„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 18 la 24 aprilie
de Nicolae Uszkai, Brașov

Stimați cititori, privitori, ascultători și dragi amici, revin, din nou, la obiceiul de fiecare sâmbătă, la trecerea în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Cum ziceam atunci, e greu să alegi din puzderia de fapte și personalități care au marcat istoria și, firește, nu le vom ști niciodată pe toate, dar merită să încercăm să aflăm cât mai mult și mai multe! Fapt pentru care, vă propun să nu pierdem timpul și să vedem ce s-a întâmplat într-o zi de 18 aprilie de-a lungul timpului…La 18 aprilie 1806, se năștea Pavel Vasici-Ungureanu, medic şi scriitor, care a întemeiat şi redactat prima revistă românească de medicină din Transilvania, „Higiena şi şcoala” (1876-1882); membru titular al Academiei Române din 1879 (m. 1881).În aceeași zi, dar a anului1846, se năștea, în Densuş, jud. Hunedoara, Nicolae Densuşianu (m.1911), istoric şi folclorist român.Membru corespondent al Academiei Române (1880). A elaborat lucrări bazate pe o largă informaţie documentară (Revoluţiunea lui Horia în Transilvania şi Ungaria 1784-1785, 1884). A publicat 6 volume de documente externe (perioada 1199-1575) privitoare la istoria românilor (în colecţia Hurmuzaki), lucrarea Dacia preistorică (postum, 1913) şi altele. S-a preocupat şi de folclorul românesc.

La doi ani după aceasta, tot într-o zi de 18 aprilie, dar a anului1848, avea loc prima adunare politică a românilor transilvăneni, la Blaj, pe Câmpia Libertăţii, numită „Adunarea din Duminica Tomii”, la care se hotărăşte convocarea, pentru 3/15 mai, a unei mari adunări populare la Blaj (printre fruntaşii participanţi la adunare s-au numărat Simion Bărnuţiu, Avram Iancu, Al Papiu-Ilarian, Ion Buteanu). În ajunul Marii Adunări de la Blaj, conducătorii românilor din Transilvania au ţinut o această consfătuire pentru a stabili programul de desfăşurare a acesteia. Punctul central al consfătuirii a fost discursul lui Simion Bărnuţiu, care, respingând planul de uniune a Transilvaniei la Ungaria, s-a pronunţat pentru autonomie. La Blaj au participat peste 40.000 de oameni, în majoritate ţărani, dar şi numeroşi intelectuali, clerici, orăşeni, mici nobili, de pe întregul teritoriu al Transilvaniei. Avram Iancu se adresa participanţilor spunând: „Uitaţi-vă pe câmp, românilor! Suntem mulţi ca cucuruzul brazilor, suntem mulţi şi tari”.Dând curs simţămintelor naţionale, participanţii au cerut unirea cu Principatele Române: „Noi vrem să ne unim cu Ţara!”.

Pe alte meleaguri, la 18 aprilie1906, un cutremur cu o magnitudine de 7,8 grade pe scara Richter distruge mare parte din oraşul San Francisco, California, iar în anul1912, vasul Carpathia ajunge la New York cu 706 supravieţuitori ai dezastrului Titanic. Revenind pe plaiuri mioritice, la 18 aprilie dar în anul 1909, se înfiinţa „Societatea comunală pentru construcţia şi exploatarea tramvaielor în oraşul Bucureşti”, care primea concesiunea transportului de călători. Începuturile transportului public în București datează din 1871, când apar primele tramcare, descrise de Alexandru Cebuc astfel:„Acest mijloc de transport avea înfățișarea unui camion acoperit, pe patru roți durate cu șine de fier, având o asemănare foarte mare cu cea a camioanelor de transportat mărfuri.” La anul1931,după demisia guvernului naţional-ţărănesc condus de Gh. Gh. Mironescu (la 4 aprilie), se formează un guvern de „tehnicieni”, prezidat de istoricul Nicolae Iorga, secondat de Constantin Argetoianu (la Finanţe şi Interne); fără un program de guvernare şi lipsit de omogenitate, guvernul Iorga nu se va bucura nici de sprijinul partidelor politice, nici al cercurilor financiare şi nici de cel al Parlamentului. În anul 1934, se deschidea prima spălătorie automată pentru public în Texas, SUA.În aceeași zi, dar a anului1941, pe timpul celui de-al doilea război mondial, aviaţia SUA bombardează Tokio, Yokohama şi Nagoya, iar câțiva ani mai târziu, în 1946, era adoptată, oficial, hotărârea de autodizolvare a Ligii Naţiunilor (Societatea Naţiunilor), misiunea sa fiind transferată Organizaţiei Naţiunilor Unite; creată la 10.I.1920 (România fiind membru fondator), Liga Naţiunilor încetase, practic, să funcţioneze odată cu declanşarea celui  de-al doilea război mondial.În1949, Irlanda părăseşte Commonwealth–ul şi devine republică independentă, iar în 18 aprilie1955, trecea în eternitate, fără relativitate, fizicianul german Albert Einstein. Albert Einstein a fost una din cele mai strălucite minţi din istoria civilizaţiei umane. Contribuţia sa ştiinţifică pare să nu fie egalată de nimeni altcineva. Teoriile sale privind relativitatea ne ajută astăzi să înţelegem timpul, spaţiul, energia şi gravitaţia. Prin nisipurile Asiei, la anul1966, Mao Zedung lansează conceptul de „marea revoluţie culturală proletară”. China intră într–o fază de haos şi teroare…În anul 2003, murea Emil Loteanu, regizor de film, scenarist şi poet din Republica Moldova (n. 1936). A fost preşedinte al Uniunii Cineaştilor din Republica Moldova (1968-1991). A avut predilecţie pentru creaţii pitoreşti sau de mare amploare (Poienile roşii, 1966; Şatra, 1976; Găoacea, 1990 etc.).A publicat versuri, proză şi scenarii cinematografice.Doi ani după aceasta, la 18 aprilie 2005, Sistemul National Unic pentru Apeluri de Urgență 112 a intrat oficial în funcţiune

