S-a întâmplat în 11 iunie 1919, 11-13
de Nicolae Uszkai, Brașov

S-a întâmplat  în 11 iunie 1919, 11-13: Delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (condusă de premierul I. I. C. Brătianu) i se comunică hotărârea Consiliului Suprem Aliat privind frontierele dintre România şi Ungaria şi dintre România şi Iugoslavia, prin care se recunoaşte de drept unirea cu România a Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului şi Banatului. Însă, de la începutul Conferinţei de Pace (ianuarie 1919) cei „Patru Mari” – G. Clemenceanu, premierul francez şi preşedintele Conferinţei, W. Wilson, preşedintele SUA,  L. George, premierul britanic şi Orlando, cel al Italiei, au uitat de principiile umaniste şi democratice proclamate în timpul războiului şi au făcut o pace în primul rând în interesul lor, o pace care va fi imperfectă şi va ocaziona puterilor învinse sau nemulţumite să treacă în scurt timp la politica de revanşă.

În afară de faptul că au confirmat o realitate peste care nu se putea trece, dispariţia imperiilor multinaţionale şi constituirea statelor naţionale independente, marile puteri nu au dat garanţii statelor mici aliate, sau ele au fost fără substanţă, ceea ce în deceniul 4 le va pune într-un grav şi iremediabil pericol. În plus, marile puteri au încercat să se amestece masiv în treburile interne ale statelor naţionale nou întregite sau constituite. României i s-a imputat pacea-dictat separată de la Bucureşti cu Puterile Centrale şi au vrut s-o declare ţară ne-beligerantă la conferinţă. Mai erau, se pare, şi interese rândul unor influente cercuri financiare, industriale şi politice din statele Antantei care nu doreau destrămarea Austro-Ungariei.

Articolul în întregime aici: https://jurnalspiritual.eu/s-a-intamplat-in-11-iunie-1919-11-13/