit „părintele istoriei naturale”, autorul cărţii „Historia animalium” .Conrad Gesner (n. Zürich; d. 13 decembrie 1565 in Zürich) a fost un medic, cercetător elveţian, fiind considerat unul dintre cei mai importanţi naturalişti din Elveţia. Opera lui mai importantă este Historia animalium, apărută între anii 1551 – 1558. Ca surse Gesner a folosit operele lui Aristotel (Historia animalium) şi a lui Albertus Magnus (De animalibus).În Grădina Botanică din Zürich există un monument ridicat în memoria naturalistului elveţian.În 1814, a murit Joseph Guillotin, medic şi om politic francez.Numele său a rămas în istorie prin faptul că a propus ghilotina ca instrument de executarea a condamnaţilor la moarte prin decapitare.În 1827, a murit compozitorul german Ludwig van Beethoven (botezat la 17.XII.1770).Ludwig van Beethoven (n. 16 decembrie 1770, Bonn – d. Viena) a fost un compozitor german, recunoscut ca unul din cei mai mari compozitori din istoria muzicii. Beethoven este considerat un compozitor de tranziţie între perioadele clasică şi romantică ale muzicii.În 1846, Ion Heliade Rădulescu lansează, în „Curier de ambe sexe”, proiectul „Bibliotecii universale”, care prevedea traducerea, în următorii 10 ani, a circa 230 de lucrări filosofice, istorice, ştiinţifice, politice, literare etc., plan ce n-a putut fi realizat datorită evenimentelor politice care au urmat. În 1859, a început Conferinţa de la Paris a reprezentanţilor Puterilor garante; Anglia, Franţa, Prusia, Regatul Sardiniei şi Rusia au recunoscut oficial (la 1/13 aprilie 1859) dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti (Austria şi Imperiul Otoman o vor face la 25 august acelaşi an, data încheierii Conferinţei). În 1869, s-a născut Gustav Kisch, filolog şi istoric sas din Transilvania; autorul teoriei identităţii graiului bistriţean cu cel luxemburghez şi, deci, a emigrării saşilor din restrânsa regiune Mosela (Luxemburg) în Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1933 (m. 1938).În 1881, Domnitorul Carol I al Principatelor Române a fost proclamat primul rege al României. În1892,a  murit poetul Walt Whitman.Walter Whitman (n. 31 mai 1819) a fost un poet, eseist, jurnalist şi umanist american. Considerat „cel mai mare poet american” de către mulţi pe când trecuseră doar patru ani de la moartea sa, Whitman este văzut ca primul poet urban. El a fost unul dintre reprezentanţii tranziţiei de la transcendentalism la realism, opera sa arătându-se influenţată de ambele curente.În 1895, a apărut, la Bucureşti, până la 18 martie 1901, revista umoristică „Moş Teacă”, editată de Anton Bacalbaşa.În1910: Lucian Blaga (1895 – 1961) debuta cu versuri în revista „Tribuna” din Arad. În1913, a murit Panait Cerna, poet român. Panait Cerna, pe numele său de naştere Stanciof, de origine bulgară, (n. 25 septembrie 1881, Cerna, judeţul Tulcea) a fost un poet intimist, romantic minor sau tradiţionalist român, un epigon al poetului Mihai Eminescu.În1918, 26.III / 8.IV, a început, la Roma, un Congres al naţionalităţilor asuprite de monarhia austro-ungară (încheiat la 28.III/10.IV.1918); s-a votat o moţiune prin care se cerea recunoaşterea dreptului fiecărei naţiuni de a se constitui în stat naţional independent sau de a se uni cu statul său naţional, dacă acesta există.În 1923, Parlamentul a votat Constituţia României Mari, promulgată prin decret la 28 martie şi publicată la 29 martie acelaşi an; noua Constituţie marca, din primul articol, hotărârile, din 1918, de unire a Basarabiei, a Bucovinei şi a Transilvaniei cu România; noua Constituţie prevedea întărirea rolului Parlamentului în viaţa publică, precum şi libertatea cuvântului, a întrunirilor, a presei, egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor etc. În 1923, s-a născut Valentin Lipatti, eseist, istoric literar şi diplomat (a fost delegat permanent al României la UNESCO; a făcut parte din delegaţia română la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa de la Helsinki); frate cu pianistul Dinu Lipatti (m.25.III.1999). În1925, s-a constituit Asociaţia Prietenii Radiofoniei, din iniţiativa Societăţii Române de Fizică condusă de prof. dr. Dragomir Hurmuzescu, care a devenit şi