Acum să trecem la ziua de 19 aprilie. La anul1824, murea poetul englez George Gordon Byron. Creator al eroului romantic, denumit ulterior „byronian”. A lăsat o operă animată de o rară vervă satirică (Pelerinajul lui Childe Harold, 1812-1817; Don Juan, 1819-1824; Manfred, 1817 etc.), care a exercitat o puternică influenţă asupra romantismului european.  La anul 1849, avea loc semnarea Convenţiei ruso-turce de la Balta-Liman, care consfinţea pe plan diplomatic internaţional înăbuşirea Revoluţiei de la 1848 în Ţările Române.Convenţia prevedea, între altele, ţinerea sub ocupaţie a Principatelor pentru „a reprima orice mişcare de insurecţionare”. Au fost numiţi domni Barbu Ştirbei, în Ţara Românească, şi Grigore Alexandru Ghica, în Moldova. La anul 1854, se năștea inginerul Anghel Saligny, inovator al tehnicii construcţiilor; a proiectat (1888) şi a condus construcţia podului peste Dunăre de la Cernavodă (1890-1895), pe atunci cel mai lung pod din Europa şi al treilea din lume; s-a numărat printre fondatorii Societăţii Politehnice (1881), pe care a condus-o între anii 1895-1897 şi 1910-1911; membru al Academiei Române, vicepreşedinte (1901-1904) şi preşedinte (1907-1910) al acestui for (d. 1925).

În anul1862, era creată, la Cernăuţi, „Reuniunea română pentru lectură”, transformată, în 1863, „în Societatea pentru cultura şi literatura română în Bucovina”. În anul 1882, trecea în veșnicie biologul englez Charles Darwin (n. 1809).Fondatorul teoriei despre evoluţia speciilor de plante şi animale prin selecţie naturală (Originea speciilor, 1859).A mai publicat volumul Originea omului şi selecţia sexuală (1871) (n. 12 februarie 1809, Shrewsbury, Shropshire – d. Down, lângă Beckenham, Kent).

În 19 aprilie1943, 19 aprilie – 16 mai, are loc revolta populaţiei evreieşti din ghetoul Varşoviei împotriva trupelor germane (rezultatul reprimării revoltei:60.000 de morţi şi ghetoul complet distrus). 19 aprilie1943 corespundea cu 27 Nisan în calendarul ebraic, dată aleasă pentru a comemora „Ziua Holocaustului” (Yom Ha-Shoah); Ziua se marchează anual, din 1979, la iniţiativa Parlamentului israelian, în amintirea celor aproximativ şase milioane de evrei ucişi în timpul celui de-al doilea război mondial.În19 aprilie 2005,a fost ales noul Papă, ca succesor al papei Ioan Paul al II-lea, în persoana cardinalului Joseph Ratzinger, care şi-a ales numele de Benedict al XVI-lea. În același timp, a deținut funcția de episcop al Romei și suveran al statului Vatican.Este primul papă german după 482 de ani (ultimul papă german a fost Papa Adrian al VI-lea, în perioada 1522-1523). Înaintea alegerii sale ca papă, cardinalul Ratzinger a fost decan al colegiului cardinalilor, prefect al Congregației pentru Doctrina Credinței și președinte al Comisiei pontificale teologice internaționale. În anul 2007, la iniţiativa PSD, Parlamentul a aprobat hotărârea de suspendare din funcţie, pentru o lună, a preşedintelui României, Traian Băsescu (cu 322 de voturi pentru şi 108 voturi împotrivă), o premieră pe scena politică românească; preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu (PSD), a devenit, pentru o lună, preşedinte interimar al României. La 19.V.2007 a avut loc referendumul naţional privind demiterea preşedintelui Băsescu (78,1% dintre cetăţenii prezenţi la vot, circa 4 milioane, au votat împotriva demiterii, iar 21,9% pentru). Dă, Doamne mintea românului…cea de pe urmă!

