Stimați privitori, repet ce am spus și în întâlnirile noastre precedente, rândurile de față se doresc a fi, săptămânal, o trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Cum ziceam atunci, e greu să alegi din puzderia de fapte și personalități care au marcat istoria și, firește, nu le vom ști niciodată pe toate, dar merită să încercăm să aflăm cât mai mult și mai multe! Fapt pentru care, vă propun să nu pierdem timpul și să vedem ce s-a întâmplat într-o zi de 4 aprilie de-a lungul timpului…4 aprilie este „Ziua Academiei Române”; la 4 aprilie 2000, cu prilejul „Zilei Porţilor Deschise” la Academia Română, prezidiul instituţiei a hotărât ca Ziua Academiei Române să se sărbătorească la această dată (dacă nu cade sâmbăta sau duminica); ziua aminteşte de anul 1866, când a luat fiinţă Societatea Literară Română, devenită, din august 1867, Societatea Academică Română, iar din martie 1879, Academia Română.
La 4 aprilie 1459 avea loc semnarea Tratatului de pace între Ştefan cel Mare, domn al Moldovei (1457–1504) şi reprezentantul Poloniei, Andrei Adrowasz. Se prevedeau, printre altele, încetarea stării de război între Moldova şi Polonia, îndepărtarea lui Petru Aron de la hotarele Moldovei şi recunoaşterea suzeranităţii polone de către Ştefan. La 4 aprilie 1459, prin pacea moldo-polonă, Ştefan cel Mare al Moldovei re-întoarcea oraşul Hotin în componenţa principatului. Tratatul a fost semnat după un asediu moldav de doi ani a cetăţii Hotinului. Abia după semnarea tratatului de pace, domnul Moldovei a izbutit să pună stăpânire pe cetatea propriu-zisă. În anul 1877, avea loc semnarea, la Bucureşti, a Convenţiei româno-ruse care reglementa trecerea trupelor ţariste pe teritoriul României spre frontul din Balcani; în acelaşi timp, guvernul rus se obliga să menţină şi să apere integritatea teritorială a ţării şi să respecte drepturile politice ale statului român. În aceeași zi, se înfiinţa Societatea Ştiinţelor Medicale din Bucureşti; preşedinte, Alexandru S. Marcovici.
Într-o zi de 4 aprilie1920, a fost premiera primului film de desene animate românesc, „Păcală în Lună”, creat de desenatorul Aurel Petrescu, cel care a relizat şi „Motanul în lună” în anul1926.În anul1920, printr-un Decret-lege este desfiinţat Consiliul Dirigent al Transilvaniei, creat la 2.XII.1918, după unirea cu România; atribuţiile acestuia sunt preluate de Guvernul central de la Bucureşti. Un an mai târziu, se înfiinţa, la Bucureşti, Institutul de seruri şi vaccinuri „Dr. Ion Cantacuzino”. Tot într-o astfel de zi, dar în anul1933, se năștea actorul Ştefan Tapalagă (m. 1994), un artist deosebit. Generos cu semenii și cu un simț al profesiei bine conturat, Ștefan Tapalagă a rămas în memoria colectivă a celor care au iubit teatrul, cinematograful și, mai tânăra inovație a anilor ’50, televiziunea.Într-o zi de 4 aprilie1944, are loc un bombardament masiv al aviaţiei anglo-americane asupra Bucureştiului, soldat cu mari distrugeri materiale şi mii de morţi. Faptic, eram în război cu SUA, cărora noi le declarasem război. Au fost vizate zone civile, în special partea centrală a oraşului, cartierul Griviţa și zona Gării de Nord, ținta principală fiind această gară, deoarece prin bombardarea ei se încerca împiedicarea transporturilor militare spre frontul din Moldova, unde armata sovietică forţa înaintarea spre vest. Cinci ani mai târziu, la 4 aprilie1949, a fost semnat, la Washington, Tratatul Atlanticului de Nord (baza legală şi contractuală a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord – NATO); cunoscut şi sub numele de Tratatul de la Washington, acesta a fost semnat de miniştrii de externe din Belgia, Canada, Danemarca, Franţa, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia şi SUA; NATO este cea mai puternică şi mai solidă organizaţie politico-militară de apărare colectivă din istorie; Tratatul de la Washington a intrat în vigoare la 24 august1949. În 4 aprilie 2008, Palatul Parlamentului din Bucureşti este inclus în Cartea Recordurilor, cu trei recorduri mondiale: cea mai mare clădire administrativă cu destinaţie civilă, cea mai masivă clădire din lume şi cea mai scumpă clădire. Cartea Recordurilor Guiness înscrie construcţia pe locul 2 în lume după Pentagon, cu o suprafaţă desfăşurată de 330.000 metri pătraţi, şi pe locul 3 ca volum, cu 2.550.000 metri cubi, după clădirea de asamblare a rachetelor spaţiale de la Cape Canaveral din Florida şi după piramida lui Quetzalcoatl din Mexic.
