Pe data de 10 august 1856 a fost înființată prima grădină botanică din România

Grădina Botanică, fondată în 1856, poartă numele fondatorului său, medicul și naturalistul Anastasie Fătu. Este prima grădină botanică universitară din România și cea mai mare din țară, fiind remarcabilă prin numărul vast de specii vegetale și prin măsurile speciale de conservare aplicate. Amplasată pe Dealul Copou și extinsă continuu începând din 1963, Grădina Botanică se întinde acum pe o suprafață de 87,95 hectare, organizată în 10 secții distincte: Sistematică, Fitogeografică, Complexul de Sere, Flora și Vegetația României, Silvostepa Moldovei, Biologică, Plante Utile, Dendrarium, Ornamentală și Rosarium.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Anastasie_F%C4%83tu#/media/Fi%C8%99ier:Anastasie_F%C4%83tu_(1).jpg

Colecțiile actuale ale Grădinii Botanice includ 7.530 de taxoni vegetali din diverse regiuni biogeografice, cultivați atât în condiții protejate, cât și în aer liber. Mediul natural oferă un cadru excelent pentru conservarea fondului genetic al plantelor indigene și exotice, pentru educație, cercetare și recreere.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Gr%C4%83dina_Botanic%C4%83_din_Ia%C8%99i#/media/Fi%C8%99ier:The_Ia%C8%99i_Botanical_Garden,main_entrance(east).JPG

Grădina Botanică din Iași se evidențiază prin valoarea patrimonială a colecțiilor științifice și prin secția dedicată persoanelor cu dizabilități de vedere, unde plantele bogate în uleiuri eterice sunt însoțite de explicații în alfabetul Braille.

Un alt aspect remarcabil este prezența a două exemplare de tei argintii, provenite din drajonii Teiului lui Eminescu, plantați în 1981 în secția Biologică.

În fiecare an, între februarie și august, Grădina Botanică găzduiește colecții de azalee, camelii, orhidee, crotoni, cactuși, bonsai, lalele, irisi, narcise, trandafiri și dalii. Din septembrie până în noiembrie, sub genericul „Flori de toamnă”, sunt expuse crizanteme, fructe, semințe, legume și dovleci decorativi, atrăgând anual peste 330.000 de vizitatori din țară și din străinătate.

Grădina Botanică colaborează cu peste 450 de instituții naționale și internaționale. Din anul 2000, este membru fondator al Asociației Grădinilor Botanice din România și face parte din International Plant Exchange Network (2009) și Botanical Gardens of Coimbra Group Universities (2011).

Printre secțiile notabile se numără:

• Sistematică (4,6 ha): Prezintă clasificarea filogenetică a regnului vegetal, incluzând un bazin pentru plante acvatice și diverse stâncării.
• Fitogeografică (11,57 ha): Reunește 940 taxoni grupați după originea geografică.
• Complexul de Sere: Cultivă 2.200 de taxoni tropicali, subtropicali și mediteraneeni pe o suprafață de 5.000 m².
• Flora și Vegetația României (21,76 ha): Expune 717 taxoni din România, grupați pe provincii istorice.
• Silvostepa Moldovei (19,89 ha): Conservă 200 taxoni din ecosistemele silvostepei moldovenești.
• Biologică (5,41 ha): Prezintă adaptările plantelor la mediu și influența omului asupra acestora.
• Plante Utile (1,35 ha): Reunește 766 taxoni cu valoare alimentară sau medicinală.
• Dendrarium (18,029 ha): Găzduiește 207 taxoni de plante lemnoase indigene și exotice.
• Ornamentală (3,21 ha): Include 1.684 taxoni de plante ornamentale și o subsecție pentru persoanele cu dizabilități de vedere.
• Rosarium (1,6 ha): Prezintă aproximativ 800 de specii și soiuri de trandafiri, organizate în grupe horticole.

Din 2008, Grădina Botanică dispune de un Laborator pentru micropropagare și prezervare a germoplasmei, specializat în biotehnologii moderne pentru conservarea plantelor de valoare horticolă sau ecologică.

Grădina Botanică include și un herbar cu peste 47.812 coli, o bibliotecă cu 16.140 cărți și 6.950 reviste, precum și un muzeu cu mostre de fructe, semințe și esențe lemnoase.

Publicația „Journal of Plant Development”, editată de Grădina Botanică, este disponibilă în sistem Open Access și are atribuit prefixul DOI începând cu volumul 25/2018. Revista este inclusă în mai multe baze de date internaționale și surse de indexare electronice.

Sursa: https://www.uaic.ro/gradina-botanica-anastasie-fatu/