Trecând la ziua de 20 aprilie, aceasta este „Ziua internaţională a presei libere”; aceasta este marcată începând din anul 1991, la iniţiativa Organizaţiei „Reporteri fără frontiere”. Pe data de 3 mai este „Ziua mondială a libertăţii presei”, hotărâtă de Adunarea Generală a ONU, în anul 1993, la propunerea Conferinţei generale a UNESCO din 15.X.1991; marchează semnarea, la 3.V.1991, a „Declaraţiei de la Windhoek” (Africa de Sud), care sublinia că „o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice”. La anul1303, prin bula In supremae praeminentia dignitatis, papa Bonifaciu al VIII-lea pune bazele Universităţii Sapienza din Roma. Aceasta este cea mai mare şi cea mai veche universitate de stat din capitala Italiei. În anul1517, începe domnia lui Ştefăniţă Vodă în Moldova (1517–1527). Ştefan al IV-lea sau Ştefăniţă Vodă cel Tânăr a fost domnitor al Moldovei între 20 aprilie 1517 şi 14 ianuarie 1527. Este fiul lui Bogdan al III-lea cel Orb şi nepotul lui Ştefan cel Mare. La anul1841,primul roman poliţist din lume a văzut lumina tiparului- „Crimele din Rue Morgue”, scris de Edgar Allan Poe (1809 – 1849). Din momentul publicării sale, romanul a schimbat, în opinia biografului Jeffrey Meyers, „istoria literaturii mondiale”. Primul detectiv fictiv este C. Auguste Dupin, personajul central al romanului. Detectiv de ocazie, acesta este prototipul de la care a pornit creionarea celebrelor personajelor Sherlock Holmes (al lui Arthur Conan Doyle) şi Hercule Poirot (rodul imaginaţiei Agathei Christie).La anul1853, se năștea Elie Radu, constructor şi hidrolog; colaborator apropiat al lui Anghel Saligny, a fost unul dintre întemeietorii ingineriei de construcţii din România; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (m. 1931). Câțiva ani mai târziu, la 1862, a fost finalizată prima testare a procesului de pasteurizare, de către Louis Pasteur şi Claude Bernard. La anul1884, Papa Leon al XIII-lea publică enciclica Humanum Genus .Scrisoarea Enciclică „Humanum Genus” din 20 aprilie 1884 a papei Leon al XIII-lea reprezintă unul dintre cele mai virulente şi avizate rechizitorii la adresa Francmasoneriei.

În aceeași zi, a anului 1885, Patriarhul Ioachim al IV-lea al Constantinopolului a semnat scrisoarea de răspuns care a însoţit „Tomosul” sinodal de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române (BOR), datat aprilie 1885, fără zi, purtând semnătura patriarhală şi a celor zece mitropoliţi ai Sinodului constantinopolitan; recunoaşterea autocefaliei BOR a fost adusă la cunoştinţă în ţară în şedinţa Sfântului Sinod din 1 mai 1885, iar câteva zile mai târziu, la 6 mai, va avea loc citirea publică a textului traducerii în limba română a „Tomosului”

La patru ani după aceasta, se năștea,în1889, un reprezentant al răului pe Pământ, Adolf Hitler, politician german şi conducător („Führer”) al Germaniei Naziste. Adolf Hitler (n. Braunau am Inn, Austria — d. 30 aprilie 1945, Berlin) a fost om politic, lider al Partidului Muncitoresc German Naţional-Socialist, cancelar al Germaniei din 1933, iar din 1934 conducător absolut (Führer) al Germaniei. Ajuns la putere în 1933, liderul mişcării naziste, Hitler, a dus o politică de pregătire şi de declanşare a celui de-al doilea război mondial, precum şi de punere în aplicare a unui plan naţionalist şi rasist de exterminare în masă a evreilor şi altor „indezirabili” din Europa, precum şi de lichidare a adversarilor politici din Germania. La anul1893,trecea în veșnicie George Bariţiu, om politic, publicist şi istoric; întemeietorul presei româneşti din Transilvania („Gazeta de Transilvania” şi „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”); unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania; membru fondator al societăţii ASTRA; membru fondator al Academiei Române din 1866, preşedinte al acestui for (martie-aprilie 1893). În anul 1921, România a semnat Convenţia şi Statutul asupra regimului căilor navigabile de interes naţional, precum şi Convenţia şi Statutul asupra libertăţii tranzitului, adoptate în cadrul Conferinţei de la Barcelona, iar în 1933, la Radiodifuziunea Română are loc prima retransmisie internaţională: spectacolul susţinut la Sofia (Bulgaria) de corul „Cântarea României”, sub bagheta dirijorului Mihai Botez.

Tot într-o zi de 20 aprilie, în 1972, Apollo 16 aselenizează. Apollo 16 a fost a zecea misiune umană din programul Apollo, a cincea misiune care a aselenizat și prima misiune care a aselenizat într-una din zonele înalte ale Lunii. Ea a fost lansată la 16 aprilie 1972 și s-a încheiat la 27 aprilie. A fost o misiune de clasă J, cu rover lunar și a adus înapoi 94,7 kg de mostre de rocă și sol lunar. Misiunea a conținut trei EVA-uri ( ieşiri extravehiculare) pe Lună: una de 7,2 ore, alta de 7,4 ore și o a treia de 5,7 ore, precum și o activitate extravehiculară de 1,4 ore pe drumul dintre Lună și Pământ.În 20 aprilie1989, a murit locotenent-colonelul aviator Doru Davidovici, poet şi prozator; în anii ’80 ai secolului XX, a fost unul dintre cei mai îndrăgiţi scriitori de ficţiune din România. Doru Davidovici (n. 6 iulie 1945), a fost pilot militar pe aeronave supersonice, scriitor, pasionat de paleo-astronautică. Datorită cărţilor sale, a profesiei, dar şi a modului în care şi-a pierdut viaţa, a fost deseori comparat cu Antoine de Saint-Exupéry.