preşedintele asociaţiei. Printre colaboratorii săi se regăseau dr. ing. Emil Petraşcu, matematicianul Octav Onicescu, Victor Slăvescu, Cristian Musceleanu. Asociaţia îşi propunea, printre altele, organizarea de cursuri de radioamatori, editarea unei reviste de specialitate şi instalarea unui post naţional de emisie de la care să se audă în toate colţurile ţării „muzica, cugetul şi cuvântul românesc”. La 22 decembrie 1925 asociaţia a căpătat personalitate juridică. În 1937, s-a născut jurnalistul şi comentatorul sportiv Cristian Ţopescu; între anii 1953-1964, a practicat hipismul de performanţă la Clubul Steaua; reporter sportiv, realizator de emisiuni TV., comentator (1964-2002), redactor-şefal Redacţiei Sport (1992-1997) şi director general adjunct la Televiziunea Română (1997-1999); director la ziarul Pro Sport (2002-2006), senior editor la Adevărul Sportiv (2006-2008); senator PNL (2008-2012). În1953, primul vaccin contra poliomielitei a fost pus la punct in Statele Unite de Dr. Jonas Salk. Vaccinul zis Salk a fost unul dintre primele vaccinuri eficace pentru imunizarea contra unui virus in general. În1958, a murit psihologul Florian Ştefănescu-Goangă; lui i se datorează înfiinţarea (în 1927), la Cluj, a unui laborator de psihologie experimentală, transformat, peste un an, în Institutul de Psihologie Experimentală, Comparată şi Aplicată, primul de acest gen din România; membru corespondent al Academiei Române (n. 1881).În1971, Pakistanul de Est şi-a proclamat independenţa, adoptând totodată numele de Bangladesh.În 1975, a intrat în vigoare Convenţia privind interzicerea producerii, perfecţionării şi stocării armelor bacteriologice (biologice) şi cu toxine şi distrugerea lor (adoptată pe baza unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU din 16.XII.1971, deschisă spre semnare la 10.IV.1972, la Washington, Moscova şi Londra).În 1977, a murit Justinian Marina (prenumele la naştere: Ioan), al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1948-1977); a rămas în istoria Bisericii Ortodoxe Române prin cunoscutul său „Apostolat social”, prin care a dat o nouă orientare activităţii Bisericii în condiţiile grele de viaţă instaurate de regimul comunist (n. 1901).În1979, preşedintele Egiptului, Anwar El Sadat, şi premierul Israelului, Menahem Begin, au semnat, la Washington, Tratatul de pace bilateral, mediat de preşedintele SUA, Jimmy Carter (în urma acestui act, Egiptul a fost supus boicotului ţărilor arabe, fiind exclus din Liga Arabă). La 17.IX.1978, a fost semnat Acordul de la Camp David, prin care, pentru prima oară, o ţară arabă recunoştea statul evreu (Acordul a fost semnat tot de preşedintele El Sadat şi de premierul Begin, în prezenţa preşedintelui Carter).În 1987, a murit Henrieta Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România; fiica scriitorului Barbu Ştefănescu-Delavrancea (n. 1897).În1990, s-a înfiinţat Serviciul Român de Informaţii/ SRI (prin Decretul-lege 181/26.III.1990), instituţie de stat specializată în domeniul culegerii de informaţii privind siguranţa naţională, al cărui prim director a fost Virgil Măgureanu (1990-1997). Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” este instituţia de învăţământ superior din Serviciul Român de Informaţii care pregăteşte ofiţeri operativi, ofiţeri analişti şi experţi în domeniul informaţiilor de Securitate.În 2000, Vladimir Putin a fost ales preşedintele Rusiei.În 2007, prima ediţie a Premiilor Gopo.Premiile Gopo sunt premii cinematografice româneşti oferite de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc. Anual, sunt recompensate cele mai importante realizări cinematografice naţionale din cursul anului precedent. Numele festivalului vine de la Ion Popescu Gopo, drept omagiu pentru aniversarea celor 50 de ani de la câştigarea Palme d’Or-ului pentru „Cel mai bun scurt metraj de animaţie” de către cineastul român. În 2011, a murit Ioan Grigorescu, cineast, prozator şi publicist, partea cea mai importantă a operei sale constituind-o volumele de publicistică şi reportaje; autor (imagine şi text) al unor filme TV de călătorie („Spectacolul lumii”); a scris scenarii şi comentarii de film documentar şi de ficţiune (n. 1930).

