S-a întâmplat în 17 iulie 1436
de Nicolae Uszkai, Brașov

S-a întâmplat în 17 iulie 1436: Prima atestare a Chişinăului (azi, capitala Republicii Moldova), pe atunci un simplu sat din ţinutul Lăpuşna. Hrisovul, întocmit pe 17 iulie 1436 la Vaslui, reprezintă cea mai veche atestare documentară a Chişinăului. Prin acest act, domnii Ţării Moldovei Ilie şi Ştefan au dat şi i-au întărit lui Oancea-logofăt pentru credincioasa slujbă mai multe sate pe Răuţ, între care Procopinti, Macicauti şi Cozărăuți. Privitor la stabilirea hotarelor acestor sate, în documentul menţionat, între altele, se precizează: „…şi la Bâc, de cealaltă parte, pe valea ce cade în dreptul Cheșenăului lui Acbas, la izvorul unde este Seliştea Tătărească în dreptul păduricii”.

Potrivit tradiţiei, izvorul amintit în hrisov curgea la poalele Colinei Mazarachi. Lângă apele naturale din preajma Colinei Mazarachi s-au construit şi primele case ale Chişinăului. Originalul documentului se păstrează la Arhiva Centrală a Documentelor Istorice din Varşovia.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Chi%C8%99in%C4%83u#/media/Fi%C8%99ier:Actul_de_prim%C4%83_atestare_a_Chi%C8%99in%C4%83ului.jpg

În octombrie 2013, un grup de chişinăuieni a obţinut o copie a documentului din Varşovia şi l-a donat Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. Deși Ziua Orașului trebuie marcată pe data de 17 iulie, unica sărbătoare dedicată acestuia este pe 14 octombrie – Hramul religios al orașului. Asta s-a întâmplat după ce, în anul 1995, primarul orașului Serafim Urecheanu a decis reorganizarea sărbătorii Chișinăului în prima duminică a lunii octombrie. Momentul a coincis cu darea în exploatare, după renovare, a Catedralei Mitropolitane, „Naşterea Domnului”, pe 14 octombrie, când creştinii sărbătoresc Acoperământul Maicii Domnului. Astfel, s-a decis ca orașul să-şi sărbătorească Hramul la acea dată.

După cum scrie Andrei Eșanu în lucrarea „Chișinău, file de istorie”, Chişinăul este unul din puţinele oraşe al cărui nume nu a suferit schimbări majore de-a lungul timpului. Unii cercetători spun că denumirea Chişinăului provine de la cuvântul ucrainean Chişeni, ceea ce înseamnă „buzunar”. Potrivit lor, Chişinăul era un centru comercial, unde se adunau negustori ucraineni, armeni, evrei şi moldoveni. O altă teorie spune că cuvântul Chişinău derivă de la Câşla nouă – târla nouă de oi, denumire care vine din prima jumătate a sec. al XlX-lea, pe când în partea de sus a oraşului era o târlă de oi, iar în jurul ei s-ar fi construit încet bazele orașului Chișinău. Alte date spun că numele Chişinău provine de la Keşene, din limba tătărească – capelă pe mormânt, sau Keşen – mănăstire. Această teorie s-ar baza pe un act din 1420, care spune că în Chişinău erau în vremurile de atunci mai multe mănăstiri.

Articolul complet aici: https://jurnalspiritual.eu/s-a-intamplat-in-17-iulie-1436/