Trecând la ziua de 21 aprilie, spunem că este „Ziua Internaţională a Astronomiei”; se sărbătoreşte anual, în intervalul 15 aprilie – 15 mai, într-o sâmbătă cât mai aproape de faza Lunii de Prim Pătrar. Iniţiatorul acţiunii, în 1973, a fost americanul Douge Berger care conducea Asociaţia Astronomică din Northern California şi care şi-a dorit să promoveze ştiinţa astronomiei în rândul publicului larg. În prezent Ziua este coordonată de Astronomy League din SUA. Din 2007 s-a decis ca în fiecare an să existe două „Zile ale astronomiei”, una primăvara, alta toamna. În anul1509, la 21 aprilie, a murit Henric al VII-lea, rege al Angliei (1485-1509), fondatorul dinastiei Tudor; a pus capăt Războiului Celor Două Roze (1455-1485); restaurând autoritatea regală, a creat bazele regimului monarhiei absolute din Anglia şi a asigurat ţării o lungă perioadă de prosperitate (n. 28 ianuarie 1457).La data de 21 aprilie1689, un puternic incendiu a cuprins Biserica Neagră din Braşov, distrugând acoperişul şi mobilierul din interior. Numeroşi martori au confirmat faptul că incendiul ar fi fost provocat. Preotul Markus Fronius scrie în cronica sa, din anii 1689-1691, că este ciudat faptul, că în timp ce acoperişul bisericii ardea, focul nu cuprinsese bolta, deşi ardea şi în biserică, unde nu numai lemnul ci şi zidurile au fost distruse. Izvoarele timpului atestă o scrisoare a generalului austriac, Caraffa, din anul 1688, care le spunea braşovenilor, că în cazul în care se vor opune instalării trupelor austriece, oraşul lor o să fie făcut praf şi cenuşă. Sub stema Corvineştilor, situată pe unul din stâlpii din faţa amvonului, a fost plasată stema oraşului Braşov, iar unele influenţe de artă barocă indică faptul că stema Braşovului a fost realizată după incendiul din 1689.În anul1895, era promulgată Legea minelor (prima lege minieră din România), care prevedea, pentru prima dată, separarea drepturilor de proprietate asupra subsolului de drepturile de proprietate asupra solului, şi proclama dreptul de proprietate al statului asupra zăcămintelor minerale şi metalifere.

În ziua de 21 aprilie1910, a murit scriitorul american Mark Twain. Samuel Langhorne Clemens, cunoscut mai târziu sub numele de Mark Twain, s-a născut în Florida, Missouri, în ziua de 30 noiembrie 1835. Este primul mare prozator nord-american care şi-a câştigat un renume universal datorită geniului său satiric.Compatriotul său William Faulkner l-a numit „părintele literaturii americane”.În 21 aprilie1915, se năștea marele actor Anthony Quinn. Anthony Quinn (n. Chihuahua, Mexic – d. 3 iunie 2001,Boston, SUA) a fost un actor american de teatru și film, de origine mexicană, dublu laureat al premiului Oscar.Antonio Rodolfo Ouinn Oaxaca, pe numele său adevărat, s-a născut în Chihuahua în timpul Revoluției Mexicane fiind cunoscut și ca pictor sau scriitor, dar mai ales pentru activitatea sa cinematografică, pentru roluri memorabile în filme precum: Zorba Grecul, Ultimul tren din Gun Hill, Lawrence al Arabiei, Tunurile din Navarone, Mesagerul lui Allah, Secretul din Santa Vittoria, Cocoșatul de la Notre Dame, La strada și altele. A câștigat premiul Academiei Americane de Film pentru rolurile secundare interpretate în peliculele Viva, Zapata! în anul 1952 și Poftă de viață în 1956.În 21 aprilie1926, se năștea regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (oficial se sărbătoreşte în a doua sâmbătă din luna iunie). Elisabeta a II-a (Elizabeth Alexandra Mary; n. Londra) este regina a șaisprezece state suverane, cunoscute sub numele de Commonwealth. Acestea sunt: Regatul Unit, Australia, Canada, Noua Zeelandă, Jamaica, Barbados, Bahamas, Grenada, Papua Noua Guinee, Insulele Solomon, Tuvalu, Sfânta Lucia, Sfântul Vicențiu și Grenadine, Antigua și Barbuda, Belize și Sfântul Kitts și Nevis.A urcat pe tron la 6 februarie 1952. Este cel mai longeviv monarh în viață din lume, iar în istoria Marii Britanii are cea mai lungă domnie, depășind-o pe regina Victoria la 9 septembrie 2015. A domnit mai mult decât cei patru precursori ai ei la un loc (Eduard al VII-lea, George al V-lea, Eduard al VIII-lea și George al VI-lea).