Acum, să vedem câteva date despre ziua de 5 aprilie…Într-o zi de 5 aprilie 1722, exploratorul olandez Jacob Roggenven descoperă o insulă în Oceanul Pacific, pe care băştinaşii o numeau Rapa Nui. Descoperitorul o va boteza Paasch Eyland (Insula Paştelui).Insula Paştelui (sau Rapa Nui) este o insulă polineziană din sud-estul Oceanului Pacific, aflată în cel mai sud-estic punct al triunghiului polinezian.Teritoriu special al statului Chile, anexat în 1888, Insula Paştelui este faimoasă pentru cele 887 de statui monumentale, denumite moai, statui create de către primii locuitori ai insulei. Rapa Nui este considerată de către UNESCO drept patrimoniu universal, cea mai mare parte a insulei fiind declarată Parc Naţional (Parcul Naţional Rapa Nui). La 5 aprilie1884, se năștea la Răzeni/Chişinău, azi în R. Moldova, Ion C. Inculeţ, om politic liberal, unul dintre artizanii Unirii Basarabiei cu românia; a desfăşurat o susţinută activitate pentru unirea Basarabiei cu România, ca preşedinte al Sfatului Ţării; după unire a fost ministru în mai multe rânduri; membru titular al Academiei Române din 1918 (m. 1940). Câțiva ani mai târziu, în 1896, avea loc inaugurarea Jocurilor Olimpice moderne la Atena ( au avut loc între 5-14 aprilie 1896).Jocurile Olimpice antice au început în 776 î.Hr. la Olympia, Grecia şi s-au desfăşurat până în anul 393.După 1.500 de ani de întrerupere, în 1896, la Atena, au fost reluate Jocurile Olimpice. Reconsiderarea acestui eveniment sportiv i s-a datorat francezului Pierre de Coubertin, dar un rol important în reînvierea Jocurilor Olimpice l-a jucat şi Evanghelie Zappa. Evanghelie Zappa a deţinut numeroase moşii în jurul capitalei Bucureşti şi în Bărăgan. În România sunt cunoscute fondurile oferite de el pentru înfiinţarea Academiei Române şi pentru reclădirea capitalei Bucureşti, pârjolite de un mare incendiu.
Într-o zi de 5 aprilie1900, s-a născut actorul Spencer Tracy; împreună cu Katharine Hepburn au format pe ecran un cuplu ce a intrat în legenda Hollywood-ului. Spencer Tracy (d.10 iunie 1967) a fost un actor de scenă şi de film, de două ori câstigător al premiului Academy Award, care a apărut în 74 de filme între 1930 şi 1967.Tracy este privit în general ca unul dintre cei mai buni actori de film americani ai tuturor timpurilor. Patru ani mai târziu, în 1904, în Bucureşti, a luat fiinţă Automobil Club Regal, în prezent Automobil Club Român (ACR).de aceea, 5 aprilie este și „Ziua automobilistului”; ACR este membru al Alianţei Internaţionale de Turism şi al Federaţiei Internaţionale a Automobilului. Într-o zi de 5 aprilie1917, o delegaţie de români transilvăneni (dr. Vasile Lucaciu, preşedintele Ligii Culturale, de diplomatul Vasile Stoica şi preotul Ion Moţa, directorul ziarului „Libertatea” din Orăştie) pleacă la Washington (unde va ajunge la 29 iunie) pentru a face cunoscută opiniei publice şi guvernului american poziţia politică şi militară a României şi, totodată, revendicările sale cu privire la teritoriile româneşti din Austro-Ungaria; imediat după sosirea în SUA, Vasile Stoica adresează secretarului Departamentului de Stat, Robert Lansing, o informare asupra luptei românilor pentru unitate naţională. În plină perioadă interbelică, la 5 aprilie1932, se năștea Fănuş Neagu, prozator, dramaturg şi scenarist; membru titular al Academiei Române din 2001. Fănuş Neagu (d. 24 mai 2011, Bucureşti) a fost un povestitor, memorialist, nuvelist, romancier şi dramaturg român. A îndeplinit funcţia de director al Teatrului Naţional din Bucureşti (1993-1996); a fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1993 şi membru titular în 2001.