Ziua ne miercuri ne spune ce s-a întâmplat în 27 martie…Aceasta este „Ziua Unirii Basarabiei cu România”, declarată sărbătoare naţională. La data de 27.III/9.IV, în anul 1918, Sfatul Ţării de la Chişinău (organul legislativ reprezentativ), întrunit în şedinţă solemnă, hotăra, prin majoritate absolută de voturi, unirea Basarabiei cu România (după 106 ani de dominaţie rusă). Sfatul Ţării îi avea în frunte pe Ion Inculeţ – preşedinte, Pantelimon Halippa – vicepreşedinte şi Ion Buzdugan – secretar. Proclamaţia Sfatului Ţării glăsuia: „Republica Democrată Moldovenească Basarabia, în hotarele ei dintre Prut şi Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa, România”. În același timp, această zi este și „Ziua mondială a teatrului”; a fost iniţiată de Institutul Internaţional de Teatru în cadrul Congresului Mondial din 1961, de la Viena; a fost sărbătorită prima dată în 1962, la 27 martie, ziua în care se deschidea stagiunea Teatrului Naţiunilor la Paris.În 1697 Sinodul de la Alba Iulia, convocat de mitropolitul Teofil, accepta unirea cu Roma pe baza celor patru puncte (recunoaşterea supremaţiei papale, a existenţei Purgatoriului, a purcederii Sfântului Duh şi de la Fiul, precum şi împărtăşirea cu azimă, adică pâine nedospită) în schimbul păstrării ritului, egalităţii în drepturi cu clerul catolic şi recunoaşterii mirenilor uniţi ca „fii ai patriei”, adică având drepturi cetăţeneşti depline. În 1794, are loc crearea marinei militare americane. Congresul a adoptat Act to Provide a Naval Armament sau Naval Act of 1794, actul de naştere al US Navy, prin care s-a autorizat construcţia a 6 fregate: USS United States, USS President, USS Constellation, USS Chesapeake, USS Congress et USS Constitution. În 1797, s-a născut scriitorul francez Alfred de Vigny. Alfred de Vigny (n. Loches, Indre-et-Loire – d. 17 septembrie 1863, Paris) a fost poet şi dramaturg francez, unul dintre promotorii principali ai romantismului.Lirica sa este gravă, sobră, reflexivă, concentrată şi abordează teme majore ca: destinul geniului, sensul existenţei, viaţa, moartea. El este, aşa cum remarca Ferdinand Brunetière, singurul romantic care a avut idei generale şi mai ales o concepţie de viaţă bine gândită, pesonală, filosofică. Poezia lui Vigny este impersonală; evocând încercările la care viaţa supune omul, aduce în versurile sale stoicismul şi trăirea demnă a tuturor sentimentelor.În 1848, 27.III/8.IV., are loc, la Iaşi, o mare adunare în cadrul căreia sunt adoptate cele 35 de puncte ale unei Petiţii-program adresate domnitorului ţării; este începutul mişcării revoluţionare din Moldova, printre ai cărei conducători s-a numărat şi Alexandru Ioan Cuza (viitorul domn al Principatelor Unite).În  1875, a murit Edgar Quinet, istoric, scriitor, filosof şi om politic francez; a militat pentru înnoirea societăţii pe baze democratice, republicane, ceea ce i-a adus un lung exil (1851-1870); în această perioadă s-a apropiat de istoria, limba şi literatura română, pe care le-a cunoscut atât direct, prin vizitele făcute în Principatele Române, cât şi cu ajutorul soţiei sale, Hermiona, fiica cărturarului moldovean Gheorghe Asachi; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1869) (n. 1803).O staţie de metrou din Paris, precum şi mai multe licee din Franţa, dintre care unul din Bourg-en-Bresse, îi poartă numele.Pentru atitudinea sa filo-română, a fost ales membru de onoare al Academiei Române şi i s-a acordat cetăţenia română. O stradă din centrul Bucureştiului şi una din cartierul Mănăştur Sud, al municipiului Cluj-Napoca, se numesc strada Edgar Quinet.În 1879, 27.III / 8.IV, prin înalt decret semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română este declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”.În1888, s-a născut poetul basarabean Alexei Mateevici; a rămas în istoria literaturii române prin poezia „Limba noastră”, care a dobândit o adevărată valoare de simbol (m. 1917, pe front, ca preot militar). În1889, ministrul de externe P. P. Carp semna actul de naştere al primei agenţii de presă a statului român – Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română. Această instituţie de presă („românească, naţională şi autonomă”) funcţiona în subordinea Ministerului Afacerilor Străine şi avea datoria „să transmită în străinătate ştiri privind România”, iar de acolo să primească şi să difuzeze „un serviciu exact şi rapid al tuturor ştirilor de interes general sau special pentru România”. Agenţia Română a funcţionat până spre sfârşitul anului 1916, când şi-a încetat temporar activitatea, în timpul Primului Război Mondial. La data de 20 mai 1949, prin decret al Consiliului de Miniştri, se hotăra înfiinţarea Agenţiei Române de Presă de pe lângă Consiliul de Miniştri denumită prescurtat Agerpres. Începând cu data de 2 ianuarie 1990, Agenţia Română de Presă Agerpres îşi încetează activitatea, din acest moment ştirile urmând să fie difuzate de Agenţia de Presă Rompres. Oficial însă, Rompres a fost înfiinţată printr-un decret semnat de preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale, Ion Iliescu, la 8 ianuarie 1990. Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat la 15 aprilie şi, respectiv, 24 iunie 2008, propunerea de modificare a Legii nr. 19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES, al cărui articol unic prevedea: „În tot cuprinsul legii, precum şi în toate actele normative în vigoare, denumirea Agenţia Naţională de Presă Rompres se înlocuieşte cu denumirea Agenţia Naţională de Presă Agerpres”. În1907, aflat la Paris, Constantin Brâncuşi, ucenic al sculptorului August Rodin, a hotărât să părăsească atelierul acestuia, rostind celebrele cuvinte: „Sub umbra unui stejar nu poate creşte decât iarbă”. Tot din acel an, Brâncuşi a renunțat la modelajul tradiţional, lucrând direct în piatră. În 1908, 14/27, s-a născut fizicianul Şerban Ţiţeica; întemeietor al şcolii româneşti de fizică teoretică, a studiat, cu precădere, termodinamica, mecanica cuantică şi fizica atomică; membru, vicepreşedinte (1963-1985) şi preşedinte cu delegaţie (1975-1976) al Academiei Române (m. 1986).În1914, a fost înfiinţat Comitetul Olimpic Român (COR), recunoscut, în acelaşi an, de Comitetul Internaţional Olimpic (CIO), organizaţie ce aparţine Mişcării Olimpice. În cadrul Adunării Generale de alegeri din 16.XI.2004 COR a devenit, în noua sa structură, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR).În 1918, 27.III / 9.IV, Sfatul Ţării de la Chişinău (organul legislativ reprezentativ), întrunit în şedinţă solemnă, hotărăşte, prin majoritatea absolută a votului, unirea Basarabiei cu România (după 106 ani de dominaţie rusă).În1968, a murit, într-o catastrofă aviatică, în timpul unui antrenament, cosmonautul rus Iuri Gagarin, primul om care a zburat în Cosmos (la 12.IV.1961, la bordul navei „Vostok”; zborul a durat 89,1 minute, nava înconjurând Pământul o singură dată) (n. 1934).În 2003, zece alpinişti români pleacă în prima expediţie exclusiv românească pentru cucerirea Everestului (27 martie – 25 mai); la 22 mai, alpinistul Teodor Tulpan atinge vârful Everest (8848 m) .Teodor Tulpan (n.14 iunie 1971-) este un alpinist român, care a cucerit cel mai înalt vârf montan din lume în 2003, vârful Everest (8848 m), ascensiune realizată pe 22 mai 2003. Alǎturi de Teodor au mai urcat pe vârf în cadrul aceleiaşi expediţii, „Everest 2003″, Marius Gane, Lucian Bogdan şi americanul de origine românǎ, Gheorghe Dijmǎrescu. Teodor Tulpan este absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Sibiu, specializarea Educaţie Fizică şi Sport, şi membru voluntar al S.P. Salvamont din 1995.În 2006, a murit Stanislaw Lem, scriitor polonez de romane science fiction (multe dintre ele ecranizate) şi filosof (n. 1921). În 2008, a murit George Pruteanu, lingvist şi om politic (n. 1947).

