„Roata Istoriei” – o scurtă retrospectivă istorică cu evenimente petrecute de-a lungul timpului în săptămâna 12 la 18 decembrie…  
de Nicolae Uszkai, Brașov

Motto: „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.”– Miron Costin, cronicar

Stimați și dragi amici, astăzi voi continua obiceiul de fiecare sâmbătă, de trecere în revistă a câtorva evenimente din istoria mai îndepărtată ori mai apropiată a spațiului românesc și a celui universal, evenimente care s-au petrecut sub semnul calendaristic al zilelor fiecărei săptămâni când acestea apar în Jurnal FM. Prin urmare, să vedem, pentru început, ce s-a întâmplat într-o zi de 12 decembrie de-a lungul timpului…În 1701, un edict imperial lăsa românilor din Transilvania libertatea de a îmbrăţişa una din cele patru religii recepte (catolică, calvină, luterană şi unitariană) sau de a păstra credinţa ortodoxă. În 1777, a murit Albrecht von Haller, figură centrală a medicinei sec. 18; medic, fiziolog, botanist si om de litere elveţian; este fondator al conceptului de excitabilitate; Haller este numit uneori întemeietorul neurologiei (n. 16.10.1707 in Elveţia, la Berna). În 1850, Cancelaria imperială de la Viena ridică Episcopia Unită de la Blaj la rangul de Mitropolie (hotărâre confirmată de Cancelaria papală la 26.XI.1853) şi înfiinţează, pe lângă Episcopia de la Oradea, încă două episcopii, la Gherla şi la Lugoj; primul mitropolit greco-catolic a fost Alexandru Sterca-Şuluţiu. În 1864, Episcopia ortodoxă de la Sibiu a fost ridicată la rangul de mitropolie, având în subordine episcopiile de Arad şi de Caransebeş; Andrei Şaguna a fost numit mitropolit. În1868, are loc înfiinţarea Agenţiei diplomatice române la Viena.În1893, s-a născut (la Bucureşti) Edward G. Robinson, actor american de film de origine română. Edward Goldenberg Robinson (n. Bucureşti, d. 25 ianuarie 1973, Hollywood, California) a fost un actor american de origine român evreu. Institutul American de Film l-a clasat pe Robinson printre cei mai mari actori ai secolului XX.În 1901, a fost transmis primul semnal radio transatlantic; din Anglia (Poldhu) au fost emise către Canada (Terra Nova), cele trei puncte ale literei „S” în limbajul morse; această primă radiocomunicaţie transatlantică a fost realizată de fizicianul italian Guglielmo Marconi (1874-1937), după ce tentativa din ziua anterioară eşuase.Fizicianul italian Guglielmo Marconi a realizat în anul 1901, prima radiocomunicaţie telegrafică transatlantică. El a reuşit să transmită un mesaj în codul/alfabetul Morse peste Atlantic din localitatea Poldhu, Cornwall – Marea Britanie în Newfoundland – Canada, la o distanţă de peste 3000 de kilometri.Importanţa noii invenţii a fost ilustrată într-un mod spectaculos în 1909, când vasul S. S. Republic, avariat în urma unei ciocniri pe mare, s-a scufundat. Mesajele radio au permis trimiterea ajutoarelor şi salvarea majorităţii pasagerilor. În acelaşi an, Marconi a primit Premiul Nobel pentru invenţia sa. În anul următor, el a reuşit să transmită mesaje radio din Irlanda în Argentina, la o distanţă de peste 9500 de kilometri. În 1909, a încetat din viaţă, la Bucureşti, Ioan Rusu-Şirianu (n.1864), ziarist şi om politic român. A fost unul dintre conducătorii Partidului Naţional Român din Transilvania. A întemeiat la Sibiu „Foaia poporului” (1893) şi apoi „Tribuna poporului”, la Orăştie şi Arad (1907). Şi-a adunat scrierile literare în volumul Moara din vale (1894). În 1915, s-a născut actorul şi cântăreţul american Frank Sinatra (Francis Albert) (a primit Premiul Oscar pentru rolul din filmul „From here to Eternity”, a jucat în 58 de filme şi a vândut peste 600 de milione de discuri). Francis Albert „Frank” Sinatra (12 decembrie 1915 – 14 mai 1998) a fost un cântăreţ, crooner şi actor american, laureat al premiului Academiei Americane de Film pentru cel mai bun actor într-un rol secundar, în 1954, pentru rolul jucat în filmul From Here to Eternity. Şi-a început cariera muzicala împreună cu Harry James şi Tommy Dorsey. Sinatra a avut succes ca interpret de muzică uşoară în anii 40, devenind idolul bobby soxer-ilor. Cariera sa profesională a stagnat la începutul anilor 50, dar a revenit in 1954,dupa ce a câştigat premiul menţionat mai sus.Între anii 1951-1957 a fost căsătorit cu Ava Gardner.În 1925, din motive personale, speculate de conducerea Partidului Naţional Liberal, pentru care nu prezenta suficiente garanţii, prinţul Carol al II-lea renunţă, pentru a treia oară, la tron, hotărându-se să rămână în străinătate sub numele de Carol Caraiman. La 31.XII.1925 Consiliul de Coroană va ratifica renunţarea prinţului Carol al II-lea la tron, în favoarea fiului său, Mihai. În 1936, s-a născut atleta Iolanda Balaş-Söter; a corectat, în perioada 1957-1961, de 14 ori recordul mondial la săritura în înălţime, ridicându-l de la 1,75 m la 1,91 m; a deţinut recordul mondial (1,91 metri) între 1961 şi 1971; campioană olimpică (Roma, 1960, şi Tokyo, 1964); a intrat în Guiness Book pentru cele 142 de victorii consecutive; de 16 ori campioană naţională a României; preşedinte al FR de Atletism între 1991 şi 2005; preşedintele Fundaţiei Atletismului Românesc. În 1941, al doilea război mondial…La insistenţele guvernelor german şi italian, România declară război Statelor Unite. Între cele două ţări nu au loc operaţii militare directe, momentul marcând ruperea relaţiilor diplomatice.Au urmat peste puţini ani, bombardamentele anglo-americane asupra teritoriului României. În 1944, bunurile Teatrului Naţional din Bucureşti au fost cedate ruşilor, în contul despăgubirilor de război reglementate de Convenţia de Armistiţiu semnată la Moscova, la 12 sept. 1944. În 1950, la plenara Comitetului Central al PCR s-a hotarât trecerea la planurile economice de 5 ani – „cincinale”. Primul plan cincinal era stabilit pentru anii 1951-1955. La 15.12.1950, Marea Adunare Nationala a aprobat legea planului cincinal (12-13.12).În1965, a murit inginerul George (Gogu) Constantinescu, stabilit din 1912 în Anglia; a creat (în 1912) ştiinţa şi tehnica sonicităţii; a inventat şi a construit numeroase maşini şi dispozitive sonice (convertizorul sonic); pionier al construcţiilor de beton armat în România; membru al Academiei Române (n. 1881). În 1983, a murit actorul Amza Pellea. În 1992, a luat fiinţă formaţia de muzică folk–pop „Pasărea Colibri” avându–i ca membri pe: Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Florian Pittiş, Vladi Cnejevici. În 2002, Uniunea Europeană a invitat zece ţări candidate la aderare – Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Cipru şi Malta – să i se alăture începând cu data de 1 mai 2004. Numărul membrilor UE creşte astfel de la 15 la 25. Pentru România şi Bulgaria a fost fixat ca termen al aderării anul 2007.