În data de 21 aprilie 1995, exploratorul Teodor Negoiţă (1947 – 2011) devine primul român care atinge Polul Nord, în cadrul unei expediţii ruse de cercetare. Teodor Gheorghe Negoiță (n. 27 septembrie 1947, comuna Sascut, județul Bacău – d. 23 martie 2011, București) a fost un explorator român al întinderilor polare. În anul 1995 a devenit primul român care a atins Polul Nord. A condus prima stație românească permanentă de cercetare și explorare din Antarctica (Stația Law-Racoviță), fondată de către el și inaugurată în anul 2006.În anul 2009, a fost anunţată descoperirea planetei Gliese 581e, aflată la 20 de ani lumină de planeta noastră. Având o masă de numai 1,9 ori mai mare decât cea a Pământului, ea este cea mai mică exoplanetă descoperită până în prezent. Gliese 581e este totuşi prea aproape de steaua sa, fapt care o face prea fierbinte pentru a permite existenţa unor forme de viaţă

Trecând la cele întâmplate într-o zi de 22 aprilie, trebuie spus că aceasta este „Ziua Planetei Pământ” (prima oară a fost sărbătorită în SUA, în anul 1970, la ideea senatorului american Gaylord Nelson, când peste 20 de milioane de americani s-au adunat sub steagul Mamei Natura); se marchează ca o acţiune internaţională din anul 1990, datorită eforturilor depuse de activistul Denis Hayes, cu scopul de a uni locuitorii Planetei în lupta pentru apărarea mediului înconjurător. Ca o subliniere a importanţei pe care trebuie să o acordăm planetei noastre, tot în această zi este şi „Ziua internaţională a Mamei-Pământ”, marcată de către toate statele membre ale Naţiunilor Unite, fiind o iniţiativă ONU concretizată prin Rezoluţia 63/278, în 2009. „Mama-Pământ” este un concept antic comun în mai multe limbi şi culturi, recunoscând legătura noastră cu planeta care ne susţine şi ne hrăneşte. La 22 aprilie1370, era pusă piatra de temelie a fortăreţei Bastilia. Bastilia, cu numele complet Bastille Saint-Antoine a fost o fortăreaţă construită în Paris, pe locul unde în prezent se află piaţa Place de la Bastille. A fost construită în timpul domniei lui Carol al V-lea cel Înţelept (1364-1380), între 1370 şi 1383, de Hugues Aubriot, după modelul curent în epocă, cu patru turnuri. La anul 1529, Spania şi Portugalia încheiau un tratat la Zaragoza, prin care îşi împărţeau coloniile din emisfera vestică. La anul1616, murea scriitorul spaniol Miguel de Cervantes Saavedra (n. 1547), iar în1724, se năștea filosoful Immanuel Kant, întemeietorul filosofiei clasice germane (m. 1804).În 22 aprilie1850, se năștea Veronica Micle. Veronica Micle, (n. Ana Câmpeanu, Năsăud– d. 3 august 1889, Văratec, România) a fost o poetă română. A publicat poezii, nuvele și traduceri în revistele vremii și un volum de poezii. E cunoscută publicului larg în special datorită relației cu Mihai Eminescu. În 22 aprilie1867, a fost promulgată prima lege monetară a României.Toţi susţinătorii instituirii sistemului monetar naţional ştiau că numai moneda de aur şi de argint era expresia independenţei politice şi economice. Astfel, într-o zi de marți, la 24 februarie/ 8 martie 1870, în timpul guvernului Al. G. Golescu, s-a inaugurat la Bucureşti – Monetăria Statului, fabricându-se din rondele importate din Franţa monede din aur (20 LEI) şi din argint (1 LEU), care aveau efigia principelui Carol I pe avers.

Într-o zi de 22 aprilie, în1915, avea loc primul atac cu gaze asfixiante, folosite de germani pe frontul din Flandra, în timpul Primului Război Mondial. Poate părea surprinzător, dar nu germanii au fost primii care au folosit gazele ca arme în Primul Război Mondial, ci francezii. Ei au utilizat, încă din august 1914, gaze lacrimogene, mai precis două substanţe chimice: bromidă de xylil şi bromoacetat de etil, ambele cu un miros plăcut, aromatic, fructat. În 1916, s-a născut Sir Yehudi Menuhin, violonist, dirijor şi pedagog american (naturalizat britanic în 1985), elev al lui Alan Bush şi George Enescu; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1994) (m. 1999). În 22 aprilie 1924, se năștea Ion Lucian, actor, regizor de teatru şi scenarist. Ion Lucian (n. București- d. 31 martie 2012, București) a fost un mare actor român de comedie în film, radio, teatru, televiziune și voce, dramaturg, epigramist, director al teatrului Excelsior, societar de onoare al Teatrului Național București.