Următoarea zi ne spune ce s-a întâmplat în 28 martie…În1592, s-a născut Jan Amos Komensky (Comenius, Johannes), pedagog ceh şi reformator al învăţământului. În 1661, a murit Vasile Lupu, domn al Moldovei, ctitor al Bisericii „Trei Ierarhi” din Iaşi.În1791, „Supplex Libellus Valachorum”, cel dintâi program politic al românilor din Transilvania (redactat de Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Şincai, Ioan Piuariu-Molnar ş.a.), este trimis Curţii de la Viena. În 1842, a avut loc primul concert al Orchestrei Filarmonice din Viena în sala Großer Redoutensaal. Wiener Philharmoniker (Orchestra Filarmonicii din Viena), una dintre cele mai renumite orchestre simfonice ale lumii, a fost fondată de O. Nicolai (împreună cu A. Schmidt şi A.J. Becher), fiind alcătuită prin cooptarea muzicienilor din orchestra de operă a curţii (membrii orchestrei sunt încă recrutaţi din Orchestra Operei de Stat din Viena).În1862, s-a născut Aristide Briand, om politic francez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1926 (d. 1932). Aristide Briand a primit în 1926 Premiul Nobel pentru Pace, împreună cu Gustav Stresemann din Germania, pentru Tratatele de la Locarno. (Austen Chamberlain din Regatul Unit câştigase Premiul Nobel pentru pace cu un an mai devreme pentru aceleaşi Tratate de la Locarno). Propunerea lui Briand şi a lui Frank B. Kellogg (1927) pentru semnarea unui pact universal de scoatere în afara legii a războiului a dus anul următor la semnarea Pactului de la Paris, cunoscut şi ca Pactul Kellogg-Briand. În 1875, a fost înfiinţat primul serviciu românesc de poştă ambulantă, pe distanţa Bucureşti-Iţcani (Suceava), iar în 1867 pe relaţia Bucureşti – Vârciorova. După anul 1883 se introduc primele planuri pe linie de cartare, timbrele porto, serviciul de incaso şi mandatul telegrafic (28.III/9.IV).În 1878, a murit Ioan Alexandru Lapedatu, poet, prozator şi publicist; reputat profesor de limbi clasice, este considerat unul dintre dascălii străluciţi ai învăţământului transilvănean (n.6.VII.1844).În1888, s-a născut Alexandru Kiriţescu, dramaturg român (d. 1961). Scriitor multilateral, Kiriţescu atacă problematica vieţii sociale contemporane lui în „trilogia burgheză”: Cea mai importantă piesă a sa a fost „Gaiţele”. În anii celui de-al Doilea Război Mondial a scris Dictatorul. După 1945, va face parte din colectivul de lectură al Teatrului National din Bucureşti. Alexandru Kiriţescu se va stinge din viaţă la 9 aprilie 1961.În1895, s-a născut Ştefan Bârsănescu, reprezentant de seamă al pedagogiei româneşti; lucrările sale ştiinţifice acoperă tematici fundamentale ale ştiinţei educaţiei – pedagogie generală, istoria pedagogiei, pedagogia culturii, epistemologie pedagogică; Ştefan Bârsănescu a fost şi a rămas cel mai remarcabil istoric al educaţiei şi pedagogiei, prin lucrarea din 1941 („Istoria pedagogiei româneşti”) oferind prima sinteză a istoriei şcolii şi gândirii pedagogice din ţara noastră; este considerat şi întemeietorul politicii educaţiei ca domeniu de cercetare în România; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1984).În 1898, 28.III/9.IV., a apărut Legea pentru organizarea Marinei Militare, care se compunea din două divizii: Divizia de Dunăre (care cuprindea şcoala de torpile şi trupele de apărare din porturile fluviale şi toate bastioanele (navele) fluviale), cu sediul la Galaţi, şi Divizia de Mare (care cuprindea depozitele echipajelor marinei, cu şcoala de cadre, şcoala de aplicaţie a sublocotenenţilor, şcoala de marină ş.a.), cu sediul la Constanţa.În1923, este promulgată prin decret regal Constituţia României Mari, votată de Parlamentul României la 26 martie 1923, una dintre cele mai avansate şi democratice constituţii din Europa acelui timp. În 1926, s-a născut memorialistul Ion Ioanid; arestat în 1952, graţiat în 1964, primeşte în 1969 viza pentru Elveţia ca turist; obţine azil politic în RFG şi se stabileşte la Munchen; angajat al postului de radio „Europa Liberă”; seria de volume „Închisoarea noastră cea de toate zilele” (apărută între anii 1991 şi 1996) relatează experienţele sale trăite în închisorile comuniste din România (m. 2003). În 1926, a murit medicul Thoma Ionescu, întemeietorul şcolii moderne româneşti de chirurgie şi de anatomie topografică; a fondat, în 1897, Societatea de chirurgie şi „Revista de chirurgie”; membru de onoare al Academiei Române (n. 1860). În 1930, oraşele turceşti Constantinopol şi Angora şi-au schimbat denumirea în Istanbul şi, respectiv, Ankara. În 1939, s-a încheiat războiul civil din Spania.Francisco Paulino Hermenegildo Teódulo Franco y Bahamonde Salgado Pardo prescurtat Francisco Franco (n. 1892, Ferrol–d. 1975, Madrid) a fost un general şi om politic spaniol, conducător absolut al Spaniei între 1939 şi 1975. A ajuns la putere în urma unui sângeros război civil (1936—1939) împotriva republicanilor. Franco a obţinut victoria, beneficiind de sprijinul Italiei fasciste şi al Germaniei naziste. El a instaurat un regim dictatorial de extremă dreaptă, luându-şi titlul de conducător al statului („El Caudillo”). În ciuda ajutorului primit din partea statelor Axei în timpul războiului civil, Franco a păstrat neutralitatea Spaniei în cel de-al Doilea Război Mondial, salvând chiar evreii refugiaţi în Spania. Franco a rămas în fruntea Spaniei până la moartea sa, în 1975. Conform dorinţei dictatorului, după moartea sa a fost restaurată monarhia, prin înscăunarea actualului rege, Juan Carlos I, din dinastia de Bourbon. În1948, au avut loc primele alegeri parlamentare după instaurarea, în România, a puterii comuniste; alegerile s-au soldat (datorită mijloacelor de înregimentare a populaţiei) cu câştigarea tuturor mandatelor de către FDP (Frontul Democraţiei Populare).În 1949, a murit Grigoraş Dinicu, compozitor şi violonist român, recunoscut ca unul dintre cei mai faimoşi lăutari. Grigoraş Dinicu (n. 3 aprilie, 1889 la Bucureşti – d. Bucureşti) a fost un violonist virtuoz şi compozitor român de origine rom, care s-a impus printr-o manieră deosebită de interpretare a vechilor piese muzicale din repertoriul lăutăresc, prin sobrietatea stilului său individual şi prin tehnica instrumentală excepţională. Este cunoscut în toată lumea mai ales pentru compoziţia sa din 1906, Hora staccato. În 1957, a murit Gheorghe Tătărăscu, politician român. Gheorghe Tătărăscu (n. 21 decembrie 1886, Poiana, Gorj – d. Bucureşti) a fost prim-ministru al României în perioada 1934-1937 şi în perioada 1939-1940. În1974, Marea Adunare Naţională instituie funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România, în care este ales Nicolae Ceauşescu 1974) Marea Adunare Naţională aproba instituirea funcţiei de preşedinte al RSR (recomandată de plenara CC al PCR din 25-26.III.1974) şi îl alegea în această funcţie pe Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. Se menţinea, totodată, instituţia Consiliului de Stat, al cărui preşedinte rămânea tot N. Ceauşescu. În 1994, a murit Ştefan Guşă, general român, adjunct al ministrului apărării naţionale, şef al Marelui Stat Major.În 1994, a murit Eugen Ionescu, dramaturg, eseist, critic literar, prozator şi poet francez de origine română. Eugen Ionescu (n. 26 noiembrie 1909, Slatina – d. Paris), cunoscut în afara României sub numele de Eugène Ionesco, conform ortografiei franceze, a fost un scriitor de limbă franceză originar din România, protagonist al teatrului absurdului şi membru al Academiei Franceze (fotoliul nr. 6). Obişnuia să declare că s-a născut în anul 1912, ori din pură cochetărie, ori din dorinţa de a crea o legătură între naşterea lui şi moartea marelui său precursor Ion Luca Caragiale.În 2012, a murit Ştefan Radof, actor, scenarist şi scriitor.