Mulți ani mai târziu, la1973, la Clinica chirurgicală nr.2 din Târgu Mureş, o echipă de medici, condusă de prof. dr. Ioan Pop de Popa, efectuează prima operaţie pe cord deschis din România.În1979, se inaugura complexul World Trade Center – WTC (110 etaje) din New York. La 11 septembrie 2001, în urma unor atentate teroriste, de o amploare fără precedent, au fost distruse cele două turnuri gemene ale complexului WTC. La 12 ani de la atacurile teroriste din 11 septembrie, în locul celor două turnuri gemene, a fost înălţat un turn de 298 de metri (World Trade Center 4) care este primul şi cel mai mic dintre cei cinci zgârie-nori care vor înlocui turnurile gemene distruse. Cel mai înalt zgârie-nori din complexul de cinci clădiri, supranumit Turnul Libertăţii, va fi inaugurat în 2014 şi va avea 541 de metri. Complexul va cuprinde un nou centru de transport public, un muzeu şi un memorial ridicat în cinstea celor 2.700 de oameni care au murit în 2001.
Trecând la ziua de 6 aprilie, în anul 885, murea, în Moravia, Metodiu, cărturar slav, originar din Salonic; împreună cu fratele său, Chiril, a creat alfabetul chirilic şi a răspândit creştinismul (începând din 863) în Moravia şi Panonia (n. 820). În Calendarul Ortodox sunt prăznuiţi ca sfinţi pe 11 mai: Sf. Ierarh Metodie şi Sf. Cuvios Chiril, luminătorii slavilor. E de menționat faptul că, la anul 1490, a murit Matei Corvin, unul dintre cei mai importanţi regi ai Ungariei (1458-1490); fiul lui Iancu de Hunedoara, renumit conducător militar de origine română. Matei Corvin s-a născut pe 23 februarie 1443, la Cluj. A primit la botez numele de Matia, datorită faptului că s-a născut în ajunul lui 24 februarie, zi în care calendarul catolic îl comemorează pe Matia Apostolul (9 august în cel ortodox). Daorită faptului că numele de Matia nu prea este întâlnit în spaţiul românesc, prenumele regelui a fost confundat cu cel al apostolului Matei. Numele de Corvin provine din stema familiei, ce conţinea un corb (corvus în latină).În anul1749, domnitorul Constantin Mavrocordat aboleşte şerbia în Moldova, prin redefinirea statutului vecinilor, care nu mai sunt consideraţi robi, ci ţărani fără pământ. Anterior, la 5 august 1746, se instituise aceeaşi reformă în Muntenia, desfiinţând rumânia. Ani mai târziu, la 1795, apare prima carte românească de matematică, Aritmetica, tipărită în Moldova şi datorată episcopului de Hotin, Amfilohie Hotiniul.
Mulți ani mai târziu, în 6 aprilie 1877, din iniţiativa lui Ion Ghica, director al „Teatrului cel Mare” din Bucureşti, Parlamentul promulgă Legea teatrelor, inspirată de regulamentul Comediei Franceze, regulament redactat de Napoleon. „Teatrul cel Mare” din Bucureşti primeşte, prin lege, denumirea de „Teatrul Naţional” şi se constituie „Societatea dramatică a Teatrului Naţional”, sub auspiciile statului; primul director a fost Ion Ghica. În timpul Războiului de Independenţă, teatrul organizează reprezentaţii în folosul soldaţilor răniţi şi pentru întreţinerea spitalelor. În timpul reprezentaţiilor, publicul era ţinut la curent cu evenimentele de pe front.În aceeași zi, avea loc publicarea decretului de mobilizare generală (terminată la 15/27.IV.1877), care a adus sub arme aproximativ 100.000 de oameni în Războiul de Independenţă; trupele române au ocupat poziţii de apărare pe Dunăre.
