Jurnal FM 
Ruxandra Sireteanu, biofiziciană româno-germană
#Postat de Carmen Vintu on septembrie 19, 2025
Ruxandra Sireteanu (n. 19 septembrie 1945, Mediaș – d. 1 septembrie 2008, Frankfurt pe Main) a fost un cercetător de renume în domeniul neuroștiinței vizuale, atât pe plan experimental, cât și clinic. Ea a murit pe 1 septembrie 2008, la Frankfurt pe Main, Germania, în urma unui traumatism cerebral, cu puțin timp înainte de a împlini 63 de ani. Cunoscută în special pentru contribuțiile sale inovatoare la studiul plasticității neuronale și impactul negativ al strabismului, care duce la ambliopie strabică, Ruxandra a lăsat o amprentă profundă în comunitatea științifică.
Ruxandra Sireteanu-Constantinescu (1945-2008), short name Ruxandra Sireteanu, Romanian-German biophysicist
Victor Blacus – Photo archive of Dan H. Constantinescu
Detalii despre permisiuni
Permission granted by Victor Blacus
- CC BY-SA 4.0vezi condițiile
- Fișier:Ruxandra Sireteanu.jpg
- Creată: Photo taken January 2006 in Frankfurt am Main
- Încărcată: 1 iulie 2009
Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ruxandra_Sireteanu-Constantinescu#/media/Fi%C8%99ier:Ruxandra_Sireteanu.jpg
Născută și crescută în România, și-a dezvoltat de timpuriu o pasiune pentru știință, precum și pentru limbile și culturile străine. După finalizarea studiilor liceale, Ruxandra a urmat cursurile Universității din București, unde a studiat fizica între anii 1963 și 1968. Aici, și-a susținut teza de licență la Catedra de Biofizică, intitulată „Aspecte teoretice și experimentale ale potențialului membranei de repaus”. După absolvire, a continuat să lucreze ca cercetător în cadrul aceleași universități timp de patru ani.
În 1972, s-a mutat la Laboratorul de Neurofiziologie al Consiliului Național de Cercetare din Pisa, Italia, unde a lucrat cu figuri proeminente în domeniu, precum Lamberto Maffei, Adriana Fiorentini, Donatella Spinelli și Silvia Bisti. Și-a obținut doctoratul în biofizică la Scuola Normale Superiore din Pisa în 1976, cu o teză despre funcția vizuală. În același an, a început o bursă postdoctorală la Universitatea din Ulm, Germania, și a continuat să lucreze la Institutul de Anatomie al Universității din Lausanne, Elveția.
Între 1978 și 1981, Ruxandra a făcut parte din grupul de cercetare al lui Wolf Singer la Institutul de Psihiatrie Max‐Planck din München. Ulterior, a ocupat un post de profesor asociat la Școala de Optometrie de la Universitatea din California, Berkeley, și a fost promovată ca lider de grup la Institutul Max‐Planck pentru Cercetarea Creierului din Frankfurt. În 1987, a fost nominalizată pentru postul de profesor la School of Optometry din Houston, Texas, unde și-a continuat activitatea de cercetare.
Între 1995 și 1997, Ruxandra a predat cursuri de psihologie fiziologică la Universitatea din Frankfurt. În 1999, a acceptat catedra nou înființată de Psihologie Biologică la aceeași universitate și a fost invitată în 2002 ca cercetător vizitator la Universitatea din Boston. În această perioadă, a continuat să coordoneze grupul de psihofizică de la Institutul Max-Planck.
Ruxandra Sireteanu a fost membră a mai multor societăți academice de prestigiu, incluzând Asociația pentru Cercetare în Viziune și Oftalmologie (ARVO) și Societatea Europeană a Creierului și Comportamentului (EBBS). A fost editor pentru reviste de top precum „Vision Research” și „Investigative Ophthalmology & Visual Science”, și a publicat peste 60 de lucrări de cercetare.
Cercetările sale s-au axat pe sistemul vizual uman, plasticitatea neuronală și ambliopie, aducând contribuții esențiale în înțelegerea bazelor neuronale ale ambliopiei și vederii binoculare. Munca ei a fost recunoscută prin premii precum „Dr. Heinz und Helene Adam” în 1991 și premiul Societății Bielschowsky în 1994.
Ruxandra Sireteanu a fost un vorbitor talentat, un educator dedicat și un cercetător de excepție. Moartea sa prematură a fost o pierdere grea pentru comunitatea științifică. Ea lasă în urmă soțul, Dan H. Constantinescu, și cei doi copii, Laura și Sorin, fiind amintită cu drag de toți cei care au avut privilegiul de a lucra cu ea.