Trecem acum la ziua următoare și vedem ce s-a întâmplat în 29 martie…În  1599, cardinalul Andrei Bathory a devenit principe al Transilvaniei. Andrei Báthory (în latină Andreas Bathoreus, în poloneză Andrzej Batory, în maghiară András Báthory) (n. 1566 – d. 3 noiembrie 1599, Sândominic) a fost din 1589 arhiepiscop de Varmia, apoi, în anul 1599, principe al Transilvaniei şi suzeran al Ţării Româneşti. În1809, țarul Alexandru I al Rusiei, declară în jurământul lui în Porvoo, că Finlanda, cucerită în cel de-al treilea Război Rus-Suedez, aparţine pentru totdeauna Rusiei. În 1815, 29.III / 13.IV, s-a născut Costache Caragiali, actor, regizor şi dramaturg; a contribuit la organizarea mişcării teatrale româneşti la Botoşani, Iaşi, Craiova şi Bucureşti; a fost primul director al Teatrului cel Mare din Capitală (1852). În1830, conform Tratatului de pace ruso-turc de la Adrianopol, au început lucrările Comisiei pentru delimitarea graniţelor dunărene dintre Principatele Române şi Imperiul otoman. Fostele raiale Brăila, Giurgiu, Turnu, împreună cu 30 de insule din Dunăre au fost efectiv reanexate Ţării Româneşti. Lacul Brateş a revenit Moldovei. În 1848, domnitorul Moldovei, Mihail Sturdza, refuză să accepte din cele 35 de puncte ale Petiţiei-program (din 27.III.1848) pe cele referitoare la dizolvarea Adunării Obşteşti şi înfiinţarea Gărzii cetăţeneşti. În seara aceleiaşi zile, domnitorul înăbuşea mişcarea revoluţionară cu forţa armată, operând numeroase arestări.În1878, s-a născut Elena Farago (pseudonimul Elenei Paximade), poetă şi publicistă (m. 1954).În1891, a murit pictorul francez Georges Seurat. Georges Seurat (n. 2 decembrie 1859, Paris – d. Paris) a fost un pictor francez neoimpresionist, creator şi teoretician – împreună cu Paul Signac – al tehnicii divizioniste în pictură.Geurges Seurat se iveşte atunci când impresionismul pare să-şi piardă din vigoare. Stilul şi concepţia lui Seurat fac simţită influenţa unei noi revoluţii plastice. Scurta lui carieră artistică a fost de ajuns pentru a-i asigura un loc în istoria universală a artelor. Nici contemporanii săi nu au trecut indiferenţi pe lângă opera sa. Camille Pissarro, Vincent van Gogh şi mai târziu Henri Matisse aderă pentru o vreme la această nouă viziune, considerată o continuare logică a impresionismului. Iar în cursul secolului al XX-lea, cubiştii şi pictorii abstracţi s-au sprijinit în experimentele lor pe rezultatele maestrului pointillismului. În1908, s-a născut poetul Virgil Carianopol (m. 1984).Opera sa include versuri avangardiste (Un ocean, o frunte în exil), lirică neoclasică, tradiţionalistă (Flori de spini, Elegii şi elegii) şi care exaltă sentimentul naţional (Ştergar Românesc), precum şi memorialistică (Scriitori care au devenit amintiri). În 1926, avea loc înfiinţarea, la Bucureşti, a Institutului de Studii Bizantine, cu scopul de a contribui la dezvoltarea cercetărilor privind istoria civilizaţiei bizantine şi a influenţei ei asupra istoriei României. În 1938, a murit Constantin Isopescu-Grecul, jurist român, politician implicat activ în lupta pentru făurirea statului naţional unitar român (1918) (n.02.02.1871). În  1940, comisarul poporului la Externe, Viaceslav Molotov, a ţinut în Sovietul Suprem al URSS un discurs asupra raporturilor cu România. Afirmând că URSS nu are cu România un pact de neagresiune (ceea ce era cu totul neadevărat, întrucît tratatele de la Londra nu fuseseră denunţate), spunea că aceasta se explică prin existenţa unei chestiuni litigioase, aceea a Basarabiei, a cărei anexare de către România nu a fost niciodată recunoscută de URSS.În 1943, s-a născut Vangelis (pseudonimul lui Evangelos Odysseas Papathanassiou), muzician grec de new age. Evangelos Odysseas Papathanassiou este un compozitor grec de muzică electronică, progresivă, ambient şi neo-classică, recunoscut în întreaga lume, sub numele scenic de Vangelis . Printre cele mai cunoscute compoziţii ale sale se numără coloana sonoră a filmului Chariots of Fire pentru care a primit premiul Academiei de Film în 1981, precum şi compoziţii pentru filme: Blade Runner, Bitter Moon, 1492:Conquest of Paradise, documentare: Carl Sagan, Jacques-Yves Cousteau, precum şi imnul Campionatului Mondial de Fotbal din Coreea-Japonia, din 2002.În1945, Ministrul de Justiţie, Lucreţiu Pătrăşcanu, a semnat decretul-lege pentru purificarea administraţiei publice, promulgat de rege în aceeaşi zi. În 1947, s-a născut Viorel Sergovici, operator de imagine şi regizor de film; a lucrat la Televiziunea Română (m. 2012).