Urmează să vedem ce s-a întâmplat într-o zi de 13 decembrie…Este ziua de prăznuire a Sf. Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei (Calendarul Creştin-Ortodox). Canonizat de Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi prăznuit în ziua morţii sale (13.XII.1693), mitropolitul Dosoftei (numele monahal al lui Dimitrie Barila), a fost un înalt ierarh ortodox şi un mare cărturar; a promovat introducerea limbii române în Biserică şi a depăşit, pentru prima oară la noi, modelul literaturii religioase; pentru aceasta este considerat „fondatorul poeziei române literare” (n. 1624). Este și „Ziua tipografilor români” (la 13/26.XII.1918 a avut loc o mare manifestaţie muncitorească la Bucureşti, pe Calea Victoriei, în faţa Teatrului Naţional, reprimată sângeros). Totodată, această zi este și „Ziua Etniei Tătare”; a fost decisă prin lege a Parlamentului României în 2006; data a fost aleasă datorită faptului că pe 13 decembrie 1917, Parlamentul tătarilor crimeeni a proclamat Republica Tătarilor Crimeeni şi a aprobat Constituţia statului. În1466, a murit sculptorul italian Donatello (Donato di Niccolo di Betto Bardi). Donato di Niccolò di Betto Bardi cunoscut sub numele de Donatello (n.cca. 1386, Florenţa – d. Florenţa) a fost un sculptor şi pictor italian, primul şi cel mai strălucit sculptor din pragul Renaşterii. În 1524, este confirmat la Istanbul, ca domn al Ţării Româneşti, Radu de la Afumaţi (1522–1529), în urma victoriilor obţinute de domnitorul român în perioada 1522–1524. În 1595, are loc lupta de la Areni; Ştefan Răzvan, domn al Moldovei (ridicat în scaun cu ajutorul lui Sigismund Bathory, principele Transilvaniei), este înfrânt şi ucis de Ieremia Movilă, adus domn de oastea polonă condusă de Jan Zamoyski.  În1642, Noua Zeelandă a fost descoperită de navigatorul olandez Abel Tasman. În1693, a murit Mitropolitul Dosoftei (Dimitrie Barila), mitropolit al Moldovei. Cunoscând elina, latina, slavona, poloneza şi ucraineana, traduce în româneşte „Psaltirea pre versuri tocmită”, prima operă în versuri titărită în româneşte. Dimitrie Barilă, cunoscut mai ales pe numele monahal Dosoftei, (n. 26 octombrie 1624, Suceava – d. la Żółkiew, în Polonia, azi Jovkva, Ucraina) a fost un cărturar român, mitropolit al Moldovei, poet şi traducător. În 2005 Biserica Ortodoxă Română l-a proclamat sfânt. În 1797, s-a născut scriitorul german Heinrich Heine, figură reprezentativă a romantismului târziu (d. 1856). În 1816, s-a născut Werner von Siemens, inginer şi industriaş german, inventatorul locomotivei electrice (1879); fondatorul renumitei companii ce-i poartă numele (m. 1892). În1863, Guvernul Kogălniceanu votează Legea secularizării averilor mânăstireşti, deziderat al Revoluţiei de la 1848. În 1865, s-a născut generalul David Praporgescu, erou al primului război mondial (d. 1916; a căzut în luptele de apărare de pe Valea Oltului, în timpul contraofensivei armatei germane). În 1886, s-a născut tenorul Nicolae Leonard (supranumit „prinţul operetei româneşti”) (d. 1928). În1900, s-a născut Ionel Perlea, dirijor şi compozitor stabilit în SUA din 1949 (m. 1970). În 1931, la Radiodifuziunea Română au fost iniţiate primele concursuri de scenarii radiofonice. În 1948, a murit dramaturgul Zaharia Bârsan (n. 1878) A fost fondatorul Teatrului Naţional din Cluj şi primul său director.În 1955, a murit fizicianul Alexandru Proca, stabilit la Paris în 1926; contribuţii în fizica particulelor elementare; considerat o notorietate mondială în domeniul particulelor numite „mezoni”, a căror existenţă a demonstrat–o teoretic; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (n. 1897). În 1981, generalul Jaruzelski decretează legea marţială în Polonia. Măsura era luată ca urmare a amplelor manifestări sociale organizate de sindicatul „Solidaritatea”. În 1983, a murit poetul Nichita Stănescu, membru post-mortem al Academiei Române (1990).Nichita Stănescu (n. Nichita Hristea Stănescu, 31 martie 1933, Ploieşti, judeţul Prahova — d. în Spitalul Fundeni din Bucureşti) a fost un poet, scriitor şi eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române. Considerat atât de critica literară cât şi de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română pe care el însuşi o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparţine temporal, structural şi formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii1960-1970. Nichita Stănescu a fost considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu şi Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime şi intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici şi poetici.A fost laureat al Premiului Herder. În1990, apare Legea 39 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Scopul declarat al acestei instituţii este: „organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa statului în timp de pace, cât şi de război”. În 1996, liderii Uniunii Europene au prezentat design–ul bancnotelor EURO. În 2003, preşedintele irakian Saddam Hussein este capturat în apropierea oraşului Tikrit. În 2005, are loc inaugurarea noului sediu din Bucureşti al Bibliotecii Academiei Române. În 2007, a fost semnat noul tratat al Uniunii Europene – Tratatul de la Lisabona care, conform prevederilor sale, trebuia să intre în vigoare la 1 ianuarie 2009. Noul Tratat are drept scop consolidarea capacităţii de funcţionare a UE prin sporirea eficienţei instituţiilor comunitare. De asemenea, Tratatul prevede ameliorarea caracterului democratic al UE prin extinderea competenţelor Parlamentului European şi introducerea Cărţii Drepturilor Fundamentale în sistemul juridic comunitar. Pînă în prezent nu au fost definitivate procedurile naţionale de aplicare a Tratatului de Republica Cehă, Polonia şi Germania, iar Irlanda este unica ţară care încă nu a ratificat Tratatul de la Lisabona