La anul1913, se înființa, la Bucureşti, Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (Academia de Studii Economice).Prin Legea semnată la această dată de regele Carol I, s-a înfiinţat, la Bucureşti, (din iniţiativa lui Nicolae D. Xenopol, ministrul Industriei şi Comerţului, sprijinit de un grup de tineri economişti formaţi la universităţi prestigioase din Germania, Franţa şi Anglia), Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale, prima instituţie de învăţământ economic superior din România (în prezent Academia de Studii Economice). Academia (cu trei secţiuni: comerţ, bancă, asigurări; industrie; administraţie economică-consulară) a început să funcţioneze la 15/28.IX.1913.Primul rector a fost matematicianul Anton Davidoglu. La 6 aprilie1973, avea loc lansarea sondei spaţiale Pioneer 11. Pioneer 11 împreună cu Pioneer 10 aveau să fie primele sonde care au transmis spre Pământ imagini clare cu Jupiter, imagini luate de la o altitudine de doar 34000 km de atmosfera acestuia. În 1979, Pioneer 11 avea să ajungă în apropierea lui Saturn. Pioneer 11, la fel ca Pioneer 10, sunt celebre pentru cele două plăci pe care le poartă, în care au fost codificate câteva mesaje, în speranţa că, în viitor, o civilizaţie extraterestră va descoperi una din sonde. Unul din mesaje este tranziţia hiperfină a hidrogenului, cel mai abundent element din Univers. Plăcile mai conţin şi un desen reprezentând corpul unui bărbat şi al unei femei, schiţa sistemului nostru solar şi traiectoria sondei, reprezentarea locului Soarelui în funcţie de centrul galaxiei şi de locaţia a 14 pulsari şi o diagramă a sondei însăşi.
Trecând la ziua de 7 aprilie, trebuie menționat că această zi este „Ziua mondială a sănătăţii”. În anul 1948 s-a desfăşurat, sub egida ONU, prima reuniune internaţională la nivel global consacrată sănătăţii, momentul de constituire a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Cu acest prilej, s-a decis ca ziua de 7 aprilie să fie sărbătorită, în fiecare an, drept „Ziua Mondială a Sănătăţii”. La anul 1772, se năștea Charles Fourier, filosof şi economist francez; a preconizat o societate utopică a „armoniei” al cărei model era „falansterul”; ideile lui Fourier au fost propagate în Ţara Românească de Teodor Diamant şi Ioan Heliade-Rădulescu (m. 1837). În anul1805, a avut loc prima audiţie a „Simfoniei a III-a” de Ludwig van Beethoven. Fără nicio îndoială, în istoria simfonismului universal, „Eroica“ lui Beethoven ocupă un loc cu totul special. Partitura acesteia a fost elaborată în perioada mai-noiembrie 1803, iar audiţia a avut loc la „Theater an der Wien“. Frescă muzicală impresionantă, lucrarea relevă o nouă concepţie compoziţională şi o motivaţie cu totul deosebită, care se evidenţiază chiar din titlul şi subtitlul ei, aşa cum au apărut la prima editare din octombrie 1806.