În anul 1965, a murit Petre Antonescu, arhitect, pedagog, planificator urban, restaurator de monumente istorice; a proiectat, printre altele, unul dintre pavilioanele României la Expoziţia Internaţională de la Paris, Palatul Kretzulescu din Bucureşti (astăzi sediul CEPES – Centrul European pentru Învăţământ Superior al UNESCO), fosta clădire a Primăriei Municipiului Bucureşti, Arcul de Triumf; membru titular al Academiei Române din 1945 (n. 1873).În anul 1968, 22-25, avea loc Plenara CC al PCR care a dezbătut raportul comisiei însărcinate cu cercetarea represiunilor anterioare din partid şi din stat; a fost condamnat rolul jucat în aceste represiuni de Gh. Gheorghiu-Dej şi de Alexandru Drăghici, fostul ministru de interne, şi s-a hotărât reabilitarea unor victime; privită din perspectiva istoriei, plenara a însemnat, în lupta pentru putere, o victorie categorică a lui Nicolae Ceauşescu asupra întregii conduceri anterioare a partidului (sau, cum se spune azi, asupra „baronilor” lui Dej); plenara nu a luat însă în discuţie procesele, cu peste o sută de mii de deţinuţi politici, din perioada 1947-1964; singura excepţie a fost „procesul de la Canal” (1952), condamnaţii fiind reabilitaţi; ulterior s-a constatat că întregul „proces de la Canal” fusese supervizat de Gheorghe Gheorghiu-Dej.În anul 1986, a murit (la Chicago, SUA) Mircea Eliade, istoric al religiilor, filosof, prozator şi eseist, personalitate marcantă a culturii mondiale; membru post-mortem al Academiei Române (1990); Eliade a fost profesor la Universitatea din Chicago din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962, cetăţean american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor (n. 1907).În anul 1990,după un miting electoral al PNŢCD (înaintea alegerilor generale din 20 mai), o parte dintre manifestanţi se baricadează în Piaţa Universităţii din Bucureşti (unul dintre locurile-simbol ale Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989), blocând (până la 13 iunie) circulaţia pe cele două artere principale ce străbat zona centrală a Capitalei; revendicările demonstranţilor se regăsesc într-o Declaraţie (publicată pe 26 aprilie), în care, între altele, figurează punctul 8 al Proclamaţiei de le Timişoara; această acţiune social-politică a căpătat denumirea de „fenomenul Piaţa Universităţii”

Trecând la ziua de 23 aprilie, trebuie spus că aceasta este ziua în care-l sărbătorim pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, unul dintre cei mai cunoscuţi şi veneraţi apărători ai creştinismului. Această zi, 23 aprilie este și Ziua Forţelor Terestre din Armata României, marcată în ziua patronului spiritual – Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Sfântul Gheorghe a fost ocrotitorul Armatei lui Ştefan cel Mare. Icoana Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă care se lupta cu balaurii, era pictată sau cusută pe steagurile de luptă ale domnului moldovean.Un astfel de exemplu este Steagul Sfântului Ştefan cel Mare, unul dintre cele mai valoroase obiecte istorice şi liturgice păstrate până în zilele noastre. Acesta îl înfăţişează, pe o parte, pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, ocrotitorul soldaţilor şi al armatei, şezând pe un tron domnesc şi având la picioare un balaur cu trei capete. Deasupra, se află doi îngeri ai Domnului, care ţin în mâini o sabie şi o coroană, încununându-l, astfel, pe sfânt cu o cunună mucenicească veşnică.Istoria Forţelor Terestre însumează, în paginile sale, faptele de arme ale luptătorilor infanterişti, artilerişti, vânători de munte, tanchişti, rachetişti şi artilerişti antiaerieni, transmisionişti, cercetaşi, genişti, apărători NBC şi paraşutişti.Bazele constituirii şi consacrării Forţelor Terestre Române moderne pot fi fixate, în timp, în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca urmare a procesului revoluţionar paşoptist, a Unirii de la 1859 şi a înfăptuirii reformelor în domeniul militar sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza.

La anul1400, în 23 aprilie, Alexandru cel Bun urcă, cu ajutorul lui Mircea cel Bătrân (domnul Ţării Româneşti), pe tronul Moldovei; domnia acestuia este una dintre cele mai lungi din istoria ţării (până în ianuarie 1432); pe plan intern s-a îngrijit de dezvoltarea Moldovei (organizarea instituţională, intensificarea comerţului, recunoaşterea Mitropoliei moldovene de către Patriarhia de la Constantinopol); pe plan extern a respins primul atac al turcilor asupra Moldovei (1420).La 23 aprilie1564, este celebrată în mod tradiţional ziua de naştere a dramaturgului şi poetului englez William Shakespeare. Registrul de la biserică din Stratford-on-Avon marchează doar data botezului său – 26.IV.1564.William Shakespeare (decedat, paradoxal, tot într-o zi de 23 aprilie 1616) a fost un dramaturg şi poet englez, considerat cel mai mare scriitor al literaturii de limba engleză. El este adesea numit poet naţional al Angliei şi „Poet din Avon” („Bard of Avon”) sau „Lebăda de pe Avon” („The Swan of Avon”). Lucrările sale care au supravieţuit, incluzând şi unele colaborări, sunt  alcătuite din aproape 38 de piese de teatru, 154 de sonete, 2 lungi poeme narative, şi alte multe poezii. Un alt mare scriitor este pomenit la această dată, adică, în 23 aprilie, dar în 1616, trecea în veșnicie scriitorul spaniol Miguel de Cervantes Saavedra. Miguel de Cervantes Saavedra (n. 29 septembrie 1547, Alcalá de Henares – d. Madrid) a fost un romancier, poet şi dramaturg spaniol. E considerat simbolul literaturii spaniole, cunoscut în primul rând ca autorul romanului „El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha” („hidalgo” este un reprezentant al micii nobilimi) pe care mulţi critici literari l-au considerat primul roman modern şi una din cele mai valoroase opere ale literaturii universale. A fost supranumit „Principele ingeniozităţii”.