Urmează altă zi pe răboj și vom vedea ce s-a întâmplat într-o zi de 14 decembrie…În 1280, are loc prima atestare documentară a Sighişoarei. În 1458, atestarea documentară a municipiului Oneşti, printr-un act de danie emis de cancelaria lui Ştefan cel Mare. În 1467, 14-15, are loc bătălia de la Baia; victorie a lui Ştefan cel Mare asupra armatelor ungare, conduse de regele Matei Corvin, care invadaseră Moldova; a fost ultima încercare importantă de restaurare, prin mijloace militare, a suzeranităţii ungare asupra Moldovei şi a prilejuit lui Ştefan cel Mare prima sa manifestare pe plan internaţional ca învingător al regelui Ungariei.  În 1503, s-a născut Nostradamus (Michel de Nostre-Dame), astrolog, matematician şi medic francez autor al unei celebre culegeri de profeţii, „Centuriile”. Nostradamus ( d. 2 iulie, 1566), pe numele său real Michel de Nostredame, a fost un faimos medic, cabalist şi farmacist francez. Celebritatea sa se datorează lucrării Les Propheties, a cărei primă ediţie a apărut în 1555. De la publicarea sa, a devenit foarte populară în toată lumea, creându-se în jurul său un cult. În literatura tuturor timpurilor i s-a acordat titlul de prevestitor a tuturor marilor evenimente care se desfăşurau sau urmau să se întâmple în lume. În 1546, s-a născut astronomul danez Tycho Brahe; a făcut observaţii precise asupra poziţiilor aştrilor, care au servit elevului său Johannes Kepler (astronom şi matematician german) la descoperirea legilor de mişcare a planetelor (d. 1601). În 1704, a fost înfiinţat Spitalul Colţea, primul spital laic din Bucureşti şi din Ţara Românească, ctitorit de spătarul Mihai Cantacuzino.Spitalul a fost locul în care au profesat mari nume româneşti în domeniul medical precum Nicolae Creţulescu, cel care a pus bazele şcolii de microchirurgie. Spitalul Colţea a fost una din primele baze de învăţământ medical din România. A fost primul spital din Bucureşti, construit la 14 decembrie 1704, din iniţiativa spătarului Mihai Cantucuzino, pentru a fi un spital pentru săraci. Organizarea şi funcţionarea spitalului s-a făcut după modelul spitalului Ospedale di S. Lazzaro e Mendicanti din Veneţia. În 1799, a murit George Washington, general şi om politic american; comandant suprem al forţelor militare în timpul Războiului pentru independenţa coloniilor engleze din America de Nord (1775-1783); preşedintele Convenţiei constituţionale de la 1787; primul preşedinte al SUA (1789-1797) (n. 1732). În 1864, 14/26, a fost inaugurată Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti (la 2/14 noiembrie acelaşi an apăruse Decretul privind înfiinţarea acesteia).Şcoala Naţională de Arte Frumoase se înfiinţează şi ca urmare a demersurilor făcute de pictorii Theodor Aman şi Gheorghe Tăttărescu. Şcoala funcţionează cu secţiile pictură, sculptură, gravură, arhitectură, desen linear, estetică, istorie şi perspectivă. În această perioadă, şcoala are o durată de 5 ani. În 1904, se înfiinţeaza şi Şcoala de Arte Decorative. În 1909, Spiru Haret aprobă Regulamentul pentru administrarea interioară a Şcolii de Arte, regulament care instituie examenul de admitere, confirmă desprinderea Şcolii de Arhitectură aprobând o metoda de selecţie până la sfârşitul anului I. Durata studiilor era de 7 ani. Prin Legea învăţământului superior din 1931 şcolile de Arte Frumoase din România sunt transformate în Academii de Belle Arte. Primul rector este numit Camil Ressu. În 1942, Academia îşi schimbă din nou titlul în Şcoala Superioară de Arte din Bucureşti. În 1948, este înfinţat Institutul de Arte din Bucureşti, având în structura sa Facultăţile de Teatru şi Muzică, Coregrafie şi Arte Plastice, Arte Decorative şi Istoria Artei. În 1950, ia fiinţă Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”. Din 1990, Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” evoluează sub titulatura de Academia de Arte, iar, în prezent, Universitatea Naţională de Arte. În 1869, 14/26, s-a inaugurat oficial clădirea Universităţii din Bucureşti, construită, între 1857 şi 1869, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu; la decorarea faţadelor a lucrat şi sculptorul Karl Storck, care a realizat, în 1862, basorelieful de pe frontonul corpului central (distrus în urma bombardamentului aviaţiei americane din 15.IV.1944).Universitatea din Bucureşti, a fost fondată în 1864. Mai mulţi absolvenţi ai Universităţii s-au afirmat ca profesori şi cercetători la alte universităţi din lume, sau ca membrii ai Academiei Române şi ai unor academii din alte ţări, scriitori, politicieni, parlamentari, miniştri, prim-miniştri, preşedinţi, diplomaţi etc. O parte din facultăţile Universităţii sunt amplasate în Palatul Universităţii din Piaţa Universităţii. Universitatea din Bucureşti oferă numeroase programe de studii, la toate nivelurile şi formele de pregătire universitară.