În 7 aprilie1863, are loc, la Sibiu, un Congres naţional al românilor, care deleagă zece personalităţi, în frunte cu Andrei Şaguna, pentru a expune împăratului, la Viena, revendicările politice ale românilor.Conferinţa naţională din aprilie 1863 de la Sibiu a fost în ochii contemporanilor prologul întrunirii Dietei Transilvaniei, primind astfel o semnificaţie mai largă, ce depăşea nu numai sfera de interes a românilor, ci şi pe aceea a hotarelor Marelui Principat. În aceeași zi, dar în anul1889, a apărut Legea privind vânzarea către ţărani a peste o jumătate de milion de hectare din moşiile statului. În anul1927, avea loc efectuarea cu succes a primei transmisii televizate la mare distanță, în Statele Unite ale Americii. Transmisia a fost un succes, în cadrul ei fiind difuzat un discurs al lui Herbert Hoover, Secretarul Departamentului comerţului din SUA, la Washington.Într-o zi de 7 aprilie1931, se năștea actorul Amza Pellea, unul dintre cei mai îndrăgiţi actori români, creatorul lui „Nea Mărin”, personajul de sorginte populară ce i-a pus în evidenţă disponibilităţile artistice pentru comedie (din filmografie: „Osânda”,„Columna”, „Mihai Viteazul”) (m. 1983) Actor, profesor, fost director al Teatrului din Craiova (1973-1974), Amza Pellea face parte din promoţia de aur a teatrului românesc. Era popular, tonic, plin de umor spontan şi de bună calitate.Te făcea să râzi cu lacrimi.Conştiincios, muncea până la epuizare. Era prietenos şi cald, ca o zi luminoasă de vară.În aceeași zi, dar în anul 1941, trecea la cele veșnice, chimistul Lazăr Edeleanu, unul dintre promotorii petrochimiei moderne în România; cercetări în domeniul chimiei şi tehnologiei petrolului (autorul procedeului, ce-i poartă numele, de rafinare selectivă a fracţiunilor de petrol, bazat pe solubilitatea specifică a diferitelor clase de hidrocarburi în bioxidul de sulf lichid; procedeul a fost folosit pentru prima dată în lume la rafinăria „Vega” din Ploieşti, fiind adoptat, ulterior, şi de alte ţări) (n. 1862). Iar în anul 1954, se năștea Ion Aldea Teodorovici, compozitor şi cântăreţ din Republica Moldova; alături de soţia sa Doina (cu care a cântat în duet începând din anul 1982), a militat pentru pentru introducerea limbii române în Basarabia şi unirea acesteia cu România (m. 1992, într-un accident rutier la Coşereni, în România).
La anul 1802,într-o zi de 8 aprilie, se năștea Gheorghe Magheru, general şi om politic; unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească (membru în Guvernul provizoriu); a luptat pentru unirea Principatelor (m. 1880). Ani mai târziu, în1820, în Insula Milos din Marea Egee, a fost descoperită o sculptură antică a Afroditei, cunoscută astăzi ca celebra statuie grecească Venus din Milo. Conform unei inscripții de pe soclul inițial sculptura a dispărut misterios imediat după descoperire şi a fost sculptată de „Alexandros, fiul lui Menides, cetățean al Antiohiei din Maeander …”. Într-o zi de 8 aprilie1828, se năștea medicul român de origine franceză Carol Davila; a organizat serviciul sanitar militar şi ocrotirea sănătăţii publice; împreună cu Nicolae Kretzulescu, a pus bazele învăţământului medical românesc.Unele surse precizează data naşterii ca fiind 8/20 aprilie iar altele 4 aprilie. Carol Davila, pe numele de naştere Carlo Antonio Francesco d’Avila (în franceză Charles d’Avila) (n. Parma, Italia – d. 24 august1884, Bucureşti) a fost medic şi farmacist român, de origine franceză, născut în Italia, cu studii în Germania şi Franţa. Construieşte, din aproape în aproape, un sistem medical care funcţionează şi organizează serviciul sanitar militar şi civil. În aceeași zi, dar a anului următor,1829, apărea (până la 19.IV/1.V.1848), la Bucureşti, „Curierul românesc”, primul periodic din Ţara Românească, editat de Ion Heliade-Rădulescu (între 29.XI/11.XII şi 13/25.XII.1859 apare seria a doua).Gazeta „Curierul românesc” a pus bazele presei româneşti fiind prima gazetă românească cu periodicitate constantă şi cu apariţie îndelungată. Tot într-o zi de 8 aprilie 1839, se năștea, la Sigmaringen, Germania, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen. Majestatea Sa Carol I, Rege al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen ( d. 10 octombrie, 1914, Sinaia) a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române şi, apoi România, după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza.