În 1963, a murit Traian Săvulescu, biolog român, fondator al Şcolii româneşti de fitopatologie, primul care a făcut cunoscută în ţara noastră flora Arabiei şi Palestinei (n. 1889).În 1965, s-a născut Eugen Ilina, pictor român .Eugen Ilina s-a născut în oraşul Balş, judeţul Olt. A absolvit Şcoala Militară de Maiştri de Marină „Amiral Ion Murgescu” în anul 1986. Studii de pictură cu Eugen Bratfanov. Din 1998 este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Bucureşti. În 1971, a murit Perpessicius (pseudonimul lui Dumitru Panaitescu), critic şi istoric literar, autor al monumentalei ediţii critice din opera lui Mihai Eminescu, membru al Academiei Române (n.21.10.1891).În 2004, România a devenit membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice (alături de alte şase state foste comuniste – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia), în cadrul unei ceremonii oficiale care a avut loc la Washington, în prezenţa preşedintelui SUA, George W. Bush, a secretarului de stat american, Colin Powell, a secretarului general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, şi a premierilor celor şapte state.

Ziua de sâmbătă ne arată ce s-a întâmplat în 30 martie…În 1392, avea loc prima atestare documentară a oraşului Roman în timpul lui Roman I Muşat al Moldovei.Roman, domn al Moldovei (1392-1394), se intitula „marele şi singurul stăpânitor” al Moldovei – „cu mila lui Dumnezeu, Io Roman voievod, stăpânind Ţara Moldovei, de la munte până la mare” (Marea Neagră).În1633, s-a născut Miron Costin, cronicar moldovean, cea mai însemnată personalitate a literaturii româneşti din Moldova secolului al XVII-lea (d. 1691). În 1821, întâlnirea dintre Tudor Vladimirescu, conducător al revoluţiei din Țara Românească, şi Alexandru Ipsilanti, liderul Eteriei. În ciuda unor grave divergenţe, cei doi ajung la un acord, în urma căruia judeţele dinspre munte trec sub autoritatea lui Ipsilanti, iar Oltenia şi judeţele de câmpie sub cea a lui Tudor. În 1830, 30.III / 11.IV, s-au încheiat lucrările de elaborare a Regulamentelor Organice, considerate a fi primele acte constituţionale pe teritoriul ţării noastre; acestea au pus bazele unei noi organizări interne în Moldova şi Ţara Românească, după terminarea regimului fanariot; pentru redactarea Regulamentelor au fost numite două comisii speciale care au funcţionat la Bucureşti şi Iaşi, sub preşedinţia consulului general rus Matvei Minciaki; Regulamentele Organice au însemnat pentru Principatele Române modernizarea societăţii, pe de o parte, iar pe de alta, consolidarea puterii politice şi economice a marii boierimi şi a protectoratului Rusiei. În 1842, medicul american Crawford Long (1815 – 1878) folosea pentru prima dată eterul ca anestezic pentru extirparea unei tumori a regiunii suboccipitale. El nu şi-a comunicat rezultatele, astfel încât, inventatorul anesteziei cu eter este considerat dentistul William T.G. Morton (1819 – 1868), care este autorul primei comunicări pe data de 16 octombrie 1846. Primul anestezist profilat este considerat englezul John Snow (1813 – 1858), care a funcţionat ca („anestezist şef” al Londrei. El este autorul unei lucrări („Despre inhalarea eterului în intervenţiile chirurgicale”), în care descrie cinci stadii ale anesteziei cu eter la om. Ulterior a renunţat la eter, administrând peste 4000 de anestezii cu cloroform, fără niciun deces. În 1853, s-a născut Vincent Van Gogh, pictor, desenator şi gravor olandez.Vincent Willem van Gogh (n. Groot Zundert, Țările de Jos, d. 29 iulie 1890, Auvers sur Oise, Franţa) a fost un pictor olandez post-impresionist ale cărui lucrări au avut o influenţă profundă asupra artei secolului XIX pentru culorile vii şi impactul emoţional. El a suferit de boli mintale, boli care au cauzat sinuciderea lui cu un pistol la vâsta de 37 ani.El a realizat peste 2.000 de opere de artă, în jur de 900 de picturi şi 1100 de desene şi schiţe. Astăzi, multe dintre operele sale, inclusiv numeroasele lui portrete, peisaje şi picturi cu floarea-soarelui, se numără printre cele mai cunoscute şi cele mai scumpe din lume. Puţin apreciat în timpul vieţii sale, faima sa a crescut în anii de după moartea sa. Astăzi, el este în general considerat ca fiind unul dintre cei mai importanţi pictori din istorie. În 1856, se semnează Tratatul de la Paris; sfârşitul Războiului din Crimeea. În1866, Locotenenţa domnească publică Proclamaţia către popor, prin care recomandă alegerea prin plebiscit a principelui Carol de Hohenzollern ca domnitor al Românilor, cu drept de moştenire şi sub numele de Carol I. Guvernul Ghica dă publicităţii un manifest, la 2 aprilie 1866, cu acelaşi sens. În 1867, SUA au cumpărat Alaska şi insulele Aleutine de la Rusia cu 7,2 mil. de dolari. În1874, s-a născut Nicolae Rădescu, militar de carieră şi om politic, ultimul prim-ministru al unui guvern român liber înainte de instaurarea regimului comunist în România (1944-1945).În1899, George Bacovia debutează în revista „Literatorul” din Bucureşti cu poezia „Şi toate”, sub semnătura V. George. În 1899, a murit Lascăr Catargiu, om politic, prim-ministru al Principatelor Unite şi al Regatului României.În 1946, a murit Victor Ion Popa, prozator, dramaturg şi regizor; a fost unul dintre primii colaboratori permanenţi ai Societăţii Române de Radiodifuziune; răspunzând invitaţiei conducerii Radiodifuziunii de a prelua „grijile” teatrului radiofonic, el este cel care va deschide drumul „teatrului de auzit” (18.II.1929), angajându-se deplin atât în configurarea repertoriului, cât şi în personalizarea noii formule sonore (n. 1895).În 1951, UNIVAC 1 (Universal Automatic Computer 1), primul computer comercial din lume, este livrat de firma Remington Rand (autori J. Eckert şi J. Mauchly) Oficiului de Recensământ al SUA. În 1959, Marea Adunare Naţională a adoptat Decretul prin care ţăranii înstăriţi erau forţaţi fie să se înscrie în gospodăriile colective, fie să cedeze pământul statului, ei urmând să nu mai fie socotiţi chiaburi de către regimul comunist. În 1960, intră în funcţiune prima staţie meteorologică automată din România concepută şi realizată în cadrul Institutului Meteorologic al României. Instalată la Observatorul de Fizica Atmosferei de la Afumaţi, din 1961 a fost mutată pe vârful muntos Cozia. În  1983, preşedintele american Ronald Reagan face cunoscută propunerea adresată sovieticilor, potrivit căreia SUA şi-ar limita instalarea de rachete de croazieră Pershing dacă URSS ar face o mişcare asemănătoare.