În 1870, s-a născut publicistul transilvănean Ion Rusu-Abrudeanu, redactor la ziarul „Tribuna” din Sibiu; ulterior a scris pentru ziarele „Timpul”, „Adevărul” şi „Dimineaţa”, care apăreau la Bucureşti (m. 1934). În 1887, s-a născut Virgil Madgearu, economist, sociolog şi om politic ţărănist; contribuţii la elaborarea unei teorii economice privind fundamentarea doctrinei „statului ţărănesc”, pe baza analizei evoluţiei, structurii şi perspectivelor economiei româneşti; de mai multe ori ministru; adversar al Gărzii de Fier, a fost asasinat de legionari la 27.XI.1940, în pădurea Snagov; membru post-mortem al Academiei Române din 1990.Virgil Traian N. Madgearu (n. Galaţi — d. 27 noiembrie 1940, pădurea Snagov) a fost un economist român,sociolog, şi politician de stânga, membru prominent şi principal teoretician al Partidului Ţărănesc şi al succesorului său, Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ). A avut o importantă activitate ca eseist şi jurnalist şi s-a aflat pentru o lungă perioadă de timp în conducerea editorială a influentei reviste Viaţa Românească. A fost teoreticianul care a fundamentat doctria politică a curentului ţărănism. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române. A fost asasinat de un comando legionar care l-a pedepsit pentru poziţiile sale net antifasciste. În 1888, Hariclea Darclée debutează pe scena Operei Mari din Paris cu rolul „Margareta” din opera „Faust”. În 1910, are loc, la Issy-les-Moulineaux, lângă Paris, primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacţie, inventat şi pilotat de Henri Coandă. În 1911, la această dată exploratorul polar norvegian Roald Amundsen (1872-1928) a atins, în premieră, Polul Sud (însoţit de patru coechipieri, în sănii trase de câini); tot el este primul care a străbătut, în 1906, pasajul de Nord-Vest, din insula Groenlanda până în Alaska; în iunie 1928 a dispărut în regiunea Polului Nord, în timpul încercărilor de salvare a echipajului dirijabilului „Italia”. În 1916, 14/27, semnarea, la Iaşi, a unui protocol între împuterniciţi ai Guvernelor român şi rus privind transportarea la Moscova a tezaurului Băncii Naţionale a României, a cărui valoare în aur efectiv era de 314.580.456,84 lei aur, la care se adăugau 7.000.000 lei aur reprezentând valoarea bijuteriilor regale. La 16 februarie 1918 se va încheia, la Moscova, un protocol între reprezentanţii BNR şi ai Guvernului rus, prin care se confirma sosirea transportului şi depozitarea lui, iniţial, la Kremlin, apoi la Casa de împrumut şi depozite de stat a Rusiei. În 1918, s-a născut Radu Beligan, actor de teatru şi film, regizor de teatru; membru de onoare al Academiei Române din 2004. A pus bazele Teatrului de Comedie (1960), fiind director în perioada 1960–1968 (din filmografie „O noapte furtunoasă”, regia Jean Georgescu, „Iancu Jianu haiducul”, regia Dinu Cocea). În 1927, Irak-ul îşi câştigă independenţa faţă de Marea Britanie. În1939, are loc premiera filmului „Pe aripile vântului” (la Atalanta, SUA) cu Vivien Leigh, Clark Gable, Leslie Howard et Olivia de Havilland. În 1946, s-a născut cântăreaţa de muzică uşoară şi jazz Aura Urziceanu. Este cunoscută pentru dueturile sale muzicale cu Duke Elington, Quincy Jones sau Ella Fitzgerald; stabilită în Canada, Aura Urziceanu este singura solistă de naţionalitate română care a fost inclusă în prestigioasa publicaţie „The Grove International Encyclopedia of Jazz”.Aura Urziceanu (n. Bucureşti) este considerată una dintre cele mai importante voci româneşti ale genului; în acest sens, jazzologul şi interpretul Mihai Berindei o numeşte o „cântăreaţă autentică de jazz de clasă internaţională”. În primii săi ani de activitate a interpretat muzică uşoară, iar mai târziu a abordat şi repertoriul de muzică populară românească. În1946, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a ales oraşul New York ca sediu permanent al forului mondial; piatra de temelie a fost pusă la 24.X.1949 (de Ziua Naţiunilor Unite), sediul fiind inaugurat la 13.X.1952 (zona, de 18 acri, situată între străzile 42 şi 48 din cartierul East Manhattan, aparţine tuturor statelor membre ale ONU). În 1946, a murit Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, prozator român, membru şi vicepreşedinte al Academiei Române. În 1955, la această dată a fost trimisă Guvernului român comunicarea oficială privind admiterea României în rândul statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (de către Dag Hammarskjold, secretarul general al organizaţiei din acea perioadă); cererea oficială de admitere a ţării noastre în forumul mondial a fost prezentată, la 10.VII.1947 (la câteva luni după crearea ONU), primului secretar general al organizaţiei, Trygve Lie, de către ministrul român al afacerilor străine; în condiţiile create de începutul războiului rece, precum şi de faptul că România nu era recunoscută ca stat cobeligerant, admiterea sa în ONU a fost tărăgănată, deşi Guvernul român a revenit cu cereri în anii 1948, 1952 şi 1954, declarându-şi, de fiecare dată, voinţa de a accepta şi a duce la îndeplinire obligaţiile decurgând din Carta ONU; primul ambasador al României la Naţiunile Unite a fost profesorul Athanase Joja. În 1960, a fost creată Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică – OECD, în baza unui acord semnat la Paris de 18 ţări europene, de SUA şi de Canada (îşi va începe activitatea la 30.IX.1961); în prezent numără 30 de ţări membre; OECD reprezintă, în esenţă, cadrul organizatoric şi juridic înăuntrul căruia ţările membre studiază probleme comune din domeniile economiei, energiei, comerţului, mediului, educaţiei, forţei de muncă şi programelor sociale, comunicării etc., în vederea găsirii de soluţii pentru armonizarea lor. În1962, a murit geograful şi etnologul Simion Mehedinţi, creator al şcolii române moderne de geografie; director, între anii 1907 şi 1920, a revistei „Convorbiri literare”, unde a publicat, pe lângă articole literare şi povestiri, numeroase studii şi recenzii pe teme foarte variate (literatură română şi străină, estetică, filosofie, artă, istorie, etnografie, politică şi finanţe, probleme de cultură şi educaţie); membru titular al Academiei Române din 1915 (n. 1868). În 1972, încheierea programului spaţial Apollo 17: ultimul echipaj compus din astronauţii americani Eugene Cernan şi Harrison Schmitt a părăsit Luna, iar de atunci nici un om nu a mai păşit pe suprafaţa selenară.  În 1995, a fost semnat, la Paris, Acordul de pace de la Dayton, care a pus capăt războiului civil din Bosnia-Herţegovina, dintre armatele sârbilor, musulmanilor şi croaţilor, conflict ce a durat mai bine de trei ani şi jumătate (1991-1995); Acordul (negociat în oraşul american Dayton/Ohio, în noiembrie 1995) a fost semnat de către preşedinţii Bosniei-Herţegovina (Alija Izetbegovici), Croaţiei (Franjo Tudjman) şi R. F. Iugoslaviei (Slobodan Miloşevici) şi de către reprezentanţi ai Uniunii Europene (Franţa, Germania, Marea Britanie), F. Ruse şi ai SUA. În 2000, a fost închisă definitiv centrala nucleară de la Cernobîl – Ucraina; aici, la 26 aprilie 1986, a avut loc cel mai mare accident nuclear din istorie – la unul dintre reactoarele centralei a avut loc o gravă avarie, în urma căreia s–au produs puternice radiaţii, cu implicaţii ecologice resimţite şi astăzi (specialişti apreciază că intensitatea radiaţiilor a fost echivalentă cu 500 de bombe de la Hiroshima). În 2001, au fost distribuite monedele EURO ce urmau a fi utilizate pentru plată după data de 01.01.2002. În 2008, 14/15, a murit, în SUA, economistul american de origine română Anghel Rugină; membru de onoare al Academiei Române (n. 1913, la Galaţi)