La anul1885, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, avea loc premiera comediei „D-ale carnavalului”, de I. L. Caragiale. Piesa a fost publicată la data de 1 mai a aceluiaşi an în revista „Convorbiri literare”.În aceeași zi, dar în 1911, se năștea eseistul şi filosoful Emil Cioran; în 1938 primeşte o bursă din partea statului francez şi se stabileşte apoi la Paris, unde continuă să scrie în limba franceză (m. 1995). („Lacrimi şi sfinţi”, „Tratat de descompunere”, „Îndreptar pătimaş”, „Amurgul gândurilor”), stabilit în Franţa (d.20 iunie 1995 Franța). Tot la 8 aprilie, dar în 1970, avea loc inaugurarea oficială a Aeroportului Internaţional Bucureşti – Otopeni, acum Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”. Câțiva ani mai târziu, în1973, trecea la cele veșnice Pablo Picasso. Pablo Diego José Francisco de Paula Juan Nepomuceno María de los Remedios Cipriano de la Santísima Trinidad Martyr Patricio Clito Ruíz y Picasso Lopez (n. 25 octombrie 1881, Malaga – d. Mougins/Cannes), artist plastic spaniol, pictor, grafician, sculptor şi ceramist, Picasso nu s-a putut mulţumi în viaţă cu un singur rol. Va juca multe, reale şi imaginare, dar pe toate cu aceeaşi pasiune. A fost andaluz şi catalan, spaniol şi francez. A fost un copil genial, la Paris un străin „iresponsabil”, din cauza căruia însă cartierul Montmartre a intrat în legendă. A fost un amant pasional, soţ şi tată. Dar mai presus de orice, a fost cea mai strălucită personalitate artistică a secolului al XX-lea, unul dintre marii maeştri ai penelului, care a rupt definitiv cu convenţiile stilului iluzionist şi figurativ, dominant încă din perioada Renaşterii. Aşa cum tablourile cubiste au descompus realitatea, şi opera lui Picasso este o oglindă care permite urmărirea artei în secolul al XX-lea şi totodată viaţa particulară a artistului. Pânzele lui ne amintesc de un jurnal intim care glorifică frumuseţea şi erotismul femeilor iubite. Optzeci de ani de activitate artistică – pictură, sculptură, poezie – reflectă multilateralitatea creaţiei lui Picasso care trăieşte pentru artă şi prin artă. Mai aproape de zilele noastre, în anul 2013, murea lady Margaret (Hilda) Thatcher, om politic britanic; lider al Partidului Conservator (1975-1990); prima femeie prim-ministru al Marii Britanii (1979-1990); supranumită şi „Doamna de Fier”, deoarece a remodelat ţara cu un liberalism economic intransigent şi i-a restabilit prestigiul internaţional (n. 1925)
Trecând la cele întâmplate într-o zi de 9 aprilie, să spunem că în anul1626, a murit Francis Bacon, om politic şi filosof, iniţiatorul empirismului englez. A pus bazele metodei inductive moderne, care a favorizat dezvoltarea ştiinţelor, prin aplicarea largă a observaţiei şi experimentului (Novum organum, 1620).A publicat lucrarea Noua Atlantidă. Câțiva ani mai târziu, la 9 aprilie1654, trecea la cele veșnicet Matei Basarab (n. 1580, Brâncoveni – d. 9 aprilie 1654, Târgovişte), domn al Ţării Româneşti în perioada 7 septembrie 1632 – 9 aprilie 1654.Fiul marelui dregător Danciu din Brâncoveni şi al Stancăi, rudă cu familia boierilor Craioveşti, a deţinut mai multe dregătorii ca cele de postelnic, paharnic (1608 – 1627) sau mare agă (1628 – 1630).A fost căsătorit cu Doamna Elena, sora cărturarului Udrişte Năsturel. La anul 1732, Ioan Inocenţiu Micu-Klain adresează Curţii de la Viena un memoriu în care cere să fie respectate drepturile promise românilor transilvăneni greco-catolici prin cele două diplome leopoldine (1699 şi 1701).Câțiva ani mai târziu, în1803, a încetat din viaţă Samuel Brukenthal, om politic sas din Transilvania, guvernator. A iniţiat un şir de măsuri administrative, juridice, economice şi culturale în Transilvania. Mare colecţionar de artă, palatul lui din Sibiu a fost transformat în muzeu, azi Muzeul „Brukenthal”, inaugurat în 1817. Este cel mai vechi din România şi adăposteşte colecţia sa de artă (n. 26 iulie 1721, Nocrich, judeţul Sibiu).