La anul1880, era înfiinţată Direcţia Princiară a Căilor Ferate din România, prima formă de administraţie feroviară de stat sub emblema „CFR”. Primul conducător al Direcţiei Princiare CFR, înfiinţată prin Decretul 1248/1880 a fost colonelul Ştefan Fălcoianu. Principele României Carol I şi I. C. Brătianu, ca ministru secretar de stat la lucrări publice, au semnat decretul nr. 1848 publicat în Monitorul Oficial nr. 94/1880, prin care a luat naştere prima administraţie feroviară de stat din România.La anul 1910, avea loc, la Bucureşti, Congresul de constituire a Partidului Naţionalist-Democrat, condus de Nicolae Iorga şi A. C. Cuza; a fost adoptat un program de esenţă conservator-junimistă, care se adresa mai ales tineretului intelectual provenit din mediul rural şi unei părţi a populaţiei cu venituri mici şi mijlocii de la oraşe, iar în anul 1920, lua fiinţă Compania Franco-Română de Navigaţie Aeriană, unind pe calea aerului Parisul cu Constantinopolul. Era prima companie aeriană de zboruri regulate transcontinentală internaţională din lume pentru pasageri, mărfuri şi poştă. UN an după aceasta, în 1921, a fost semnată, la Bucureşti, Convenţia de alianţă defensivă româno-cehoslovacă (intrată în vigoare la 27.V.1921), care, împreună cu Convenţiile similare româno-iugoslavă (7.VI.1921) şi cehoslovaco-iugoslavă (14.VIII.1920), formează baza Micii Înţelegeri (organizaţie de securitate regională, defensivă, alcătuită din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia prin convenţii bilaterale de alianţe, având drept scop menţinerea şi apărarea statu-quo-ului teritorial stabilit prin tratatele încheiate în urma primului război mondial. Cunoscută şi sub numele de Mica Antantă, aceasta şi-a încetat activitatea în 1938.În anul 1962, 23-25, printr-o plenară specială a Partidului Muncitoresc Român şi o sesiune specială a Marii Adunări Naţionale (27-30 aprilie) se marca încheierea cooperativizării agriculturii în România, proces început în martie 1949 şi care trebuia, teoretic, să se realizeze prin asocierea pe baza liberului consimţământ al ţăranilor, dar care s-a caracterizat prin abuzuri şi violenţe; zeci de mii de ţărani au fost supuşi unor presiuni, dar şi represiuni judiciare, fiind judecaţi şi condamnaţi la ani grei de temniţă pentru a se fi opus colectivizării forţate.

Trecând la rememorări pentru ultima zi a acestei săptămâni, cea de 24 aprilie, trebuie să spun că în această zi a anului curent 2022, se celebrează Paștile, de către credincioșii ortodocși. Paştile sau sărbătoarea anuală a învierii Domnului este cea mai de seamă dintre praznicele împărăteşti, în creştinătatea ortodoxă, „al praznicelor praznic, sărbătoarea sărbătorilor” (cum este numit în Canonul Paştilor din Penticostar).Din punct de vedere calendaristic, de sărbătoarea Paştilor este legat tot ciclul mobil de sărbători, al anului bisericesc (liturgic).De această dată e legată ordinea (succesiunea) şi denumirea duminicilor de peste an, cu evangheliile şi apostolele care se citesc la Liturghie în tot cursul anului Importanţa acestei sărbători i-o conferă şi ciclul de trei zile, cât se sărbătoreşte. Se spune că-ntr-o zi de 24 aprilie a anului1184 î.Hr., grecii intră în Troia folosind un cal construit din lemn (este o legendă cu ceva sîâmbure de adevăr…).Calul troian, conform poemului epic Eneida a lui Virgiliu care îl descrie, dar plasat temporal între evenimentele care sunt descrise în epopeile Iliada şi Odiseea ale lui Homer, se referă la un obiect masiv, de forma unui cal imens construit din lemn, care putea fi transportat pe cele patru roţi ale sale, şi care s-ar fi dovedit decisiv în cucerirea cetăţii Troia la finalul războiului troian, care a avut loc între ahei şi troiani şi a durat zece ani încheiaţi.

În anul1434, avea loc prima atestare documentară a funcţiei de spătar la Curtea Moldovei – funcţie de înalt demnitar, care purta, la festivităţi, sabia şi buzduganul domnului, iar în anul1514, Gheorghe Doja, un mic nobil secui din Transilvania, a fost numit comandant al oastei cruciate adunate în tabăra de la Rákos, lângă Buda.În anul1574, avea loc bătălia de la Jilişte, o confruntare pentru tronul Moldovei, între Ioan Vodă „cel Cumplit” şi Petru Şchiopul, susţinut de fratele său, domnul Valahiei, Alexandru II Mircea. Mazilirea lui Ioan Vodă cauzată de refuzul de a plăti tributul otomanilor şi de uneltirile domnului muntean pentru a-l instala pe fratele său, Petru Șchiopul, pe tronul Moldovei a fost anunţată de Poartă încă în februarie 1574, iar la 26 martie 1574 Petru Şchiopul a primit învestitura din partea sultanului. Răzvrătindu-se împotriva turcilor, Ioan Vodă a reuşit să strângă o armată de 20.000 de pedestraşi, 10.000 de călăreţi şi solicită ajutor de la cazaci. În anul 1731, a murit scriitorul englez Daniel Defoe. Este celebru prin romanul „Robinson Crusoe” (1719), o poveste despre un om naufragiat care a rămas singur pe o insulă. Împreună cu Samuel Richardson, Defoe este considerat fondatorul romanului englez. Primul mare romancier realist englez, Defoe este un observator minuţios, preocupat de morala individuală şi socială. În 1740, a murit compozitorul şi organistul brașovean Daniel Croner (n. 1656).