Urmează să vedem ce s-a întâmplat într-o zi de 15 decembrie…În 37 d.Hr, s-a născut împăratul roman Nero (pe adevăratul nume, Lucius Domitius Claudius Nero); a domnit între anii 54 şi 68. d.Hr., fiind ultimul din dinastia iulio-claudică; a instituit o guvernare autoritară şi crudă, soldată cu asasinate celebre (mama sa – Agrippina, fratele său – Britannicus, soţia sa – Octavia şi Seneca, profesorul şi mentorul său); în anul 64, un uriaş incendiu a mistuit Roma; bănuit de declanşarea acestuia, Nero a dat vina pe primii creştini şi a început persecuţiile împotriva lor (m.9.VI.68 d.Hr., s-a sinucis) (d. 68).Nero Claudius Caesar Augustus Germanicus a fost al cincilea împărat roman al dinastiei iulio-claudiene. În1802, s-a născut Bolyai János, matematician de origine maghiară din România; unul dintre creatorii geometriei neeuclidiene, alături de Nikolai Lobacevski şi Bernhard Riemann. În 1832, s-a născut inginerul francez Alexandre Gustave Eiffel, promotor de seamă al construcţiilor metalice; a proiectat şi construit vestitul turn din Paris care-i poartă numele (m. 1923). În 1840, rămăşiţele pământeşti ale lui Napoleon I au fost aduse în Franţa de pe Insula Sfânta Elena, locul în care a murit, şi depuse în Domul Invalizilor din Paris. În 1852, s-a născut fizicianul francez Henri Becquerel; a descoperit fenomenul de radioactivitate la uraniu (1896); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1903, împreună cu conaţionalii săi Pierre şi Marie Curie (d. 1908). În 1860, 15/27, împăratul Austriei, Franz Joseph I, hotărăşte alipirea Banatului la Ungaria, fără a ţine seama de cererea românilor bănăţeni de a se înfiinţa în Banat un „Căpitanat român”. La Conferinţa naţională a fruntaşilor politici români din Banat de la Timişoara (18-19.XI.1860), fusese adoptată o moţiune prin care se cerea autonomia Banatului (teritoriul acestuia urmând să fie numit „Căpitanatul român”) sau să fie încorporat la Transilvania (devenită autonomă). În 1862, 15/27, apare, la Bucureşti (iniţial de două-trei ori pe săptămână, iar de la 1/13.VIII.1863, cotidian), gazeta politică şi literară „Buciumul” (care continuă gazeta cu acelaşi nume apărută la Paris în 1857), sub redacţia lui Cezar Bolliac; gazeta sprijină reformele promovate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza; criticând, de pe poziţii liberal-moderate, atât pe conservatori, cât şi pe „roşii” (liberalii), devine, în cele din urmă, oficiosul Opoziţiei (îşi încetează apariţia la 5/17.XII.1864). În 1868, concertul inaugural al „Societăţii Filarmonice Române”, sub bagheta lui Eduard Wachmann, primul director al orchestrei. În program au fost lucrări de Mozart, Haydn, Beethoven, Mendelssohn Bartholdy. În 1871, 15/27, apare gazeta politică şi literară „Adevărul”, seria I, săptămânal, la Iaşi, până la 5/17 mai 1872. Publicaţia a contribuit la formarea şi afirmarea opiniei publice democratice româneşti, oglindind, în acelaşi timp, năzuinţele şi lupta poporului român pentru formarea statului naţional unitar şi pentru integritatea teritorială a ţării. În 1876, a luat fiinţă Cercul Militar al ofiţerilor din garnizoana Bucureşti, actualul Cerc Militar Naţional; Construcţia Palatului Cercului Militar Naţional, sediul de astăzi al instituţiei, a început în anul 1911 şi s–a încheiat în 1923. În 1885, apare, la Bucureşti, revista modernistă „Analele literare”, editată de Mircea C. Demetrescu (până 1888). În 1887, apare primul număr al publicaţiei lunare „Revista Nouă”, condusă de Bogdan Petriceicu Hasdeu. În 1887, s-a născut Cella Delavrancea, pianistă, critic muzical şi profesor; fiica scriitorului Barbu Ştefănescu-Delavrancea (m. 1991). În 1926, s-a născut medicul Mircea Olteanu; specialist în oftalmologie, s-a afirmat în domeniul chirurgiei plastice, reparatorii şi estetice; se numără printre primii chirurgi din lume care a operat nou-născuţi sub anestezie generală; membru de onoare al Academiei Române din 1992. În 1944, reapare la Bucureşti, zilnic, ultima serie a revistei „Bilete de papagal”, director Tudor Arghezi (16 dec. 1944 – 12 feb. 1945). În 1948, este înfiinţată Opera Maghiară de Stat din Cluj. În 1951, s-a născut Ioan Luchian Mihalea, fondatorul şi dirijorul grupului vocal studenţesc „Song” (m. 1993). În 1964, oficialităţile canadiene au arborat pentru prima dată actualul lor steag, reprezentând o frunză roşie de arţar. În 1965, navetele spaţiale americane „Gemini 6″ şi „Gemini 7″ au realizat prima întâlnire în spaţiu. În 1966, a murit Walt Disney, producător, desenator şi regizor american de filme de animaţie; s-a afirmat iniţial ca designer publicitar şi caricaturist; în 1921 a realizat primele filme de desene animate; a fost şi realizator de filme documentare consacrate vieţii animalelor; fondatorul unui vast imperiu comercial; creator al parcurilor de distracţii Disneyland (California) şi Disneyworld (Florida).Walter Elias Disney (n. 5 decembrie, 1901) a fost un regizor, producător, animator, scenarist şi antreprenor american , câştigător de 22 de ori al premiilor Oscar. Numele său este unul comun în orice casă americană şi este foarte bine cunoscut chiar şi în rândul copiilor. Walt Disney este cunoscut mai ales ca şi producător de film, precum şi ca un inovator al animaţiei şi al parcurilor tematice. A fost nominalizat la 61 de premii Oscar şi la şapte premii Emmy, deţinând recordul pentru cele mai multe nominalizări la Oscar. Disney şi echipa sa au creat unele din cele mai bune filme din lume (Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici, Cenuşăreasa, 101 Dalmaţieni, Bambi, Doamna şi vagabondul, Alice în Ţara Minunilor, Peter Pan, Frumoasa din pădurea adormită, Mary Poppins, Pinocchio) şi unele din cele mai cunoscute personaje, inclusiv cel pe care majoritatea îl consideră alter-ego-ul său, Mickey Mouse. În1970, naveta spaţială sovietică „Venera 7″ a efectuat prima asolizare a unei sonde pe planeta Venus; sonda a transmis timp de 23 de minute. În 1972, România a devenit membră a FMI şi a Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, instituţii specializate ale ONU. În 1990, liderii PNL, PNŢCD, PSDR, PER şi UDMR au semnat documentul de constituire a Convenţiei Naţionale pentru Instaurarea Democraţiei, care va deveni Convenţia Democrată din România (CDR) (26 nov. 1991).