În 1989, a murit Nicolae Steinhardt (prenumele la naştere: Nicu-Aureliu), eseist, prozator, autor de eseuri şi predici de religie creştină ortodoxă; arestat în ianuarie 1960, alături de grupul de intelectuali („Noica-Pilat”, pentru infracţiunea („de uneltire contra ordinii sociale”, va fi eliberat în 1964 (anul eliberării deţinuţilor politici din România), după peregrinări prin închisorile Jilava şi Gherla; de origine evreu, s-a creştinat în închisoare, la 15 martie 1960 fiind botezat ortodox, în celula de la Jilava, de către ieromonahul basarabean Mina Dobzeu; după două decenii s-a călugărit, ultimii nouă ani din viaţă petrecându-i la Mănăstirea Rohia din Maramureş (n. 1912). În1998, la reuniunea de la Bruxelles a miniştrilor de externe din ţările membre şi asociate (printre care şi România) la Uniunea Europeană, a avut loc lansarea oficială a procesului de lărgire a UE („Europa 26”). Bucureştiul înaintează Programul Naţional de Adoptare a Acquis-ului Comunitar, instrument bilateral principal al strategiei consolidate de preaderare, împreună cu examenul analitic al Acquis-ului Comunitar. România începea, la această dată, alături de celelalte ţări asociate, procesul efectiv de aderare la UE (a devenit membră a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007).În 2003, a murit (la Bucureşti) actriţa Vasilica Tastaman, stabilită în Suedia din anul 1982 (n. 1933).În 2004, a murit actorul Aurel Giurumia (n. 1931).