În anul 1865, se încheia războiul civil american (început la 12.IV.1861), prin capitularea generalului sudist Robert Lee (la Appomattox/Virginia) în faţa generalului unionist Ulysses S. Grant. Decenii mai târziu, la anul1894, se năștea Camil Petrescu, scriitor român. Membru titular al Academiei Române (1948).Autor al unei „doctrine a substanţei”. A scris lirică de război (Ciclul morţii, 1923). Promotor al romanului modern, ilustrat prin romane citadine şi de analiză (Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, 1930; Patul lui Procust, 1933; Un om între oameni, 1953, roman frescă etc.).A scris drame şi comedii (Jocul ielelor, 1918; Danton, 1924; Mitică Popescu, 1925 etc.).
În anul1914, la Holborn Empire, Londra, a avut loc premiera primului film artistic color din lume – „The World, the Flesh and the Devil”, iar în 9 aprilie 1918, apărea Decretul regal de unire a Basarabiei cu România, semnat de Ferdinand I, regele României, şi contrasemnat de Alexandru Marghiloman, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi Dem. Dobrescu, ministrul de justiţie. La 27.III/9.IV.1918 Sfatul Ţării de la Chişinău (organul legislativ reprezentativ), întrunit în şedinţă solemnă, a hotărât, prin majoritatea absolută a votului, unirea Basarabiei cu România (după 106 ani de dominaţie rusă).În aceeași zi a anului 1918, s-a reunit, la Roma, Congresul naţiunilor asuprite din Austro-Ungaria care a decis ca fiecare naţiune componentă a imperiului să se constituie în stat naţional sau să se unească cu statul său naţional. Câteva decenii, în anul1961,a murit Alexandru Kiriţescu, dramaturg şi traducător. A scris comedii satirice („Gaiţele sau Cuibul de viespi”, „Dictatorul”), evocări istorice („ Nunta din Perugia”, „Borgia”, „Michelangelo”), remarcabile prin conflictul incisiv, varietatea tipologică şi valoarea observaţiei sociale şi psihologice (n.28.03.1888). În aceeași zi,dar în anul 2003, în războiul din Irak, trupele coaliţiei americano-britanice ocupau Bagdadul.
Într-o zi de 10 aprilie, la anul1813, a murit Joseph-Louis Lagrange, matematician şi astronom francez; a pus bazele mecanicii analitice (1788) şi ale calculului variaţiilor. Joseph-Louis Lagrange (în italiană Giuseppe Lodovico Lagrangia; n. 25 ianuarie 1736 la Torino – d. Paris) a fost un matematician şi astronom de origine italiană, care a adus numeroase contribuţii în matematică şi mecanică, fiind considerat cel mai mare matematician al secolului al XVIII-lea. Napoleon l-a supranumit „piramida grandioasă a ştiinţelor matematice”. Doi ani mai târziu, în1815, a avut loc erupția vulcanului Tambora, din insula Sumbawa (Indonezia), una din cele mai puternice din istorie. Soldată cu zeci de mii de morţi, recolte pierdute şi alte pagube materiale în valoare de miliarde de dolari, erupția a creat anomalii climatice globale, între care se numără și fenomenul cunoscut sub numele de „Iarnă vulcanică”, anul următor, 1816, devenind cunoscut ca „Anul fără vară”, din cauza efectului asupra vremii din America de Nord și Europa. În anul1834, se prezenta, la Iaşi, piesa lui Gh. Asachi, Cantata pastorală sau Serbarea păstorilor moldoveni, primul spectacol muzical în limba română, în care Matei Millo interpretează primul rol din cariera sa. Câțiva ani mai târziu, în1849, americanul Walter Hunt obţine brevetul pentru acul de siguranţă.Alte invenţii ale lui Hulter Hunt: maşina de cusut, velocipedul, ascuţitor de cuţite, aparat de produs frânghie, un sistem de mutat mobila, o sobă cu cărbune care încălzea uniform.