În 24 aprilie1870, s-a pus piatra de temelie a Capelei Sf. Elisabeta, ale carei picturi murale au fost executate în 1874 de Gheorghe Tăttărescu.Piatra de temelie i-a fost pusă, în 1870, de către Elisabeta, prima regină a României.Întreaga construcţie a fost ridicată pe cheltuiala exclusivă a lui Carmen Sylva. În anul1883, se năștea Jaroslav Hašek, scriitor satiric ceh (m.3.I.1923).Hašek a fost autorul a mai multor schiţe umoristice şi satirice publicate în revistele Humoristické listy şi Národní listy.Romanul satiric antimilitarist de notorietate mondială Peripeţiile bravului soldat Svejk (Osudy dobrého vojáka Švejka, 1921–1923) reprezintă capodopera sa şi este considerat unul dintre cele mai bune romane ale secolului XX. În anul1898,SUA invadează Cuba, declanşând războiul hispano-american care se va încheia prin Tratatul de pace de la Paris, semnat la 10.XII.1898; prin acest tratat erau pierdute ultimele colonii spaniole din America şi Asia – insulele Porto Rico, Guam şi Filipine reveneau SUA, iar Cuba era declarată, formal, independentă. În 24 aprilie1915, avea loc începutul primului genocid al secolului al XX-lea, când sute de mii de armeni din Imperiul Otoman au fost deportați, mulți dintre ei uciși (1,5 milioane potrivit surselor armenești) și cele mai multe dintre averile lor au fost confiscate. Pe 24 aprilie 1915, elitele intelectuale, religioase, politice și economice ale armenilor din Istanbul au fost arestate, întemnițate și ucise.Populația armeană din Turcia a început apoi să fie deportată în masă. Turcia refuză să recunoască evenimentele de atunci drept genocid. România, ca poziţie oficială ezită și ea să recunoască la nivel oficial că ce s-a întâmplat în 1915 constituie genocid. Însă Bucureștiul nu a recunoscut această pagină neagră a istoriei nici drept „masacru”, așa cum a făcut Germania, care a evitat în acest fel termenul. Inițial, atunci când s-au întâmplat evenimentele, România a fost, totuşi, primul stat care și-a deschis porțile către refugiații armeni și i-a ajutat. A fost chiar primul stat, pe vremea guvernului Brătianu, care a primit refugiați din Armenia și a organizat împreună cu Uniunea Armenilor de atunci din România foarte multe lucruri care țin inclusiv de infrastructură, orfelinatul de la Strunga, care să sprijine refugiații armeni care au scăpat din genocid. A fost o acțiune foarte bine coordonată și făcută cu inima deschisă și cu un sprijin major din partea guvernului României de atunci.

În 24 aprilie1918, 24 aprilie/7 mai, avea loc încheierea Tratatului de Pace de la Bucureşti, dintre România, pe de o parte, şi Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de altă parte. Tratatul, cunoscut și ca „Pacea de la Buftea-București” nefavorabil României, nu a fost niciodată ratificat, dispozițiile sale nu au intrat în vigoare decât timp de șase luni, iar când Puterile Centrale au început să dea semne de epuizare la rândul lor, în octombrie 1918, înțelegerile au fost anulate de guvernul Marghiloman, România reluând ostilitățile împotriva lor, cu ajutorul armatei franceze condusă de generalul Berthelot. Aceasta a condus la Marea Unire din decembrie 1918 prin care toate teritoriile cu populație majoritară românească au intrat în componența României.În anul 1935, se năștea Elisabeta Polihroniade, maestră internaţională al şahului; a devenit maestru internaţional în 1960, iar din 1982 era mare maestru internaţional; campioană naţională a României de şapte ori, în anii 1966, 1970, 1971, 1972, 1975, 1976 şi 1977 (m. 2016).În anul1953, în noaptea de 24/25, a murit (în închisoarea de la Sighet) Gheorghe I. Brătianu (fiul lui Ionel Brătianu), istoric (creator de şcoală în istoriografia românească) şi om politic liberal; membru al Academiei Române; arestat de autorităţile comuniste în 1948 (n.21.I/3.II.1898).În final, voi menționa că, în 1990, primul telescop spaţial construit de oameni, Hubble, a fost lansat de naveta spaţială Discovery, şi plasat pe orbită la o distanță de 570 de kilometri deasupra Terrei. Rezultat al colaborării dintre NASA şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA), celebrul telescop a bulversat percepţia asupra Universului dezvăluind într-un sfert de secol un milion de imagini uluitoare ale unor galaxii îndepărtate, planete, asteroizi şi comete.

Pentru astăzi cred că este suficientă excursia cu mașina timpului. Ne revedem, stimabililor amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine!Gânduri bune tuturor!

Al dumneavoastră,

Nicolae Uszkai

Sursa foto:

Cand si cum a aparut roata?