Current track

Title

Artist


S-a întâmplat în 2 aprilie 1867
de Nicolae Uszkai, Brașov

#Postat de on aprilie 2, 2020

S-a întâmplat în 2 aprilie 1867: Mihai Eminescu publică, în revista „Familia” ce apărea atunci la Budapesta, poemul „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”. Din Cernăuţiul bântuit de holeră, adolescentul Mihai Eminovici trimitea revistei „Familia”, condusă de Iosif Vulcan (1841 – 1906), redactor, editor şi proprietar, Pesta (1865 – 1880), Oradea (1880 – 1906), poezia „De-aş avea”. Iosif Vulcan publică poezia în numărul 25 februarie/9 martie 1866, cu numele Mihai Eminescu.

Apariţia acestei poezii însoţite de nota: „Cu bucurie deschidem coloanele foaiei noastre acestui june numai de 16 ani, care cu primele sale încercări poetice transmise nouă ne-a surprins plăcut”, marchează începutul unei cariere poetice şi încetăţenirea numelui Eminescu pe care directorul „Familiei” îl substituie lui Eminovici.

Sursa foto: https://pixabay.com/ro/vectors/mihai-eminescu-om-portret-poet-cap-152393/

Mihai Eminescu a publicat în revista „Familia”, în perioada 1866 – 1870, poeziile: „O călărire în zori”, „Din străinătate”, „La Bucovina”, „Speranţa”, „Misterele nopţii”, „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”, „La Heliade”, „La o artistă”, „Amorul unei marmure”, „Junii corupţi”, „Amicul F.I.”. Izvorâtă din constanta iubire de patrie a poetului, poezia „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie  „trebuia privită ca un reflex al evenimentelor istorice contemporane, precum mişcările garibaldiene pentru eliberarea Italiei” (Prepessicius).Apare în „Familia”, III, 14, 2/14, aprilie 1867.

          Academicianul Ioan Aurel Pop spunea, la un moment dat despre Mihai Eminescu: „Calitatea de arhitect (în sens spiritual) al României moderne nu i-o poate lua nimeni lui Eminescu. Mort trupeşte în 1889, poetul nu a apucat să vadă Războiul cel Mare de Întregire a Neamului, nici Mărăşeştii, nici adunările de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia, nici dreptatea istorică pe care, în fine, ne-au făcut-o cei mari la Paris, în 1919-1920, recunoscând deciziile democratice ale românilor. Când a trăit Eminescu, România de pe harta politică europeană avea maxim 137 000 de km pătraţi, iar la 1918-1920 Regatul României era de circa 300 000 de km pătraţi, exact „de la Nistru pân-la Tisa”, cum prevestise marele vizionar. Cu alte cuvinte, Eminescu nu apucase să vadă pe hartă nici măcar jumătate din România reală şi nici nu a avut stringentă nevoie! Când a fost la Cernăuţi, la Blaj şi la Sibiu ori în atâtea alte părţi, a pipăit ţara aievea şi s-a convins că ceea ce avea în suflet corespundea cu geografia şi cu etnografia. Când a scris „Dulce Românie, asta ţi-o doresc!”, s-a gândit cu siguranţă la România rotundă, descrisă în „Doină”, aşa cum, în pomenita scrisoare către binefăcătorul său, plasează fără ezitare „Oradea Mare” într-un „colţ îndepărtat al României”. Pentru poet – prin urmare – România exista demult, ca şi pentru Kogălniceanu odinioară (la 1843) sau ca şi pentru Nichita Stănescu (cu mult după, prin anii şaptezeci ai secolului trecut), ca şi pentru atâtea generaţii de români: patria română era peste tot unde se vorbea româneşte; patria era chiar limba română!”

         Eminescu (n. 15 ianuarie 1850 la Botoşani- m. 15 iunie 1889, Bucureşti), jurnalist, poet, prozator, ales post-mortem membru al Academiei Române. Este considerat de criticii literari poetul naţional al României, fiind supranumit „luceafărul poeziei româneşti”, dar şi cel mai important reprezentant al romantismului din literatura românească. Totodată, Eminescu s-a implicat în activităţile Societăţii literare„ Junimea” şi a fost redactor-şef al ziarului „Timpul”, oficios al Partidului Conservator.Mihai Eminescu este primul care a făcut din limba română un adevărat obiect de artă, în condiţiile în care poezia românească, nesigură, se afla abia la începuturile sale.

         Erudit prin complexitatea cunoştinţelor acumulate (a studiat filosofia, dreptul, medicina, a fost interesat de economie, sociologie şi alte discipline) a avut un real succes în cariera de jurnalist, articolele sale de critică literară, socială şi politică fiind publicate în „Timpul” şi „Curierul de Iaşi”.

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

The post S-a întâmplat în 2 aprilie 1867 appeared first on Jurnal Spiritual.