Trecem acum la următoarea zi și vedem ce s-a întâmplat în 16 decembrie…În 1554, la Wilno (Polonia), este parafat „Tratatul de alianţă şi de pace eternă” între Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei şi Sigismund al II–lea August, regele Poloniei. În 1770, s-a născut Ludwig van Beethoven, compozitor german. În 1773, în coloniaia britanică Province of Massachusetts Bay, devenită ulterior statul american Massachusetts, în rada portului Boston, coloniştii distrug prin scufundare o mare cantitate de încărcături de ceai, din cauza mentinerii de catre Anglia, pentru colonii, a unei taxe aferente acestor importuri. Evenimentul, cunoscut ca „Boston Tea Party” devine una din scânteile Revoluţiei americane (1776 – 1784). În 1848, 16/28, Adunarea naţională a fruntaşilor români transilvăneni adoptă, la Sibiu, o petiţie naţională în care protestează împotriva „uniunii” forţate a Transilvaniei cu Ungaria. În 1859, a murit Wilhelm Grimm, filolog şi folclorist german; în colaborare cu fratele său, Jacob, a publicat „Legendele eroice germane” şi o culegere de „Poveşti” cuprinzând folclor german transcris în variante autentice (n. 1786). În 1859, s-a născut profesorul Vasile Tarnavschi, unul dintre teologii de seamă ai Ortodoxiei române, specializat în „Vechiul Testament”; decan al Facultăţii de Teologie, rector al Universităţii din Cernăuţi (1918-1920) (m. 1945). În 1860, s-a născut generalul Ion Dragalina; în primul război mondial, în fruntea Armatei I, a condus apărarea de la Jiu, în cursul căreia a fost rănit mortal (m. 1916). În 1894, a murit arhitectul Alexandru Orăscu; promotor al clasicismului (clădirea veche a Universităţii şi hotelul „Bulevard” din Bucureşti, hotelul „Continental” din Constanţa ş.a.); primul preşedinte al Societăţii Arhitecţilor Români (1891-1894); participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească; preşedinte al Ligii Culturale (1890-1892). În 1918, Decret privind exproprierea pământului. Începutul reformei agrare (între 1918–1921 s-au expropriat de la vechii proprietari aproximativ șase milioane hectare de pamânt ce au fost împărţite ţăranilor, modificându–se astfel structura proprietăţii în noua Românie). În 1938, s-a înfiinţat, prin Decret-lege, Frontul Renaşterii Naţionale, organizaţie politică unică în stat (primul partid „de masă” din istoria României), având drept scop sprijinirea monarhiei şi a regimului autoritar al regelui Carol al II-lea; şeful suprem al FNR era regele; totodată, s-a reorganizat şi formaţiunea „Straja ţării”. În 1943, a murit arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti; autor al unor importante edificii social-culturale: mausoleul lui Vasile Alecsandri de la Mirceşti, biserica Copou din Iaşi, Muzeul Nţional de Artă (azi Muzeul Ţăranului Român) din Bucureşti, noile clădiri ale Universităţii din Bucureşti ş.a.; membru de onoare al Academiei Române. Nicolae Ghica-Budeşti (n. 22 decembrie 1869, Iaşi – d. Bucureşti) a fost un arhitect român, promotor al renaşterii vechii arhitecturi româneşti şi al afirmării specificului naţional, al stilului neoromânesc în arhitectură. Din 1930 a fost membru de onoare al Academiei Române. A fost şi membru al Comisiei monumentelor istorice.După planurile arhitectului s-a construit Muzeul de etnografie, artă naţională, artă decorativă şi industrială, astăzi Muzeul Ţăranului Român (în etape, între anii 1912 şi 1939). În 1944, Al doilea război mondial. Ultima ofensivă germană în Vest: „Ofensiva din Ardeni”. În1944, reapare zilnic (până la 12.II.1945), la Bucureşti, ultima serie a revistei „Bilete de papagal”, sub direcţia lui Tudor Arghezi (prima serie a revistei de format liliputan a apărut, zilnic, între 2.II.1928-10.VIII.1929 şi 15.VI.-5.X.1930, continuată, săptămânal, între anii 1937 şi 1938). În 1945, la Moscova, are loc Conferinţa miniştrilor Afacerilor Externe ai URSS, SUA şi Marii Britanii. În privinţa României, Conferinţa hotărăşte recunoaşterea guvernului condus de Petru Groza, dar cere includerea câte unui reprezentant al PNL şi PNŢ precum şi organizarea de alegeri libere. În 1970, a avut loc premiera filmului „Love Story”, regia Arthur Hiller, film ce a avut un imens succes de public (protagonişti: Ali Mac Graw şi Ryan O´Neal). În1971, a fost adoptată, de către Adunarea Generală a ONU, Convenţia privind interzicerea producerii, perfecţionării şi stocării armelor bacteriologice (biologice) şi cu toxine şi distrugerea lor (deschisă spre semnare la 10.IV.1972, la Washington, Moscova şi Londra, Convenţia va intra în vigoare la 26.III.1975). În 1989, izbucnesc manifestaţiile antidictatoriale şi anticomuniste de la Timişoara; începutul Revoluţiei române. De la nemulţumiri locale (hotărârea judecătorească după care pastorul reformat Laszlo Tokes urma să fie strămutat în altă localitate), se ajunge la revendicări pe plan politic. Timişorenii se strâng în Piaţa Catedralei. În noaptea de 16 spre 17 decembrie au loc confruntări între manifestanţi şi forţele de ordine. În 1998, în cursul operaţiei Desert Fox, forţele aliate lansează, în trei zile, circa 500 de rachete asupra Irakului, ca urmare a creşterii tensiunii între Irak şi ONU. În 2010, România a fost acceptată în unanimitate ca membru cu drepturi depline în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA); acordul de aderare a României la Convenţia Agenţiei Spaţiale Europene a fost semnat la data 20 ianuarie 2011, şi reprezintă încheierea unui proces de negociere între autorităţile române şi Agenţia Spaţială Europeană şi de pregătire a entităţilor române pentru participarea la programele şi proiectele ESA. Accesul direct la sistemele spaţiale ESA permite ţării noastre dezvoltarea unor aplicaţii spaţiale pentru agricultură, mediu, transporturi, măsurarea dezastrelor naturale şi telemedicină.