Într-o zi de10 aprilie, în anul1912, vasul Titanic a plecat în primul şi singurul voiaj dintre Southampton, Anglia şi New York, SUA. RMS Titanic a fost cel mai mare pachebot din lume când a plecat în călătoria sa inaugurală din Southampton, Anglia cu destinația New York, pe 10 aprilie 1912. La patru zile de la plecare, la ora 23:40 în data de 14 aprilie 1912, s-a ciocnit de un aisberg și s-a scufundat la ora 2:20 în dimineața următoare. În urma naufragiului și-au pierdut viața 1514 persoane din 2228 într- unul din cele mai cumplite dezastre maritime pe timp de pace din istorie. În anul 1922, medicul Nicolae C. Paulescu obţinea brevetul de invenţie nr. 8322 sub titlul „Pancreina şi procedeul fabricaţiei ei”, pentru cercetările sale care au dus la descoperirea insulinei. În 1921 Paulescu a reuşit să obţină un extras apos de pancreas, hormon denumit de el pancreină, cu câteva luni înainte de descoperirea, de către Fr. G. Banting şi Ch. H. Best, a insulinei, pentru care cei doi cercetători canadieni au primit, în 1923, Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină. Câțiva ani mai târziu, în1929, la microfonul Radiodifuziunii Române debutează unul dintre cei mai de seamă conferenţiari ai Radioului, Nicolae Iorga, din a cărui prezenţă la microfon a rezultat volumul „Sfaturi pe întuneric” (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928).În aceeași zi, este prezentă la microfonul Radiodifuziunii Române prima personalitate străină, scriitorul francez André Maurois.În anul1944, murea Vasile Vasilache, actor de revistă, autor de muzică uşoară. Vasile Vasilache (n. 26 octombrie 1907, oraşul Huşi, judeţul Vaslui; d. Bucureşti) a fost un regizor şi actor român.În perioada interbelică a făcut parte, împreună cu Nicolae Stroe, din cuplul umoristic Stroe şi Vasilache. Prima emisiune „Ora veselă” s-a transmis la Radio Bucureşti pe data de 9 ianuarie 1929.A murit în bombardamentul din 4 aprilie 1944.Un deceniu după aceasta, la anul 1954, a încetat din viaţă, la Lyon, Auguste Lumiere (n.1862), inventator francez. Împreună cu fratele său, Louis Jean LumierE (1864 – 1948), a inventat un aparat pentru filmarea şi proiecţia „fotografiilor în mişcare” (1895) pe care l-a numit „cinematograf”. Primul film a fost prezentat la Paris (1895). În anul1972, a fost deschisă spre semnare – la Washington, Moscova şi Londra – Convenţia privind interzicerea perfecţionării, producerii şi stocării armelor bacteriologice (biologice) şi cu toxine şi distrugerea lor (a fost adoptată de Adunarea Generală a ONU la 16.XII.1971 şi a intrat în vigoare la 26.III.1975).
Mai aproape de zilele noastre, în 10 aprilie 2010, a murit (într-un accident aviatic lângă Smolensk, în vestul Rusiei) preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski; la bordul avionului Tupolev 154 se aflau 96 de persoane care şi-au pierdut şi ele viaţa (soţia preşedintelui polonez, preşedintele Băncii Centrale a Poloniei, şeful Statului Major General al Armatei, politicieni, lideri religioşi şi foşti disidenţi anticomunişti); oficialii polonezi urmau să participe la ceremonia de marcare a 70 de ani de la masacrul de la Katyn, unde aproximativ 22.000 de cetăţeni polonezi, majoritatea ofiţeri, au fost executaţi de către serviciile de securitate sovietice din acea vreme (NKVD), în timpul celui de-al doilea război mondial; această execuţie în masă este cunoscută în istorie sub numele de „masacrul de la Katyn” (Lech Kaczynski s-a născut la 18.VI.1949). Potrivit unui raport al autorităţilor poloneze, accidentul aviatic nu s-a produs ca urmare a unei erori de pilotaj sau din cauza condiţiilor meteorologice, ci ca urmare a unei explozii ce a avut loc la aripa stângă a aeronavei. Explozia s-a produs când aeronava se afla la aproximativ 900 de metri de aeroportul din Smolensk, Rusia. Ulterior, a explodat şi fuselajul aeronavei, aspect ce a dus la prăbuşirea avionului în care se afla preşedintele polonez, au anunţat anchetatorii. Raportul anchetatorilor polonezi a fost publicat la o zi după comemorarea a opt ani de la catastrofa aeronautică de la Smolensk.Oricum, există și azi suspiciuni „rezonabile” despre implicarea autorităților ruse în provocarea prăbușirii avionului prezidențial polonez.
Pentru astăzi cred că ajunge excursia cu mașina timpului. Ne revedem, stimabililor, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!
Al dumneavoastră,
Nicolae Uszkai
Sursa foto:
Cand si cum a aparut roata?
Jurnal FM 
