S-a întâmplat la 26 noiembrie 1917, 26.XI / 9.XII de Nicolae Uszkai, Brașov

S-a întâmplat în 26 noiembrie1917, 26.XI / 9.XII: România semnează, la Focşani, armistiţiul cu Puterile Centrale, ca urmare a condiţiilor militare intervenite în urma armistiţiului ruso-german de la Brest-Litovsk.Marile victorii de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz din vara anului 1917 nu au putut fi valorificate din cauza situaţiei din ce în ce mai grave din Rusia. Trupele ruse bolşevizate refuzau să lupte, provocând numeroase jafuri şi distrugeri în Moldova. Unităţi întregi au fost înlocuite din posturile de la Mărăşeşti sau Oituz din cauza refuzului de a rezista în tranşee şi a deselor părăsiri ale poziţiilor de luptă.

„Bine instruiţi, căliţi în campania din acest an, cu o disciplină perfectă, sobră şi antrenată, armata română se prezintă la capătul unui an de război ca un instrument excelent”, scria generalul Berthelot despre armata română, într-un raport înaintat din Iaşi superiorilor săi la Paris, în data de 29 octombrie/11 noiembrie 1917.Cu toate acestea situaţia României era foarte dificilă. Cu acordul generalului Berthelot, regele Ferdinand şi prim-ministrul Ion I.C. Brătianu l-au trimis pe Victor Antonescu la Paris, în timp ce George N. Leon a luat drumul Londrei cu scopul obţinerii unui ajutor militar şi financiar din partea conducătorilor puterilor Antantei.

Sursa foto: https://en.wikipedia.org/wiki/Armistice_of_Foc%C8%99ani#/media/File:Armata_9_germana_-_Album_foto_-_Focsani_-_armistitiu_-delegatiile_participante_la_negocieri.jpg

Acţiunile nu au reuşit deoarece aliaţii se găseau în imposibilitatea de a sprijini guvernul român „Antanta era departe şi uneori puţin capabilă să ajute România cum trebuie”, avea să scrie mai târziu, într-o carte, ministrul armamentului în guvernul de la Paris, Albert Thomas. Indisciplina, dezordinea şi chiar anarhia pe alocuri începeau să-şi facă simţită prezenţa în cadrul trupelor ruse din România. „Încheierea bătăliei Moldovei – cum s-a propus să fie numite cele trei încleştări de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz – părea să ofere un răgaz României, dar evenimentele din Rusia au creat un nou cadru militar şi politic cu totul defavorabil ţării noastre. Îndată după luarea puterii, Lenin a anunţat intenţia noii puteri, comuniste (bolşevice), de a încheia pacea. Dispozitivul mixt româno-rus pe front, dar, mai ales, poziţia Moldovei, prinsă între Rusia, Austro-Ungaria şi teritoriile româneşti ocupate de Puterile Centrale şi aliaţii lor, făceau, practic, imposibilă continuarea războiului”, arată istoricul Florin Constantiniu în volumul său „O istorie sinceră a poporului român”.

Articolul complet aici: jurnalspiritual.eu