Trecem acum la următoarea zi și vom vedea ce s-a întâmplat în 17 decembrie…În 1273, a murit unul dintre marii poeţi ai literaturii persane, Jalal Al-Din Rumi (n. 1207). În 1813, a murit Antoine Augustin Parmentier, farmacist militar şi agronom francez. A ajutat la răspândirea culturii cartofului în Franţa, în special prin publicarea unei lucrări privind compoziţia chimică a acestuia. În afara de faptul ca a popularizat aceasta leguma, Parmentier a reformat morăritul şi panificaţia. Este cel care a adoptat vaccinarea împotriva variolei în armata lui Bonaparte. A fost, de asemenea, interesat de farmacie, care era prima sa profesie, igienă, alimentaţie şi chiar de artă. În 1843, 17/29, s-a născut (la Neuwied/Germania) regina Elisabeta (cunoscută sub pseudonimul literar Carmen Sylva), prima regină a României, soţia regelui Carol I; membră de onoare a Academiei Române 1881 (d. 1916). În 1851, ia fiinţă, temporar, Conservatorul de muzică din Bucureşti, din iniţiativa profesorilor Ioan Andrei Wachmann şi Ludovic Wiest (reînfiinţat în 1864, sub conducerea lui Alexandru Flechtenmacher).Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti a fost creată în iunie 1863 printr-un decret al Consiliului de Miniştri, prezidat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. La acea vreme se dorea ca noua instituţie să includă două şcoli principale de artă: Institutul de muzică vocală şi Şcoala de muzică instrumentală cu filiale atât în Bucureşti cât şi în Iaşi. Astfel, la 6 octombrie 1864, Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune şi-a deschis porţile pentru tinerii dornici să studieze şi să devină faimoşi în lumea muzicii. Sub conducerea compozitorului Alexandru Flechtenmacher, Conservatorul a devenit o instituţie europeană specializată în educaţia muzicală vocală şi instrumentală, având clase de vioara, solfegiu, cor bisericesc, canto, pian şi armonie. În 1900, a apărut prima clasă de muzică de cameră, iar în 1905, prima clasă de compoziţie, condusă de Alfonso Castaldi. În perioada interbelică, a început studierea contrapunctului, orchestraţiei, esteticii şi istoriei muzicii. La 17 iulie 1931 au fost îndeplinite toate condiţiile pentru a-l transforma într-o instituţie de învăţământ superior sub numele de Academia Regală de Muzică şi Arta Dramatică. În 1863,17/29, s-a născut Ion Vidu (m. 1931), compozitor, dirijor si folclorist, autor de piese corale („Ana Lugojana”), muzica vocal-simfonica religioasa si culegeri folclorice. În 1863, domnitorul Alexandru Ioan Cuza promulgă „Legea secularizarii averilor mânăstireşti”. În urma aplicării acestei legi, un sfert din teritoriul tarii devenea patrimoniul statului. În 1869, 17/29, a murit Gavriil Munteanu, pedagog (director al primului gimnaziu românesc din Braşov, autor de manuale), publicist şi traducător (a tradus din scriitorii latini clasici Tacit şi Horaţiu); membru fondator al Academiei Române din 1866 (n. 1812). În1873, 17/29, s-a născut Ovid Densuşianu, filolog, lingvist, folclorist şi istoric literar; membru titular al Academiei Române din 1918 (m. 1938). În 1874, a fost înfiinţată, de către marii proprietari de imobile şi cu sprijinul statului, „Societatea de credit urban Bucureşti”. În 1885, 17/29, a murit Giovenale Vegezzi-Ruscalla, publicist şi om politic italian; în 1830 a întreprins o călătorie de studii în Transilvania şi Banat, după care, la întoarcerea în Italia, a învăţat limba română şi a declanşat o vastă campanie de apărare a drepturilor românilor; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1869 (n. 1799. A susţinut Unirea Principatelor, a fost cetăţean de onoare al României, diplomat. A tradus poezii din Vasile Alecsandri şi a susţinut un curs de istorie şi de literatură română la Universitatea din Torino. La Congresul de la Paris din 1865, când se dezbătea problema României, Vegezzi-Ruscalla l-a determinat cu succes pe Cavour să activeze în favoarea României. În 1890, 17/29,  se înfiinţează, pe lânga Universitatea din Bucureşti, „Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor” (Liga culturală); îşi va începe activitatea în mod oficial la 24.I.1891; Liga a desfăşurat o bogată activitate culturală şi politică de sprijinire a luptei poporului român de pe ambele părţi ale Carpaţilor pentru unitatea sa politică, reuşind ca până în 1914 să-şi creeze numeroase secţiuni în majoritatea oraşelor din ţară şi în unele centre universitare din străinătate: Paris, Londra, Berlin, Anvers, Bruxelles ş.a. În 1914, își schimbă titulatura în „Liga pentru unitatea politică a tuturor românilor”. În 1891, 17/31, a murit Ion Ionescu de la Brad, agronom şi economist; întemeietorul şcolii româneşti de agronomie; membru de onoare al Academiei Române din 1884 (n. 1818).  În1893, s-a născut Dumitru I. Bagdasar, medic neurochirurg; a pus bazele practicii neurochirurgicale în România; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (d. 1946). În 1938, premiera piesei „Jocul de–a vacanţa” de Mihail Sebastian, la Teatrul de Comedie din Bucureşti, în regia lui Sică Alexandrescu; din distribuţie au făcut parte V. Maximilian şi George Vraca. În  1971, Marea Adunare Naţională adoptă Legea nr. 24, a cetăţeniei române, care prevedea pierderea cetăţeniei române de către cei care pleacă din ţară în mod clandestin sau fraudulos şi de către cei care, aflându–se în străinătate, se fac vinovaţi de „fapte ostile”. În 1989, 17-20, la Timişoara manifestaţiile antidictatoriale şi anticomuniste iau amploare. La ordinele lui Ceauşescu, se trage în manifestanţi, din Piaţa Libertăţii până la Operă, în zona Podului Decebal, pe Calea Lipovei. TAB–urile  şi tancurile blochează intrările în oraş, elicoptere efectuează zboruri de supraveghere.

Am ajuns la ultima zi din această săptămână și vom vedea ce s-a întâmplat într-o zi de 18 decembrie…Această zi este „Ziua Internaţională a Migrantului”; marcată, anual, pe baza Rezoluţiei 55/93 din 4.XII.2000, a Adunării Generale a Naţiunilor Unite (în aceeaşi zi, prin Rezoluţia 45/158, fusese adoptată Convenţia Internaţională pentru Protecţia Drepturilor tuturor Muncitorilor Emigranţi).În același timp, aceasta este și „Ziua Minorităţilor Naţionale din România”, sărbătorită pe baza unei hotărâri a Guvernului din decembrie 1998 (la 18.XII.1992, Adunarea Generală a ONU a adoptat o hotărâre în legătură cu drepturile minorităţilor etnice, religioase şi lingvistice). În 1737, a murit Antonio Stradivari, celebru constructor italian de viori (n. ~1644) Antonio Stradivari a făurit aproximativ 1100 instrumente din care 600 ramase (cunoscute) astăzi. A construit în atelierul său din Cremona viori, viole, celli, ghitare dar şi o harpă. Actualmente se află în proprietatea academiei de muzică din Neapole, Italia. Intrumentele sale sunt, pe lângă sunetul deosebit şi rareori egalat, o investiţie financiară foarte bună, în ultimii 30 de ani preţul instrumentelor sale crescând de peste 200 de ori, ajungându-se astăzi la 5-6 milioane de Euro, şi sunt în continuă creştere. În 1803, a murit Johann Gottfried Herder, scriitor şi filosof german. În 1824, 18/29, s-a născut Vasile Maniu, publicist, scriitor, istoric (a cercetat originea poporului român, încercând să definească conceptul de naţiune română) şi om politic liberal; membru titular al Societăţii Academice Române din 1876 (m. 1901). În 1846, a murit mitropolitul Veniamin Costache, cărturar, traducător şi poet; alături de Gheorghe Asachi, a avut o contribuţie însemnată în organizarea învăţământului de toate gradele din Moldova (n. 1768). În 1865, în Statele Unite ale Americii a fost abolită sclavia, odată cu intrarea în vigoare a celui de-al 13-lea amendament al Constituţiei. În 1880,  apare, în Monitorul Oficial, ordinul de înfiinţare a Şcolii Normale Superioare din Bucureşti (va începe să funcţioneze din ianuarie 1881), sub direcţia lui Ion Zalomit; a luat fiinţă ca anexă a Universităţii din Bucureşti, existenţa ei fiind considerată, în epocă, absolut necesară pentru pregătirea pedagogică a viitorilor profesori. În 1901, a avut loc, la Bucureşti, concertul inaugural al Societăţii corale „Carmen”, înfiinţată de D. G. Kiriac, la 1/14 iunie acelaşi an, Societatea avea ca scop răspândirea şi cultivarea muzicii în popor. În 1917, a murit (la Tokyo) Nicolae Dimitrie Xenopol, prozator (se numără printre primii susţinători ai realismului la noi) şi om politic liberal (şef de cabinet al lui I. C. Brătianu între anii 1885 şi 1914, deputat, ministru al industriei şi comerţului, ministru plenipotenţiar al României în Japonia); fratele istoricului A. D. Xenopol. În 1922, la Dayton (SUA) se efectuează primul zbor de încercare cu elicopterul conceput şi realizat de inginerul american de origine română George de Bothezat (n. 1883 – d. 1940). În 1923, Muzeul Militar Naţional, creat în aprilie 1914 ca secţie militară a Muzeului Naţional al României, a fost transformat în instituţie de sine stătătoare. Muzeul Militar Naţional din Bucureşti a fost înfiinţat în 18 decembrie 1923 prin Înaltul Decret nr. 6064, semnat de regale Ferdinand I al României. Primul director al muzeului a fost Generalul Constantin Ştefănescu-Amza. În1944, Armata a IV–a Română intră pe teritoriul Cehoslovaciei pentru a participa la operaţiile militare desfăşurate împotriva armatei germane. În 1946, s-a născut regizorul american Steven Spielberg; de trei ori câştigător al premiului Oscar şi producătorul de film cu cel mai bun succes financiar al tuturor timpurilor; filmele sale au avut încasări de aproape 8 miliarde de dolari la nivel mondial („Jurasic Park”, „Lista lui Schindler” – Premiul Oscar). În 1979, Adunarea Generala a ONU adoptă Convenţia ce apară femeia împotriva discriminarii în domeniul politic, economic, social şi cultural; România va ratifica Convenţia la 7 ianuarie 1982. În 1991, semnarea, la Srasbourg, a actului de aderare a României la Convenţia Culturală Europeană. Convenţia Culturală Europeană a fost încheiată, sub egida Consiliului Europei, la Paris, la 19.XII.1954. În 1993, a murit actorul Gheorghe Cozorici (n. 1933). În 1995, a murit inginerul german Konrad Zuse, inventatorul primului calculator din lume; în 1938 el a realizat un prim computer mecanic – Z1; câţiva ani mai târziu, în 1941, a construit primul computer electronic programabil din lume – Z3 (n. 1910). În 2010, a murit actriţa Rodica Tapalagă (n. 1939). Cei mai mulţi regizori au preferat să o distribuie în comedii. De abia în cea de-a doua parte a carierei sale, directorii de scenăau înţeles că Rodica Tapalagă era actorul total, cel care declamă, cântă, dansează, ne face să râdem şi să plângem, deopotrivă. Rodica Tapalagă a creat roluri memorabile pe scenele Teatrului „Naţional” din Craiova, Teatrului „Nottara”, Teatrului „Mic” şi Teatrului „Bulandra” din Bucureşti. Televiziunea a reprezentat o componentă esenţială a personalităţii sale artistice. Rodica Tapalagă se confundă, pur şi simplu, cu istoria divertismentului de televiziune din România. Nici participările sale la radio nu au fost mai prejos. Actriţa a fost distinsă, la Galele Uniter 2001, cu Premiul pentru întreaga activitate. În 2011, a murit Vaclav Havel, om politic şi scriitor ceh; simbol al disidenţei anticomuniste şi al renaşterii democraţiei în Europa de Est; unul dintre întemeietorii mişcării contestatare „Carta 77″; arestat şi închis de mai multe ori în perioada 1977-1989 pentru atitudinea sa anticomunistă; ultimul preşedinte al Cehoslovaciei (1989-1992) şi primul preşedinte al Republicii Cehe (1993-2003) (n. 1936)

Pentru astăzi voi încheia cele câteva momente de istorie din mașina timpului. Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!

Al dumneavoastră,

Nicolae Uszkai

Surse foto:

Wagon Wheels Decorative Wooden