Ultima zi din săptămână ne va spune ce s-a întâmplat în 31 martie…În 1596,s-a născut René Descartes, filosof francez, unul dintre întemeietorii raţionalismului modern (m. 1650).În1732, s-a născut compozitorul austriac Franz Joseph Haydn (m. 1809).În1841, s-a născut publicistul şi scriitorul ardelean Iosif Vulcan; în revista sa „Familia”, fondată în 1865, şi-a făcut debutul, printre alţii, Mihai Eminescu; membru titular al Academiei Române din 1891 (m. 1907).În 1854, a avut loc semnarea tratatului de la Kanagawa între SUA şi Japonia, care a semnificat sfârşitul izolării pe care o impuseseră Japoniei shogunii Tokugawa la începutul secolului al XVII-lea. În 1863, a murit medicul Iuliu Barasch, unul dintre organizatorii medicinei româneşti, alături de Carol Davila; întemeietorul primului spital de copii din Bucureşti (n.17.VII.1815, la Brody/Polonia).În 1889, a fost inaugurat oficial Turnul Eiffel, construit cu ocazia Expoziţiei Universale de la Paris, din 1889, şi care a devenit un adevărat simbol al capitalei franceze; Turnul, a cărui construcţie a durat doi ani, poartă numele inginerului care l-a proiectat, Gustave Eiffel.În 1891, s-a născut Ion Pillat, editor, eseist, poet tradiţionalist, publicist şi traducător (bun cunoscător al liricii moderne, a realizat numeroase traduceri din poezia universală); membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1945).În1933, s-a născut poetul şi eseistul Nichita Stănescu (născut Nichita Hristea Stănescu); membru post-mortem al Academiei Române din 1990; laureat al Premiului Herder în 1975 şi nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură în 1980 – propus de Academia suedeză, poetul candidează la Premiul Nobel alături de Odysseas Elitis, Max Frisch, Leopold Senghor şi Jorge Luis Borges, distincţia fiind câştigată de poetul grec Odysseas Elitis (m. 1983).În  1934, s-a născut fizicianul italian Carlo Rubbia; iniţiatorul realizării marelui inel de coliziune de la Méyrin; director, între anii 1989 şi 1993, al CERN (Consiliul European pentru Cercetări Nucleare); Premiul Nobel pentru fizică pe 1984, împreună cu olandezul Simon Van der Meer. În 1938, prin decret regal se desfiinţează toate partidele politice şi se instituie Consiliul de Coroană, ca organ de stat consultativ, cu caracter permanent, alcătuit din „consilieri regali” numiţi de monarh, cu rang de miniştri de stat. În 1970, s-a născut (într-o familie de muzicanţi rromi) instrumentistul Damian Drăghici; interpretează (la nai, ţambal, contrabas, tobe, pian) muzică lăutărească veche, transpusă pe ritmuri moderne, cu influenţe de jazz, pop, rock; a fondat formaţia „Damian and Brothers”; stabilit la sfârşitul anilor ’80 ai secolului al XX-lea în Grecia şi, ulterior, în SUA. În1995, avea loc catastrofa aeriană la Baloteşti (lângă Bucureşti), în cursul căreia un avion Airbus A-310 al Companiei TAROM, pe ruta Bucureşti-Bruxelles, cu 61 de persoane la bord, s-a prăbuşit, la puţin timp după decolare; nu au existat supravieţuitori. În1997, a murit astrofizicianul american Lyman Spitzer, considerat părintele spiritual al telescopului spaţial „Hubble” (n. 1914). În 2009, a murit actriţa Marga Barbu (n. 1929).În 2012, a murit Ion Lucian, actor de teatru, regizor, scenarist şi dramaturg; fondator şi director (1964-1972) al Teatrului pentru Copii „Ion Creangă” şi al Teatrului „Excelsior” din Bucureşti (din 1990) (n.22.IV.1924).

Pentru azi, am terminat cu retrospectiva calendaristică de săptămâna aceasta. Până săptămâna viitoare, vă zic să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!

Al dumneavoastră,

Nicolae Uszkai

Surse foto:

Wagon Wheels Decorative Wooden

https://www.freepik.com/premium-photo/wooden-wheel-from-cart-decorative-wheels-decorating-lawns-exteriors-rustic-interiors-round-homemade-wheel-against-wall-retro-vintage-style-life-countryside_24573175.htm

https://pixabay.com/images/search/wooden%20wheel/

 


Opiniile cititorului

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *