S-a întâmplat în 9 aprilie 1654
de Nicolae Uszkai, Brașov

S-a întâmplat în 9 aprilie 1654: A murit Matei Basarab. Matei Basarab (n. 1580, Brâncoveni – d. 9/19 aprilie 1654, Târgovişte), a fost domn al Ţării Româneşti (în perioada 7/17 septembrie 1632 – 9/19 aprilie 1654).

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Matei_Basarab#/media/Fi%C8%99ier:Matei_basarab.png

           Fiul marelui dregător Danciu din Brâncoveni şi al Stancăi, rudă cu familia boierilor Craioveşti, a deţinut mai multe dregătorii ca cele de postelnic, paharnic (1608 – 1627) sau mare agă (1628 – 1630). A fost căsătorit cu Doamna Elena, sora cărturarului Udrişte Năsturel.

         Luându-şi şi el supranumele „Basarab”, ca străbunul său Neagoe („nepotul răposatului Io Băsărabă voievod”), a obţinut tronul cu ajutorul lui Abaza Mehmed, paşă de Silistra şi Oceakov, care l-a chemat „ca să vie să fie domn ţării cu voia paşii”, lucru care a deranjat foarte tare pe sultan, cerând tătarilor şi principelui Transilvaniei să-l alunge pe noul domn proclamat fără voia sa.

           Cu sprijinul majorităţii boierilor, care îl desemnaseră încă din august, domnul a înfrânt oştile cu care venea Radu Iliaş, la Plumbuita-Obileşti (20/30 – 21/31 octombrie 1632). După negocierile întreprinse de dregătorii săi la Constantinopol, primeşte firmanul de domnie (15/25 decembrie 1632) şi, după vizita sa la Constantinopol (ianuarie – februarie 1633), este confirmat de sultan (3/13 februarie), în schimbul peşcheşurilor împărţite diferiţilor dregători otomani şi a obligaţiei de a plăti tributul întreit, ridicat la 65 000 galbeni.

           Politica sa internă a fost una bazată pe menţinerea stabilităţii, însă datoriile către Poartă şi întreţinerea unui costisitor aparat militar, l-au obligat să înăsprească fiscalitatea. Introduce taxe usturătoare pentru ţărani – „darea talerului”, echivalentă cu doi boi şi un porc sau nouă porci –, şi legi care le limitează strămutarea sau pedepseşte fuga în Transilvania.

           Pe boieri îi aduce sub ascultare, prin forţă sau danii; la începutul domniei îi cheamă pe pribegi, promiţându-le largi privilegii – „Şi au venit pribegii cu dânsul: rumânii, grecii, carei au fost boiarii mari şi tuturor bine le-au făcut, nu rău, şi încă au şi boerit pe unii” (Radu Popescu).

        În domeniul militar, reformele au făcut trecerea de la „organizarea curtenească la cea slujitorească” (Constantin Rezachevici), soldaţii îndeplinindu-şi atribuţiile chiar şi în vreme de pace, ajutând pe domn să-şi impună, chiar şi cu forţa, autoritatea. Oastea este completată cu unităţi de dorobanţi şi pedestre, ambele înzestrate cu arme de foc – corpul seimenilor (archebuzieri pedeştri) fiind cel mai reprezentativ –, ea primind şi un alt tip de organizare, în cadrul unei unităţi existau: căpitani de steaguri, iuzbaşi (locotenenţi), ceauşi (sublocotenenţi) şi stegari.

complet aici: S-a întâmplat în 9 aprilie 1654.

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszka